Versiune pentru imprimare
Hotarire nr. 44 din 22-01-2004
Norme metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal
Publicatie: Monitorul Oficial nr. 112 din 06-02-2004
Emitent: Guvernul


In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si ale art. 1 alin. (1) si art. 5 alin. (3) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1.
Se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 2.
Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga:
a) Ordinul ministrului finantelor publice 635/2002 pentru aprobarea Precizarilor referitoare la aplicarea conventiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri, incheiate de Romania cu diverse state, publicat in M.Of. 390/7 iunie 2002;
b) Ordinul ministrului finantelor publice 1828/2003 privind documentele necesare achizitionarii unor produse accizabile in regim de scutire, publicat in M.Of. 13/8 ianuarie 2004;
c) Ordinul ministrului finantelor publice 1852/2003 privind modelul marcajelor aplicate asupra unor produse accizabile si procedura de achizitionare a acestora, publicat in M.Of. 16/8 ianuarie 2004;
d) Ordinul ministrului finantelor publice 1853/2003 privind documentele fiscale utilizate in domeniul produselor accizabile, publicat in M.Of. 17/9 ianuarie 2004;
e) Ordinul ministrului finantelor publice 1845/2003 privind norme de aplicare a unor prevederi din titlul VI "Taxa pe valoarea adaugata" din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, publicat in M.Of. 14/8 ianuarie 2004.


ANEXA


NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal

Codul fiscal:

TITLUL II - Impozitul pe profit


CAPITOLUL I - Dispozitii generale



Contribuabili

Art. 13.
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite in continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romane;

Norme metodologice:

1. Fac parte din aceasta categorie companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societatile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane.
2. In cazul persoanelor juridice romane care detin participatii in capitalul altor societati comerciale si care intocmesc situatii financiare consolidate, calculul si plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup.

Codul fiscal:

b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

Norme metodologice:

3. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entitati similare, infiintate si organizate in conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci cand isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asa cum este definit acesta in Codul fiscal, de la inceputul activitatii sediului.

Codul fiscal:

Scutiri

Art. 15.
(1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: [...]
d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;

Norme metodologice:

4. Fundatia constituita ca urmare a unui legat, in conformitate cu O.G. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat in mod permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.

Codul fiscal:

e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;

Norme metodologice:

5. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cultele religioase pentru profitul impozabil corespunzator veniturilor obtinute din activitati economice, altele decat cele mentionate la art. 15 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, in situatia in care sumele respective sunt utilizate in anul curent pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil, cum ar fi: ajutorarea persoanelor aflate in dificultati materiale, a oamenilor fara adapost, a centrelor de ingrijire a copiilor si batranilor etc. Justificarea utilizarii veniturilor pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil se realizeaza in baza documentelor care atesta efectuarea cheltuielilor respective.

Codul fiscal:

f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si O.U.G. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior, cu modificarile ulterioare;

Norme metodologice:

6. Veniturile obtinute din activitati economice de catre contribuabilii prevazuti la art. 15 alin. (1) lit. e), f) si g) din Codul fiscal si care sunt utilizate in alte scopuri decat cele expres mentionate la literele respective se supun impozitarii cu cota prevazuta la art. 17 alin. (1) din Codul fiscal. In vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obtinute se scad cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri.

Codul fiscal:

(2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: [...]
k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

Norme metodologice:

7. Sunt venituri neimpozabile din reclama si publicitate veniturile obtinute din inchirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, carti, reviste, ziare etc. Nu se includ in veniturile descrise anterior veniturile obtinute din prestari de servicii de intermediere in reclama si publicitate.

Codul fiscal:

(3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazute la alin. (2). Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz.

Norme metodologice:

8. Organizatiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele mentionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, si depasesc limita prevazuta la alin. (3) platesc impozit pentru profitul corespunzator acestora. Determinarea profitului impozabil se face in conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. In acest sens se vor avea in vedere urmatoarele:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi:
- calculul echivalentului in lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul fiscal respectiv;
- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevazute la lit. a);
- stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) si b);
d) determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c);
e) calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se in vedere urmatoarele:
(i) stabilirea cheltuielilor efectuate in scopul realizarii veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesara utilizarea de catre contribuabil a unor chei corespunzatoare de repartizare a cheltuielilor comune;
(ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luandu-se in considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;
(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenta intre veniturile impozabile de la lit. d) si cheltuielile deductibile stabilite la pct. (ii);
f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, dupa caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e).

Codul fiscal:

Anul fiscal

Art. 16.
(1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Norme metodologice:

9. In cazul infiintarii unui contribuabil intr-un an fiscal perioada impozabila incepe:
a) de la data inregistrarii acestuia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;
b) de la data inregistrarii in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, daca are aceasta obligatie;
c) de la data incheierii sau, dupa caz, a punerii in aplicare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
10. Perioada impozabila se incheie, in cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanelor juridice supuse acestor operatiuni, la urmatoarele date:
a) in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, la data inregistrarii in registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele;
b) in celelalte cazuri, la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.
In cazul lichidarii unui contribuabil intr-un an fiscal, perioada impozabila inceteaza o data cu data radierii din registrul unde a fost inregistrata infiintarea acestuia.

Codul fiscal:

Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive

Art. 18.
Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

Norme metodologice:

11. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru a se cunoaste veniturile si cheltuielile corespunzatoare acestor activitati. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau in calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activitatilor respective, inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile.

Codul fiscal:

CAPITOLUL II - Calculul profitului impozabil



Reguli generale

Art. 19.
(1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Norme metodologice:

12. Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, in situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale.
13. Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin. In cazul in care contribuabilul constata ca dupa depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost inregistrat eronat, contribuabilul este obligat sa depuna declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Daca in urma efectuarii acestei corectii rezulta o suma suplimentara de plata a impozitului pe profit, atunci pentru aceasta suma se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere conform legislatiei in vigoare.
14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica trimestrial, lunar sau potrivit prezentelor norme metodologice, dupa caz, astfel incat la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii.
15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, intr-un singur exemplar, compus din cel putin 100 de file, tinut in forma scrisa sau electronica. Completarea se face in ordine cronologica, iar informatiile inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza in toate situatiile in care informatiile cuprinse in declaratia fiscala sunt obtinute in urma unor prelucrari ale datelor furnizate din inregistrarile contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia.
Acestea se refera la: calculul dobanzilor si al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata in rate, valoarea fiscala in cazul efectuarii operatiunilor prevazute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operatiuni.

Codul fiscal:

(3) In cazul contribuabililor care produc bunuri mobile si imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata in rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului sa fie luate in calcul la determinarea profitului impozabil, pe masura ce ratele devin scadente, conform contractului.
Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului.
Optiunea se exercita la momentul livrarii bunurilor si este irevocabila.

Norme metodologice:

16. Optiunea prevazuta la art. 19 alin. (3) din Codul fiscal poate fi exercitata numai de contribuabilii care vand cu plata in rate bunuri mobile si imobile care sunt rezultate din productia proprie si se face pentru fiecare contract.
Pentru determinarea profitului impozabil in perioada curenta, ratele scadente in perioada urmatoare sunt scoase din baza de impunere, prin intermediul veniturilor neimpozabile, iar cheltuielile corespunzatoare acestora, prin intermediul cheltuielilor nedeductibile. Pentru perioadele urmatoare in care veniturile, respectiv cheltuielile aferente contractului de vanzare nu se mai regasesc in baza de impunere, datorita trecerii intr-un alt an fiscal, veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile aferente sunt deductibile pe masura scadentei acestora.

Codul fiscal:

(4) In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii.

Norme metodologice:

17. Intra sub incidenta acestui alineat contribuabilii care desfasoara activitati de servicii internationale care aplica regulile de evidenta si decontare a veniturilor si cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a conventiilor la care Romania este parte (de exemplu: serviciile postale, telecomunicatiile, transporturile internationale).

Codul fiscal:

Venituri neimpozabile

Art. 20.
Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana.
Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului;

Norme metodologice:

18. Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, veniturile realizate de persoanele juridice romane din dividende primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, sunt neimpozabile in conditiile in care acestea justifica indeplinirea celor doua conditii cumulativ:
- detinerea a minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina;
- perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului.
Justificarea indeplinirii celor doua conditii se face pe baza documentelor care atesta dreptul de proprietate asupra titlurilor de participare detinute la persoana juridica straina.

Codul fiscal:

b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;

Norme metodologice:

19. In sensul prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, investitiile financiare pe termen lung reprezinta activele care au fost inregistrate ca imobilizari financiare, potrivit normelor contabile.

Codul fiscal:

d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

Norme metodologice:

20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recupereaza cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor si altele asemenea. Veniturile rezultate din inregistrarea in evidenta contabila a creantelor privind impozitul pe profit amanat sunt venituri neimpozabile.

Codul fiscal:

e) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Norme metodologice:

21. Contribuabilii pentru care prin acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele activitati, in situatia in care evidenta contabila nu asigura informatia necesara identificarii acestora, dupa caz.

Codul fiscal:

Cheltuieli

Art. 21.
(1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

Norme metodologice:

22. Cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sunt cheltuielile inregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
23. In sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de distributie, cu conditia reflectarii in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile, respectiv cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii pro-ratei, in conformitate cu prevederile titlului VI "Taxa pe valoarea adaugata" din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand taxa pe valoarea adaugata aferenta unor cheltuieli deductibile este inregistrata in costuri.
24. Nu sunt deductibile cheltuielile ocazionate de cesionarea catre personalul societatii a actiunilor proprii, in limitele stabilite de adunarea generala a actionarilor, nefiind cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Codul fiscal:

(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: [...]
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

Norme metodologice:

25. Intra sub incidenta acestei prevederi cheltuielile efectuate in acest scop, in conditiile in care specificul activitatii desfasurate se incadreaza in domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protectie a muncii, stabilite conform legislatiei in materie.

Codul fiscal:

c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munca, boli profesionale sau riscuri profesionale;

Norme metodologice:

26. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, efectuate potrivit Legii 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislatiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Codul fiscal:

e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti;

Norme metodologice:

27. Calitatea de administrator rezulta din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare.
28. Analiza in vederea acordarii deductibilitatii cheltuielilor de transport si cazare in tara si strainatate, efectuate de catre salariati si administratori, se efectueaza pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat. Profitul in exercitiul curent reprezinta rezultatul contabil cumulat al lunii, respectiv trimestrului, dupa caz, urmand a se efectua regularizari periodice. In cazul in care, prin cumularea rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul inregistreaza profit contabil, cheltuielile prevazute la art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sunt deductibile.

Codul fiscal:

f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

Norme metodologice:

29. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizatiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, in conformitate cu reglementarile legale.

Codul fiscal:

g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

Norme metodologice:

30. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar si altele asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele datorate patronatelor, in conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.

Codul fiscal:

i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, precum si in situatia in care acesta se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii;

Norme metodologice:

31. In cazul in care activitatile de promovare pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri genereaza cheltuieli cu bunuri din productia proprie sau prestarea de servicii, in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in baza art. 21 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal. Celelalte cheltuieli aferente activitatilor prevazute la art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal nu sunt deductibile in situatia in care contribuabilul realizeaza pierdere contabila din cumularea rezultatului curent cu cel reportat sau nu se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform art. 26 din Codul fiscal.
32. Analiza in vederea acordarii deductibilitatii cheltuielilor de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii se efectueaza pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat.
Profitul in exercitiul curent reprezinta rezultatul contabil cumulat al lunii, respectiv trimestrului, dupa caz, urmand a se efectua regularizari periodice. In cazul in care, prin cumularea rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul inregistreaza profit contabil, precum si in situatia in care contribuabilul se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii, cheltuielile prevazute la art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal sunt deductibile.

Codul fiscal:

(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

Norme metodologice:

33. Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat,
cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

Codul fiscal:

b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti.
Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

Norme metodologice:

34. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in situatia in care contribuabilul inregistreaza pierdere contabila din cumularea rezultatului contabil curent cu cel reportat.

Codul fiscal:

d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

Norme metodologice:

35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.

Codul fiscal:

l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;

Norme metodologice:

36. In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective.

Codul fiscal:

m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

Norme metodologice:

37. In cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei.
Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.

Codul fiscal:

(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;

Norme metodologice:

38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele platite in strainatate.
Sunt nedeductibile si impozitele cu retinere la sursa platite in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate din Romania. Cheltuielile cu impozitul pe profit amanat, inregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.

Codul fiscal:

b) amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor, al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.
[...]

Norme metodologice:

39. Prin autoritati romane se intelege totalitatea organelor administratiei publice centrale si locale care urmaresc si incaseaza amenzi, majorari si penalitati de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.
40. Majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania care, potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobanzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil in conditiile prevazute de titlul II din Codul fiscal.

Codul fiscal:

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI;

Norme metodologice:

41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.
42. Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, pentru care nu s-au incheiat contracte de asigurare, nu este cheltuiala deductibila fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz. Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, care excedeaza valorii recuperate in baza contractelor de asigurare incheiate, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, nu este deductibila fiscal.

Codul fiscal:

e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

Norme metodologice:

43. Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea participantilor urmatoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre participanti, in favoarea acestora;
b) bunurile, marfurile si serviciile acordate participantilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;
d) alte cheltuieli in favoarea acestora.

Codul fiscal:

f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

Norme metodologice:

44. Inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare.

Codul fiscal:

h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;

Norme metodologice:

45. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se detin titlurile de participare sau ca urmare a modificarii cotatiei pe piata bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
46. Nu intra sub incidenta acestor prevederi cheltuielile reprezentand valoarea titlurilor de participare tranzactionate sau cesionate.
47. In cazul vanzarii titlurilor de participare, profitul impozabil se determina ca diferenta intre valoarea obtinuta in urma vanzarii si valoarea nominala in cazul primei vanzari sau costul de achizitie ori valoarea fiscala definita potrivit art. 27 din Codul fiscal, dupa caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.

Codul fiscal:

m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte;

Norme metodologice:

48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract care sa cuprinda date referitoare la prestatori, termene de executie, precizarea serviciilor prestate, precum si tarifele percepute, respectiv valoarea totala a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura sa se faca pe intreaga durata de desfasurare a contractului sau pe durata realizarii obiectului contractului;
prestarea efectiva a serviciilor se justifica prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;
- contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.
49. Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie sa se aiba in vedere si principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea intreprinderilor asociate din Conventia-model cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital. Analiza trebuie sa aiba in vedere:
(i) partile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative care sa ateste prestarea acestor servicii.

Codul fiscal:

Provizioane si rezerve

Art. 22.
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. In cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

Norme metodologice:

50. Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica asupra diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, si totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, inregistrate in contabilitate. Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul profitului impozabil lunar sau trimestrial, dupa caz. In veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevazute la art. 20 din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la lit. e) din acelasi articol. Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul.
51. In cazul in care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari in aceeasi limita nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.

Codul fiscal:

b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;

Norme metodologice:

52. Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.
Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.
Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.
Aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.
Prin export complex se intelege exportul de echipamente, instalatii sau parti de instalatii, separat ori impreuna cu tehnologii, licente, know-how, asistenta tehnica, proiectare, constructii-montaj, lucrari de punere in functiune si receptie, precum si piesele de schimb si materialele aferente, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.
Sunt considerate exporturi complexe lucrarile geologice de proiectare-explorare, lucrarile de exploatare pentru zacaminte minerale, constructii de retele electrice, executarea de foraje de sonde, constructii de schele, de instalatii si conducte de transport, de depozitare si de distribuire a produselor petroliere si a gazelor naturale, precum si realizarea de nave complete, de obiective in domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajarilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere si altele asemenea, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.

Codul fiscal:

c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

Norme metodologice:

53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.
In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora.

Codul fiscal:

e) rezervele constituite de societatile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, precum si de societatile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare si functionare;

Norme metodologice:

54. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal, inclusiv fondul pentru riscuri bancare generale, in cazul bancilor, precum si in cazul sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, se calculeaza lunar in cotele si in limitele prevazute de Legea 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare.

Codul fiscal:

g) rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationala a Romaniei, in conformitate cu legislatia in vigoare;

Norme metodologice:

55. Rezervele legale se constituie lunar din profitul Bancii Nationale a Romaniei, in cotele si in limitele stabilite, conform legii.

Codul fiscal:

h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele se diminueaza astfel incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;

Norme metodologice:

56. In cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se constituie din cote-parti corespunzatoare sumelor aferente riscurilor neexpirate in anul in care s-au incasat primele.

Codul fiscal:

(2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta contabila si sa deduca provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.

Norme metodologice:

57. Provizioanele prevazute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale si pentru titularii acordurilor petroliere.

Codul fiscal:

(6) Sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele din influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta, constituite potrivit legii, inregistrate de societati comerciale bancare - persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activitatea in Romania.

Norme metodologice:

58. Intra sub incidenta art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmatoarele sume inregistrate in conturi de rezerve sau surse proprii de finantare, in conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit:
a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.

Codul fiscal:

Cheltuieli cu dobanzile si diferente de curs valutar

Art. 23.
(1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat unu. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.
Prin capitalul imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. Incepand cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile, in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat trei.
(2) In cazul in care gradul de indatorare a capitalului este peste unu inclusiv, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt deductibile pana la nivelul sumei veniturilor din dobanzi, plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar ramase nedeductibile se reporteaza in perioada urmatoare, in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
(3) In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1) si (2), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitarilor prevazute in aceste alineate. Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.
(4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt garantate de stat nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
(5) In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia societatilor comerciale bancare romane sau straine, sucursalelor bancilor straine, cooperativelor de credit, a societatilor de leasing pentru operatiuni de leasing, a societatilor de credit ipotecar si a persoanelor juridice care acorda credite potrivit legii, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzilor de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei, si
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei dobanzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se va actualiza prin hotarare a Guvernului.
(6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.
(8) In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.

Norme metodologice:

59. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate permis conform art. 23 alin. (5) este considerata nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.
60. In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare ori egal cu 1, contribuabilul aplica limitarea prevazuta la art. 23 alin. (2) din Codul fiscal.
61. Intra sub incidenta art. 23 alin. (3) din Codul fiscal pierderea neta din diferente de curs valutar aferente capitalului imprumutat.
62. Institutiile de credit, in sensul art. 23 alin. (7) din Codul fiscal, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Nationala a Romaniei. In sensul art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, prin persoane juridice care acorda credite potrivit legii se intelege persoanele juridice care sunt autorizate sa acorde credite prin legi speciale de infiintare.
63. Gradul de indatorare al capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat si capitalul propriu. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an de la data semnarii contractului, respectiv credite bancare, imprumuturi de la institutii financiare, imprumuturi de la actionari, asociati sau alte persoane, credite furnizori.
64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de societatea principala pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.

Gradul de indatorare = Capital imprumutat / Capital propriu

65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au in vedere urmatoarele:
a) Pentru imprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia societatilor bancare romane sau straine, sucursalelor bancilor straine, cooperativelor de credit, a societatilor de leasing pentru operatiuni de leasing, a societatilor de credit ipotecar si a persoanelor juridice care acorda credite potrivit legii, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, indiferent de perioada in care au fost contractate.
b) In scopul aplicarii art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinta, recunoscuta la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
c) Modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor.
d) Rezultatul exercitiului luat in calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit.
66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate in
considerare la calculul gradului de indatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in limitele prevazute la art. 23 alin. (2) din Codul fiscal.
67. In cazul leasingului financiar, utilizatorul nu aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
68. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu. Pentru caculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, dupa cum urmeaza:

Gradul de indatorare = ((Capital imprumutat^inceputul anului fiscal + Capital imprumutat^sfarsitul perioadei) / 2) / ((Capital propriu^inceputul anului fiscal + Capital propriu^sfarsitul perioadei) / 2)

astfel:

Gradul de indatorare = (Capital imprumutat^inceputul anului fiscal + Capital imprumutat^sfarsitul perioadei) / (Capital propriu^inceputul anului fiscal + Capital propriu^sfarsitul perioadei)

In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic decat 1, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
Daca gradul de indatorare astfel determinat este 1 sau mai mare decat 1, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este deductibila numai in limita urmatoarei sume: venitul din dobanzi al contribuabilului plus 10% din celelalte venituri impozabile ale acestuia. Celelalte venituri nu includ: veniturile din dobanzi, veniturile din diferente de curs valutar, veniturile inregistrate in conturile 711, 721 si 722, precum si eventualele venituri rezultate din operatiuni care au ca scop majorarea limitei prevazute in art. 23 alin. (2) din Codul fiscal.
69. Cheltuielile ramase nedeductibile dupa aplicarea prevederilor art. 23 alin. (2) din Codul fiscal sunt reportate in perioada urmatoare si sunt tratate din punct de vedere fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective, urmand sa devina subiect al limitarii aplicabile in acea perioada.
70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
- Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Corporatia Financiara Internationala (CFI) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (ADI);
- Banca Europeana de Investitii (BEI);
- Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD);
- banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999.

Codul fiscal:

Amortizarea fiscala

Art. 24.
[...]
(8) In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;
b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;
c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

Norme metodologice:

71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:
- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
- durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;
- cota anuala de amortizare: 100/10 = 10%;
- cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;
Amortizarea anuala se va calcula astfel:

Ani Modul de calcul Amortizarea anuala degresiva (lei) Valoarea ramasa (lei)
1 350.000.000 x 20% 70.000.000 280.000.000
2 280.000.000 x 20% 56.000.000 224.000.000
3 224.000.000 x 20% 44.800.000 179.200.000
4 179.200.000 x 20% 35.840.000 143.360.000
5 143.360.000 x 20% 28.672.000 114.688.000
6 114.688.000 x 20%=114.688.000 / 5 22.937.600 91.750.400
7 - 22.937.600 68.812.800
8 - 22.937.600 45.875.200
9 - 22.937.600 22.937.600
10 - 22.937.600 0

Codul fiscal:

Contracte de leasing

Art. 25.
(1) In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatorul deduce chiria (rata de leasing).

Norme metodologice:

72. Incadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se in vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 si 8 din Codul fiscal si clauzele contractului de leasing.

Codul fiscal:

Pierderi fiscale

Art. 26.
(1) Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
(2) Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.
(3) In cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1) se aplica luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.
(4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala, intra sub incidenta prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.

Norme metodologice:

73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
74. Pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent.
75. In cazul in care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit inainte de impozitare, reconstituirea ulterioara a rezervei legale nu va mai fi o suma deductibila la calculul profitului impozabil.
76. Persoana juridica din al carei patrimoniu se desprinde o parte in urma unei operatiuni de divizare si care isi continua existenta ca persoana juridica recupereaza partea din pierderea fiscala inregistrata inainte de momentul in care operatiunea de divizare produce efecte, proportional cu drepturile si obligatiile mentinute de persoana juridica respectiva.
77. In cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscala rezultata din declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata pana la data inscrierii la registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social, se recupereaza potrivit prevederilor din lege.

Codul fiscal:

Reorganizari, lichidari si alte transferuri de active si titluri de participare

Art. 27.
(1) In cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplica urmatoarele reguli:
a) contributiile nu sunt transferuri impozabile in intelesul prevederilor prezentului titlu si al prevederilor titlului III;
b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva.

Norme metodologice:

78. In sensul dispozitiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoana juridica poate participa cu active la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, prin constituirea sau majorarea capitalului social al acestora primind in schimb titluri de participare ale societatilor respective. Contributiile cu active la capitalul social al unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica nu sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil.
79. In cazul in care pentru contributia cu active se datoreaza taxa pe valoarea adaugata potrivit dispozitiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea fiscala, in sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majoreaza cu taxa pe valoarea adaugata.

Codul fiscal:

(2) Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptandu-se cazurile prevazute la alin. (3).

Norme metodologice:

80. Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai se poate realiza in cazul lichidarii.
81. Profitul impozabil in cazul lichidarii se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la inceputul anului fiscal, luandu-se in calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele inregistrate in conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut si care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor.
82. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, acestea fiind tratate in conformitate cu prevederile art. 22. Acelasi tratament se aplica si rezervelor constituite din diferente de curs favorabile capitalului social in devize sau din evaluarea, in conformitate cu actele normative in vigoare, a disponibilului in devize, daca legea nu prevede altfel.
83. Impozitul pe dividende se determina dupa calculul profitului impozabil, se retine si se vireaza, pentru urmatoarele elemente:
- profit obtinut in urma operatiunii de lichidare a societatilor comerciale;
- capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii (diferente provenite din reevaluarea imobilizarilor si a stocurilor, potrivit legii, sume inregistrate la rezerve din diferente de curs valutar etc.);
- capitaluri proprii constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit etc.);
- capitaluri proprii constituite in conformitate cu prevederile legale, fara ca sumele cuprinse in capitaluri sa fie evidentiate in prealabil la venituri (diferente provenite din reevaluarea imobilizarilor, diferente de curs valutar din evaluarea disponibilitatilor in valuta, diferente din aplicarea cotei reduse pentru activitatea de export, subventii pentru investitii etc.).
84. Pentru elementele de capital propriu, constituite din profitul net (rezerva statutara, alte rezerve, profitul net realizat in exercitiile precedente a carui repartizare a fost amanata etc.), se calculeaza si se vireaza numai impozit pe dividende.

Codul fiscal:

(3) Prevederile prezentului articol se aplica urmatoarelor operatiuni de reorganizare, daca acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor:
a) fuziunea intre doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare;
b) divizarea unei persoane juridice romane in doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la persoana juridica initiala beneficiaza de o distribuire proportionala a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;

Norme metodologice:

85. In intelesul art. 27 alin. (3) lit. a) si b) din Codul fiscal, operatiunile de fuziune si divizare sunt reglementate prin Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Codul fiscal:

c) achizitionarea de catre o persoana juridica romana a tuturor activelor si pasivelor apartinand uneia sau mai multor activitati economice ale altei persoane juridice romane, numai in schimbul unor titluri de participare;

Norme metodologice:

86. Prevederea de la art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal are in vedere transferul unei parti din activul unei societati (transmitatoare) catre una sau mai multe societati (beneficiare) existente sau care iau astfel fiinta, in schimbul atribuirii de titluri de participare ale societatilor beneficiare.

Codul fiscal:

CAPITOLUL III - Aspecte fiscale internationale



Veniturile unui sediu permanent

Art. 29.
[...]
(2) Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile stabilite in capitolul II al prezentului titlu, in urmatoarele conditii:
a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in veniturile impozabile;
b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se includ in cheltuielile deductibile;
c) cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare, indiferent de locul in care s-au efectuat, decontate de persoana juridica straina si inregistrate de sediul permanent, sunt deductibile in limita a 10% din veniturile salariale ale angajatilor sediului permanent.

Norme metodologice:

87. Prin angajati ai sediului permanent se intelege persoanele angajate cu contract individual de munca in conditiile legii.

Codul fiscal:

(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea sediului permanent ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent.
(4) Inainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent in Romania, reprezentantul legal la persoanei juridice straine prevazute la alin. (1) trebuie sa inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenta.

Norme metodologice:

88. Persoanele juridice straine care desfasoara activitatile mentionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datoreaza impozit pe profit de la inceputul activitatii, in masura in care se determina depasirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri, dupa caz. In situatia in care nu se determina inainte de sfarsitul anului fiscal daca activitatile din Romania vor fi pe o durata suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate in considerare in urmatorul an fiscal, in situatia in care durata specificata este depasita.
89. Profiturile ce urmeaza a fi atribuite unui sediu permanent sunt acelea pe care sediul permanent le-ar fi realizat daca, in loc de a derula afaceri cu persoana juridica nerezidenta al carei sediu permanent este, ar fi derulat afaceri cu o persoana juridica separata. La stabilirea pretului de piata al transferurilor efectuate intre persoana juridica straina si sediul sau permanent se utilizeaza regulile preturilor de transfer.

Codul fiscal:

Credit fiscal

Art. 31.
(1) Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atat in Romania, cat si in statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu.
(2) Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevazute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obtinut in statul strain, determinat in conformitate cu regulile prevazute in prezentul titlu sau la venitul obtinut din statul strain.
(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.

Norme metodologice:

90. In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei.
91. O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, in conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.
92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina.
93. Limitarea prevazuta in art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa.
Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara straina X unde realizeaza venituri atat printr-un sediu permanent, cat si din alte surse, in mod independent de sediul permanent.
Pentru activitatea desfasurata in tara straina X situatia este urmatoarea:
Pentru sediul permanent:
- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara straina X, 100 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara straina X (cota de 30%), 30 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 80 milioane lei (legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara straina X);
- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea romana (cota de 25%), 20 milioane lei.
Alte venituri realizate din tara X:
- venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
- impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei).
Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara straina X situatia este urmatoarea:
- profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent si 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din Romania);
- impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea romana (cota de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).
Deoarece impozitul platit in strainatate in suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.

Codul fiscal:

Pierderi fiscale externe

Art. 32.
(1) Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate.
(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.

Norme metodologice:

94. Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfasurata in strainatate printr-un sediu permanent se recupereaza numai din veniturile impozabile realizate in strainatate pe fiecare sursa de venit. In sensul aplicarii acestei prevederi, prin sursa de venit se intelege tara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevazute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal.

Codul fiscal:

CAPITOLUL IV - Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietatilor imobiliare si titlurilor de participare



Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietatilor imobiliare si titlurilor de participare

Art. 33.
(1) Prevederile prezentului articol se aplica persoanelor juridice romane si straine care vand-cesioneaza proprietati imobiliare situate in Romania sau titluri de participare detinute la o persoana juridica romana.
(2) Daca castigurile rezultate din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vanzarecesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenta rezultata.
(3) Pierderea rezultata din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natura, in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
(4) Castigul rezultat din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta pozitiva intre:
a) valoarea realizata din vanzarea-cesionarea unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare; si
b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.
(5) Pierderea rezultata dintr-o vanzare-cesionare a proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta negativa intre:
a) valoarea realizata din vanzare-cesionare a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare; si
b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.
(6) In intelesul prevederilor alin. (4) si (5), valoarea realizata din vanzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume platite, aferente vanzarii-cesionarii.
(7) Valoarea fiscala pentru proprietatile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileste dupa cum urmeaza:
a) in cazul proprietatilor imobiliare, valoarea fiscala este costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta unei astfel de proprietati;
b) in cazul titlurilor de participare, valoarea fiscala este costul de achizitie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.
(8) Prezentul articol se aplica in cazul proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare, numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de participare pe o perioada mai mare de doi ani;
b) persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de participare nu este persoana afiliata contribuabilului;
c) contribuabilul a achizitionat proprietatea imobiliara sau titlurile de participare dupa 31 decembrie 2003.

Norme metodologice:

95. In vederea aplicarii art. 33 alin. (8) din Codul fiscal, contribuabilii justifica perioada de detinere a proprietatilor imobiliare sau a titlurilor de participare, astfel incat sa poata determina perioada mai mare de 2 ani.
96. Persoanele juridice inscriu in registrul de evidenta fiscala modul de calcul al castigului/pierderii rezultate din tranzactiile efectuate cu proprietati imobiliare. La fiecare termen de plata a impozitului pe profit, persoanele juridice vor determina profitul/pierderea rezultata, cumulat de la inceputul anului fiscal. Profitul rezultat se impune cu cota de 10%, pierderea urmand a fi recuperata din profiturile determinate in urmatorii 5 ani fiscali din castigurile rezultate din aceleasi tranzactii.
97. Bancii Nationale a Romaniei nu i se aplica prevederile art. 33 din Codul fiscal, in conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Codul fiscal.

Codul fiscal:

CAPITOLUL V - Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale



Plata impozitului

Art. 34.
[...]
(3) Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
(4) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. [...]
(8) Persoanele juridice care inceteaza sa existe au obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetarii existentei persoanei juridice la registrul comertului.

Norme metodologice:

98. Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (3) si (4) din Codul fiscal nu depun declaratii trimestriale.
99. Incadrarea in activitatile prevazute la art. 34 alin. (4) din Codul fiscal este cea stabilita de Clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN.
100. In situatia contribuabilului care inceteaza sa existe ca persoana juridica in urma efectuarii unei operatiuni de fuziune prin absorbtie, divizare sau lichidare, termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit reprezinta si termen de plata a obligatiei fata de bugetul de stat, potrivit prevederilor legale in vigoare.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VII - Dispozitii tranzitorii si finale



Dispozitii tranzitorii

Art. 38.
(1) In cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.

Norme metodologice:

101. In cazul contribuabililor care desfasoara activitati in zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acorda pe baza certificatului de investitor in zona defavorizata, eliberat inainte de data de 1 iulie 2002 de catre agentia pentru dezvoltare regionala in a carei raza de competenta teritoriala se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale in vigoare.
102. Investitiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile create sau achizitionate de la terte parti, utilizate efectiv in activitatea proprie, desfasurata in domeniile de interes economic, clasificate expres in anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata, cu modificarile ulterioare, aprobate prin H.G. 728/2001, care determina angajarea de forta de munca.
103. Scutirea de la plata impozitului pe profit opereaza pe toata durata existentei zonei defavorizate.
104. Profitul realizat in zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operatiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, din vanzarea de active corporale si necorporale, din castigurile realizate din investitii financiare, din desfasurarea de activitati in afara zonei defavorizate, precum si cel rezultat din desfasurarea de activitati in alte domenii decat cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferenta fiecarei operatiuni/activitati este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute din aceste operatiuni/activitati in volumul total al veniturilor.

Codul fiscal:

(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.

Norme metodologice:

105. Pentru contribuabilii care desfasoara activitati in zonele libere pe baza de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificarile ulterioare, profitul obtinut din aceste activitati este impozitat cu cota de 5% pana la data de 31 decembrie 2004, cu exceptia cazului in care acestia intra sub incidenta prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.
106. In cazul in care contribuabilul isi desfasoara activitatea in zona libera prin unitati fara personalitate juridica, acesta este obligat sa tina evidenta contabila distincta pentru veniturile si cheltuielile aferente acestei activitati. La determinarea profitului aferent activitatii se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute in zona libera fata de veniturile totale realizate de persoana juridica.
107. Pierderea rezultata din operatiunile realizate in zona libera nu se recupereaza din profitul impozabil realizat in afara zonei, aceasta urmand sa fie recuperata din profiturile obtinute din aceeasi zona.

Codul fiscal:

(12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile pana la data de 31 decembrie 2006:
[...]
b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;

Norme metodologice:

108. Aplicarea unei inventii inseamna fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include si utilizarea unui produs sau efectuarea oricarui alt act generator de profit, cum ar fi:
a) proiectarea obiectului/obiectelor unei inventii:
1. proiect de executie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalatii sau a altora asemenea;
2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode;
b) executarea si/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei inventii;
c) executarea si/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalatiei-pilot;
d) exploatarea obiectului unei inventii prin realizarea pe scara larga a acestuia, si anume:
1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalatia, compozitia, respectiv produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;
2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii;
3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalatie, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unitatii care aplica;
e) comercializarea rezultatelor actelor prevazute la lit. a)-d) de catre detinatorul de drepturi care este si producator, daca aceste acte au fost efectuate in tara.
109. Prima aplicare se ia in considerare in mod distinct pentru titularul de brevet, precum si pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.
110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau in drepturi sau, dupa caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de scutire de impozit pe profit trebuie sa fie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate, a hotararii definitive a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci de acordare a brevetului de inventie; in cazul in care solicitantul scutirii de impozit este alta persoana decat titularul brevetului, este necesar sa existe documente, certificate pentru conformitate de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sau autentificate, din care sa rezulte una dintre urmatoarele situatii:
1. solicitantul este succesorul in drepturi al titularului brevetului;
2. solicitantul este licentiat al titularului brevetului;
3. solicitantul este licentiat al succesorului in drepturi al titularului brevetului;
b) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, din care sa rezulte ca brevetul de inventie a fost in vigoare pe perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit;
c) sa existe evidenta contabila de gestiune din care sa rezulte ca in perioada pentru care se solicita scutirea de impozit pentru inventia sau grupul de inventii brevetate a fost efectuat cel putin unul dintre actele prevazute la pct. 167 si nivelul profitului obtinut in aceasta perioada.
d) profitul astfel obtinut sa fi fost realizat in limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului.
111. Profitul se stabileste cu referire stricta la inventia sau grupul de inventii brevetate, pe baza elementelor de noutate, asa cum acestea rezulta din revendicarile brevetului de inventie. In conformitate cu prevederile art. 33 alin. 3 din Legea 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata, revendicarile se interpreteaza in legatura cu descrierea si desenele inventiei.
112. In cazul in care inventia sau grupul de inventii brevetate se refera numai la o parte a unei instalatii ori a unei activitati tehnologice, procedeu sau metoda, iar din evidentele contabile rezulta profitul numai pentru intreaga instalatie ori activitate tehnologica, se procedeaza mai intai la stabilirea ponderii inventiei sau a grupului de inventii in instalatia ori activitatea tehnologica si, pe aceasta baza, se determina partea de profit obtinut prin aplicarea inventiei brevetate.
113. Profitul include si castigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept contravaloare a serviciului de utilizare a inventiei brevetate avand ca obiect si un produs nou, numai in cazul in care brevetul cuprinde si o revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs.

TITLUL III - Impozitul pe venit


Codul fiscal:

CAPITOLUL I - Dispozitii generale



Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Art. 41.
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:
a) venituri din activitati independente, definite conform art. 47;
b) venituri din salarii, definite conform art. 56;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 65;
d) venituri din investitii, definite conform art. 69;
e) venituri din pensii, definite conform art. 72;
f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 75;
g) veniturile din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 79;
h) venituri din alte surse, definite conform art. 83.

Norme metodologice:

1. Veniturile din activitati independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice in cadrul unor asocieri fara personalitate juridica, veniturile din salarii si din cedarea folosintei bunurilor sunt venituri care se supun procedurii de globalizare si de determinare a impozitului pe venitul anual global.
2. Veniturile din investitii, din pensii, din activitati agricole, din premii si din jocuri de noroc, precum si cele cuprinse in categoria "venituri din alte surse" se supun impozitarii, pe fiecare loc de realizare, in cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.

Codul fiscal:

Venituri neimpozabile

Art. 42.
In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca;

Norme metodologice:

3. In categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:
- alocatia de stat pentru copii;
- alocatia de intretinere pentru fiecare copil incredintat sau dat in plasament familial;
- indemnizatia lunara primita de persoanele cu handicap grav si accentuat;
- alocatia sociala primita de nevazatorii cu handicap grav si accentuat;
- indemnizatia lunara acordata nevazatorilor cu handicap grav, potrivit legii;
- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care insotesc in spital copii cu handicap sau copii bolnavi in varsta de pana la 3 ani;
- ajutorul pentru incalzirea locuintei;
- alocatia pentru copiii nou-nascuti, primita pentru fiecare dintre primii 4 copii nascuti vii;
- indemnizatia de maternitate;
- indemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap pana la implinirea varstei de 3 ani;
- ajutorul social primit de sotii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;
- ajutorul social acordat potrivit legii;
- ajutorul de urgenta acordat de Guvern si de primari in situatii de necesitate ca urmare a calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege, in limita fondurilor existente;
- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;
- ajutorul lunar sau alocatia de sprijin primit de cadrele militare trecute in rezerva, fara drept de pensie, apte de munca, care nu se pot incadra din lipsa de locuri de munca corespunzatoare pregatirii lor;
- indemnizatia de somaj si alte drepturi neimpozabile acordate conform legislatiei in materie;
- sume platite din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajeaza inainte de expirarea perioadei de somaj;
- prima de incadrare si prima de instalare acordate din bugetul asigurarilor pentru somaj;
- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul organelor autoritatii judecatoresti, care a decedat;
- echivalentul salariului primit de membrii familiei functionarului public, in caz de deces al acestuia;
- indemnizatia reparatorie lunara primita de persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, marilor mutilati si urmasilor celor care au decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989;
- indemnizatia reparatorie lunara primita de parintii persoanelor care au decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989;
- indemnizatia reparatorie lunara primita de sotul supravietuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989 si care are in intretinere unul sau mai multi copii ai acesteia;
- suma fixa pentru ingrijire primita de invalizii si accidentatii de razboi, marii mutilati si cei incadrati in gradul I - de invaliditate;
- indemnizatia lunara primita de persoanele persecutate din motive politice si etnice;
- indemnizatia lunara primita de magistratii care in perioada anilor 1945-1952 au fost inlaturati din justitie din motive politice;
- indemnizatia de veteran de razboi, inclusiv sporul, acordata potrivit legii;
- renta lunara acordata, potrivit legii, veteranilor de razboi;
- ajutorul anual pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice, acordat veteranilor de razboi si vaduvelor de razboi, precum si altor persoane defavorizate, potrivit legii;
- sprijinul material primit de sotul supravietuitor si copiii urmasi ai membrilor Academiei Romane;
- ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislatiei in vigoare;
- ajutorul rambursabil pentru refugiati;
- ajutoarele umanitare, medicale si sociale;
- ajutorul de deces acordat potrivit legislatiei privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, acordate in baza legislatiei de pensii;
- renta viagera acordata de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte fonduri publice, potrivit legii;
- drepturi reprezentand transportul gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat si grav, precum si pentru asistentii personali si insotitorii acestora;
- alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale in vigoare.
4. In sensul art. 42 lit. a), prin alte persoane se intelege, printre altii, si:
- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale si sociale acordate membrilor din contributiile acestora;
- organizatiile umanitare, organizatii sindicale, Crucea Rosie, unitati de cult recunoscute in Romania si alte entitati care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.

Codul fiscal:

b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare.
Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;

Norme metodologice:

5. Sunt neimpozabile despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.
6. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea printre altele urmatoarele forme:
rascumparari partiale in contul persoanei asigurate, plati esalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum si orice alte sume de aceeasi natura indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, in contul persoanei asigurate.
7. In cazul in care suportatorul primei de asigurare este o persoana fizica independenta, persoana juridica sau orice alta entitate care desfasoara o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezinta venituri impozabile pentru persoana fizica beneficiara.

Codul fiscal:

c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare;
h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;
i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;

Norme metodologice:

8. Prin cadru institutionalizat se intelege orice entitate care are ca obiect de activitate educatia scolara, universitara, pregatirea si/sau perfectionarea profesionala, recunoscuta de autoritati ale statului roman.

Codul fiscal:

j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;
k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 75;

Norme metodologice:

9. In categoria veniturilor din agricultura si silvicultura considerate neimpozabile se cuprind:
- veniturile realizate de proprietar/arendas din valorificarea in stare naturala a produselor obtinute de pe terenurile agricole si silvice, proprietate privata sau luate in arenda;
- veniturile provenite din: cresterea animalelor si pasarilor, apicultura si sericicultura;
- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea in stare naturala, prin unitati specializate, cum ar fi centre sau puncte de achizitie, a produselor culese sau capturate din flora si fauna salbatica.
10. Se considera in stare naturala: produsele agricole obtinute dupa recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat in busteni ori in bile, precum si produsele de origine animala, cum ar fi: lapte, lana, oua, piei crude si altele asemenea, plante si animale din flora si fauna salbatica, cum ar fi: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste si altele asemenea.

Codul fiscal:

l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte;
m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati, si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;
s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;

Norme metodologice:

11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale si cuprind, printre altele:
- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati si persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii si baze de tratament apartinand Ministerului Sanatatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si altor institutii potrivit legii;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport in comun si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor Legii 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- contravaloarea asistentei medicale si a medicamentelor acordate in mod gratuit si prioritar, atat in tratament ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport in comun si pe calea ferata romana, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament intr-o statiune balneoclimaterica si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor Decretului-lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
- contravaloarea calatoriilor gratuite pe calea ferata, gratuitatile pe mijloacele de transport in comun in mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent carbuni, a asistentei medicale gratuite in toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atat in tratamentele ambulatorii, cat si pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, in limita posibilitatilor existente, in statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a carucioarelor, a aparatelor auditive si implanturilor cardiace, mijloacelor moto si auto speciale pentru cei handicapati locomotor si altele asemenea, potrivit Legii 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport in comun pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali sau pentru insotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenta medicala gratuita in conformitate cu prevederile O.U.G. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari prin Legea 519/2002, cu modificarile ulterioare;
- altele asemenea, aprobate prin lege.
12. Persoanele fizice prevazute la art. 42 lit. s) datoreaza impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevazute la art. 41.

Codul fiscal:

t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice.
Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta:
- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;
- calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive.
Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei;

Norme metodologice:

13. Beneficiaza de aceste prevederi si urmatorii specialisti: profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, instructorii si managerii din domeniu, precum si alte persoane calificate pentru asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica si alte ocupatii complementare potrivit reglementarilor in materie.

Codul fiscal:

u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si alte asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;

Norme metodologice:

14. In aceasta categorie se cuprind:
- premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de invatamant, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate si concursuri sportive scolare, nationale si internationale;
- contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport;
- alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor manifestari;
- altele asemenea.

Codul fiscal:

v) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Barem de impunere

Art. 43.
(1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul platilor anticipate, este prevazut in urmatorul tabel:

Venitul anual impozabil (lei) Impozitul anual (lei)
 
pana la 28.800.000 18%
28.800.001-69.600.000 5.184.000 + 23% pentru ceea ce depaseste suma de 28.800.000 lei
69.600.001-111.600.000 14.568.000 + 28% pentru ceea ce depaseste suma de 69.600.000 lei
111.600.001-156.000.000 26.328.000 + 34% pentru ceea ce depaseste suma de 111.600.000 lei
peste 156.000.000 41.424.000 + 40% pentru ceea ce depaseste suma de 156.000.000 lei

Baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii si pensii se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, avand ca baza de calcul baremul anual de mai sus.
(2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculeaza prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual prevazut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finantelor publice, cu rata inflatiei realizate pe anul 2004, diminuata cu 1/2 din rata inflatiei prognozate pe acest an.
(3) Incepand cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul platilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste luandu-se in calcul 1/2 din rata inflatiei prognozate pentru anul respectiv, aplicata la baremul de impunere construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie si a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(4) Incepand cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, pe baza baremului anual prevazut la alin. (3), corectat cu variatia ratei inflatiei realizate, fata de cea prognozata pe perioada impozabila.

Norme metodologice:

15. La determinarea impozitului anual, cat si a platilor anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevazute de art. 41, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fractiunilor sub 1.000 lei.

Codul fiscal:

Perioada impozabila

Art. 44.
(1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului.

Norme metodologice:

16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic in care se realizeaza venituri. Venitul impozabil ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an se considera venit anual impozabil.
17. In cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, cuprinzand numarul de luni din anul calendaristic pana la data decesului.

Codul fiscal:

Deduceri personale

Art. 45.
(1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personala de baza si deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile.
(2) Deducerea personala de baza, incepand cu luna ianuarie 2004, este fixata la suma de 2.000.000 lei pe luna.
(3) Deducerea personala suplimentara pentru sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, aflati in intretinere este de 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza.
(4) Contribuabilii mai beneficiaza de deduceri personale suplimentare, in functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere, in afara sumelor rezultate din calculul prevazut la alin. (2) si (3), astfel:
a) 1,0 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul I si persoanele cu handicap grav;
b) 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap accentuat.
(5) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere acele persoane ale caror venituri, impozabile si neimpozabile, depasesc sumele reprezentand deduceri personale, conform alin. (3) si (4). In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala a acesteia se imparte in parti egale intre contribuabili, exceptandu-se cazul in care acestia se inteleg asupra unui alt mod de impartire a sumei. Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti, iar suma reprezentand deducerea personala suplimentara se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.
(6) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 m^2 in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m^2 in zonele montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.
(7) La stabilirea veniturilor realizate de persoanele fizice aflate in intretinere, potrivit alin. (5), se va avea in vedere si venitul determinat potrivit legislatiei privind venitul minim garantat.
(8) Sunt considerati alti membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv.
(9) Deducerile personale prevazute la alin. (2), (3) si (4) se insumeaza. Suma deducerilor personale admisa pentru calculul impozitului nu poate depasi de 3 ori deducerea personala de baza si se acorda in limita venitului realizat.
(10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii.

Norme metodologice:

18. Determinarea coeficientilor si a sumei reprezentand deduceri personale de baza si suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectueaza astfel:
a) de catre angajatorii cu sediul sau domiciliul in Romania pentru veniturile din salarii realizate pe teritoriul Romaniei, la functia de baza;
b) de catre organul fiscal pentru contribuabilii care realizeaza venituri din salarii, altele decat cele prevazute la lit. a), pentru contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si din cedarea folosintei bunurilor, precum si in alte situatii aparute in aplicarea prevederilor titlului III din Codul fiscal.
19. Deducerile personale de baza se acorda contribuabilului, automat, pentru fiecare luna a perioadei impozabile, in cursul sau la sfarsitul anului, potrivit pct. 18, dupa caz. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere se acorda o singura data numai pe lunile in care persoanele se afla in intretinerea contribuabilului, iar cele pentru starea de invaliditate/handicap, numai pentru perioada existentei acestei stari, atestata prin documente justificative. In cazul in care perioada impozabila este inferioara anului calendaristic ca urmare a decesului contribuabilului in cursul anului, acesta beneficiaza de un numar de deduceri personale de baza lunare si de deduceri personale suplimentare corespunzator numarului de luni ale anului calendaristic pana in luna decesului, inclusiv.
20. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere se acorda numai pentru acele persoane care sunt efectiv in intretinerea contribuabilului, chiar daca acestia nu au domiciliul comun. Coeficientul de deducere personala suplimentara este de 0,5 pentru fiecare persoana valida aflata in intretinere. Pentru starea de invaliditate/handicap a persoanei aflate in intretinere coeficientul de deducere personala suplimentara se majoreaza corespunzator.
Pentru ca o persoana sa fie in intretinere, aceasta trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- existenta unor raporturi juridice intre contribuabil si persoana aflata in intretinere;
- incadrarea in plafon.
21. Sunt considerate persoane aflate in intretinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie pana la gradul al doilea inclusiv.
22. In sensul art. 45 alin. (8), in categoria "alt membru de familie aflat in intretinere" se cuprind rudele contribuabilului si ale sotului/sotiei acestuia, pana la gradul al doilea inclusiv.
23. Dupa gradul de rudenie rudele se grupeaza astfel:
- rude de gradul intai, cum ar fi: parinti si copii;
- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti si frati/surori.
24. Sunt considerate persoane in intretinere militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant militare si civile, peste varsta de 18 ani, daca veniturile obtinute sunt sub plafonul stabilit de acest titlu.
25. Nu sunt considerate persoane in intretinere persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate.
26. Copilul minor este considerat intotdeauna intretinut, cu exceptia celor incadrati in munca, indiferent daca se afla in unitati speciale sanitare sau de protectie speciala si altele asemenea, precum si in unitati de invatamant, inclusiv in situatia in care costul de intretinere este suportat de aceste unitati. In acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au in vedere la acordarea deducerii personale suplimentare.
Pentru copilul minor aflat in intretinerea parintilor sau a tutorelui, deducerea personala suplimentara se acorda integral unuia dintre parinti, conform intelegerii dintre acestia, respectiv tutorelui.
Pentru copilul minor provenit din casatorii anterioare, dreptul la coeficientul de deducere personala suplimentara pentru copilul aflat in intretinere revine parintelui caruia i-a fost incredintat copilul sau unuia dintre soti care formeaza noua familie, conform intelegerii dintre acestia, indiferent daca s-a facut o adoptie cu efecte restranse si chiar daca parintii firesti ai acestuia contribuie la intretinerea lui prin plata unei pensii de intretinere. Plata unei pensii de intretinere nu da dreptul la deducere personala suplimentara parintelui obligat la aceasta plata.
Pentru copilul minor primit in plasament sau incredintat unei persoane ori unei familii, dreptul la coeficientul de deducere personala suplimentara pentru acest copil se acorda:
- persoanei care l-a primit in plasament sau careia i s-a incredintat copilul;
- unuia dintre soti care formeaza familia careia i-a fost incredintat sau i-a fost dat in plasament copilul, conform intelegerii dintre acestia.
Pentru copiii aflati in intretinerea unei familii, deducerea personala suplimentara va fi acordata parintilor, conform intelegerii dintre acestia. Nu se va fractiona intre parinti deducerea personala suplimentara pentru fiecare copil aflat in intretinere. Astfel, in situatia in care intr-o familie sunt mai multi copii aflati in intretinere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre parinti pentru toti copiii sau fiecarui parinte pentru un numar de copii, conform intelegerii dintre parinti. In aceste situatii angajatii vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declaratie pe propria raspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de angajatorul acestuia/acesteia, dupa caz, din care sa rezulte numarul si identitatea copiilor pentru care beneficiaza de deduceri personale suplimentare.
Nu se acorda deducere personala suplimentara urmatorilor:
- parintilor ai caror copii sunt dati in plasament sau incredintati unei familii ori persoane;
- parintilor copiilor incredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, in cazul in care parintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decazuti din drepturile parintesti.
Copilul minor cu varsta intre 16 si 18 ani, incadrat in munca in conditiile Codului muncii, devine contribuabil si beneficiaza de deducerea personala de baza, situatie in care parintii nu mai au dreptul la acordarea deducerii personale suplimentare, intrucat deducerea personala se acorda o singura data.
27. Contribuabilul beneficiaza de deducere personala suplimentara pentru persoanele aflate in intretinere potrivit art. 45 alin. (3) din Codul fiscal, daca persoana fizica intretinuta nu are venituri sau veniturile acesteia sunt sub plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personala suplimentara la deducerea personala de baza.
28. Verificarea incadrarii veniturilor acestor persoane in plafonul determinat se realizeaza comparand veniturile brute realizate de persoana fizica aflata in intretinere cu plafonul.
29. In cursul anului fiscal, in cazul in care angajatul obtine venituri la functia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deduceri suplimentare pentru persoane aflate in intretinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflata in intretinere cu plafonul lunar, astfel:
a) in cazul in care persoana aflata in intretinere realizeaza venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezulta din insumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate intr-o luna;
b) in cazul in care venitul este realizat sub forma de castiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobanzi si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflata in intretinere se determina prin impartirea venitului realizat la numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
c) in cazul in care persoana intretinuta realizeaza atat venituri lunare, cat si aleatorii, venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri.
30. In functie de venitul lunar al persoanei intretinute, angajatorul va proceda dupa cum urmeaza:
a) in situatia in care persoana aflata in intretinere, pentru care contribuabilul - angajatul - beneficiaza de deducerea personala suplimentara, obtine in cursul anului un venit lunar mai mare decat plafonul lunar, angajatorul va inceta acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana in intretinere, incepand cu luna urmatoare celei in care a fost realizat venitul;
b) in situatia in care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana aflata in intretinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub plafonul lunar, angajatorul va incepe acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana in intretinere o data cu plata drepturilor lunare ale lunii in care angajatul a depus solicitarea.
Daca venitul unei persoane aflate in intretinere depaseste plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este considerata intretinuta.
31. Pentru determinarea coeficientilor de deduceri personale suplimentare contribuabilul va depune la angajator o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
- date de identificare a salariatului (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
- date de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere (numele si prenumele, codul numeric personal), precum si situatia invaliditatii sau handicapului, daca este cazul.
In ceea ce priveste copiii aflati in intretinere, la aceasta declaratie salariatul va anexa si adeverinta de la angajatorul celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala suplimentara pentru acel copil.
32. Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate in intretinere, cu exceptia copilului minor, trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
- date de identificare a persoanei aflate in intretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- date de identificare a contribuabilului care beneficiaza de coeficientul de deducere personala suplimentara, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- acordul persoanei intretinute ca intretinatorul sa beneficieze de coeficientul de deducere personala suplimentara;
- nivelul si natura venitului persoanei aflate in intretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si declaratia afirmativa sau negativa cu privire la desfasurarea de activitati de: cultivare a terenurilor cu flori, legume si zarzavat in sere, in solarii amenajate si in sistem irigat; cultivare a arbustilor si plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole si pomicole;
- angajarea persoanei intretinute de a comunica persoanei care contribuie la intretinerea sa orice modificari in situatia venitului realizat.
Declaratiile pe propria raspundere depuse in vederea acordarii de deduceri personale suplimentare nu sunt formulare tipizate.
33. Contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal si documentele justificative care sa ateste situatia proprie si a persoanelor aflate in intretinere, cum sunt: certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiza medicala sau decizia de pensionare pentru cazurile de invaliditate, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria raspundere si altele. Documentele vor fi prezentate in original si in copie, angajatorul sau organul fiscal, dupa caz, pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul.
Contribuabilii care depun declaratia de venit global prin posta si care solicita acordarea deducerilor de catre organul fiscal vor anexa la aceasta declaratie copii legalizate de pe documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.
34. Daca la un angajat intervine o schimbare care are influenta asupra deducerilor personale suplimentare acordate si aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat sa instiinteze angajatorul in termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea.
35. In situatia in care solicitarea si/sau depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerilor personale suplimentare se fac ulterior aparitiei evenimentului care da nastere sau modifica dreptul la deducere, angajatorul va acorda deducerile cuvenite o data cu plata drepturilor salariale aferente lunii in care angajatul a depus toate documentele justificative.
36. Situatia definitiva a deducerilor personale suplimentare se va stabili o data cu determinarea venitului anual impozabil si cu calculul impozitului anual.
37. In situatia in care depunerea documentelor justificative se face dupa calcularea impozitului si regularizarea anuala potrivit prevederilor art. 61 din Codul fiscal, corectiile se fac de catre organul fiscal, pe baza cererii contribuabilului, la care se anexeaza toate documentele justificative care atesta dreptul acestuia la deduceri personale suplimentare. In cerere se va mentiona obligatoriu perioada pentru care se solicita acordarea deducerilor, in termenul legal de prescriptie.
38. Deducerea personala de baza nu se fractioneaza in cazul veniturilor realizate in baza unui contract de munca cu timp partial.

Codul fiscal:

Actualizarea deducerilor personale si a sumelor fixe

Art. 46.
(1) Deducerea personala de baza lunara, precum si celelalte sume fixe, exprimate in lei, se stabilesc potrivit procedurii prevazute la art. 43.
(2) Incepand cu anul fiscal 2004, sumele fixe exprimate in lei, altele decat deducerea personala de baza, se stabilesc potrivit procedurii prevazute la art. 43 alin. (3).
(3) Sumele fixe se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(4) Sumele si transele de venituri impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, in sensul ca fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.

Norme metodologice:

39. Sumele fixe calculate prin rotunjire la suta de mii de lei sunt cele prevazute la art. 43 alin. (2)-(4), art. 56 alin. (4) lit. a), art. 73, art. 81 alin. (4) si art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal.
40. Pentru determinarea impozitului pe venitul anual global, precum si pentru recalcularea impozitului anual pe veniturile din salarii, deducerea personala de baza se actualizeaza potrivit art. 43 alin. (2) sau alin. (4) din Codul fiscal.
41. Rotunjirea la suta de mii de lei se refera si la transele de venituri din baremele de impunere anuale si lunare. Atat sumele fixe, cat si baremele de impunere sunt aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice si sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Codul fiscal:

CAPITOLUL II - Venituri din activitati independente



Definirea veniturilor din activitati independente

Art. 47.
(1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Norme metodologice:

42. Se supun impozitului pe veniturile din activitati independente persoanele fizice care realizeaza aceste venituri in mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat in vederea desfasurarii de activitati in scopul obtinerii de venit, asociere care se realizeaza potrivit dispozitiilor legale si care nu da nastere unei persoane juridice.
43. Exercitarea unei activitati independente presupune desfasurarea acesteia in mod obisnuit, pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activitati independente sunt: libera alegere a desfasurarii activitatii, a programului de lucru si a locului de desfasurare a activitatii; riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul; activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti; activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de intreprinzator in conditiile legii.
44. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile obtinute din desfasurarea in Romania, potrivit legii, a unei activitati independente, printr-un sediu permanent.
45. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de catre persoane fizice sau asocieri fara personalitate juridica, din prestari de servicii, altele decat cele realizate din profesii libere, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.
Principalele activitati care constituie fapte de comert sunt:
- activitati de productie;
- activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii;
- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;
- activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul;
- vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;
- activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;
- transport de bunuri si de persoane;
- alte activitati definite in Codul comercial.
46. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fara personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.
47. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestari de servicii cu caracter profesional, desfasurate in mod individual sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ si altele, de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament in valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate.
48. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai putin realizarile tehnice, know-how, marci inregistrate, franciza si altele asemenea, recunoscute si protejate prin inscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitati independente si in situatia in care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, inchiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa si altele asemenea.
Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala prevazute in mod expres in contractul incheiat intre parti reprezinta venituri din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse in categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si veniturile din cesiuni pentru care reglementarile in materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor in lipsa unei prevederi contrare in contract.
In situatia existentei unei activitati dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit prevederilor cap. III "Venituri din salarii" al titlului III din Codul fiscal.
Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala.
49. Persoanele fizice angajate, precum si cele care incheie contracte, altele decat cele prin care sunt reglementate relatiile de angajare, si care desfasoara activitati utilizand baza materiala a angajatorului sau a celeilalte parti contractante, in vederea realizarii de inventii, realizari tehnice sau procedee tehnice, opere stiintifice, literare, artistice etc. obtin venituri de natura salariala.
50. Veniturile realizate de sportivii profesionisti care participa la competitii sportive pe cont propriu si nu au relatii de angajare cu entitatea platitoare de venit sunt considerate venituri din activitati independente.

Codul fiscal:

Venituri neimpozabile

Art. 48.
(1) Nu sunt venituri impozabile:
a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului;
b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.

Norme metodologice:

51. In aplicarea prevederilor art. 48 din Codul fiscal Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci si Ministerul Finantelor Publice emit ordin comun potrivit prevederilor art. 5 din Codul fiscal.

Codul fiscal:

Reguli generale de stabilire a venitului net din activitati independente determinat pe baza contabilitatii in partida simpla

Art. 49.
(1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 50 si 51.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;
b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;
c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;
b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despagubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
(4) Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente;
b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;
c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II;
d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. boli profesionale, risc profesional si accidente de munca;
4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.
(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare si mecenat efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
d) cheltuielile sociale, in limita unei sume obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;
f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contributiile efectuate in numele angajatilor la scheme facultative de pensii ocupationale, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual, pentru o persoana;
h) prima de asigurare pentru asigurarile private de sanatate, in limita stabilita potrivit legii;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;
j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, potrivit legii;
k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria - rata de leasing - in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing.
(6) Baza de calcul se determina ca diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat si cheltuielile de protocol.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);
e) donatii de orice fel;
f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate, ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit;
m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.
(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrulinventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.
(9) In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.

Norme metodologice:

52. In venitul brut se includ toate veniturile in bani si in natura, cum sunt: venituri din vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitatii, precum si veniturile din dobanzile primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activitati adiacente si altele asemenea.
Prin activitati adiacente se intelege toate activitatile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.
In cazul incetarii definitive a activitatii sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, inscrise in Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar si altele asemenea, precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si marfuri ramase nevalorificate sunt incluse in venitul brut.
In cazul in care bunurile din patrimoniul afacerii trec in patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o instrainare, iar suma reprezentand contravaloarea acestora se include in venitul brut al afacerii.
In toate cazurile evaluarea se face la preturile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica.
Nu constituie venit brut urmatoarele:
- aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;
- sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;
- sumele primite ca despagubiri;
- sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
53. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizarii venitului, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 49 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.
Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:
a) sa fie efectuate in interesul direct al activitatii;
b) sa corespunda unor cheltuieli efective si sa fie justificate cu documente;
c) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite.
54. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:
- cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;
- cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;
- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;
- chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;
- dobanzile aferente creditelor bancare;
- dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
- cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;
- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si cheltuielile de asigurare pentru boli profesionale, risc profesional si impotriva accidentelor de munca;
- cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, cand acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii independente a contribuabilului;
- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii;
- cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;
- cheltuielile cu energia si apa;
- cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;
- cheltuieli de natura salariala;
- cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;
- cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;
- cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, asociatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
- cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile din titlul II din Codul fiscal;
- valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin deducerea din pretul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri in cursul exploatarii, si limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;
- cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria (rata de leasing) in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
- cheltuielile cu pregatirea profesionala pentru contribuabili si salariatii lor;
- cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte intruniri cu caracter profesional;
- cheltuielile cu functionarea si intretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;
- cheltuieli reprezentand tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii;
- cheltuielile de delegare, detasare si deplasare, cu exceptia celor reprezentand indemnizatia de delegare, detasare in alta localitate in tara si in strainatate, care este deductibila limitat;
- cheltuielile de reclama si publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare cand reclama si publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.
55. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, urmatoarele:
- cheltuielile cu sponsorizarea si mecenatul sunt deductibile in limitele stabilite la art. 49 din Codul fiscal si potrivit conditiilor din legislatia in materie;
- cheltuielile reprezentand indemnizatia de delegare si detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
- cheltuielile sociale in limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de pana la 2% asupra fondului de salarii realizat anual si acordate pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave si incurabile, ajutoarelor pentru nastere, cadourilor pentru copiii minori ai salariatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la si de la locul de munca al salariatului, costului prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 1.200.000 lei, suma actualizata potrivit prevederilor art. 46 din Codul fiscal.
56. Veniturile obtinute din valorificarea in regim de consignatie sau prin vanzare directa catre agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate in urma unei prelucrari sau procurate in scopul revanzarii sunt considerate venituri din activitati independente. In aceasta situatie se vor solicita documentele care atesta provenienta bunurilor respective, precum si autorizatia de functionare. Nu se incadreaza in aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.
57. Toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii se inscriu in Registrul-inventar si constituie patrimoniul afacerii.

Codul fiscal:

Stabilirea venitului net din activitati independente, pe baza normelor de venit

Art. 50.
(1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2), si care este desfasurata de catre contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele care contin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit.
(3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit inainte de data de 1 ianuarie a anului in care urmeaza a se aplica normele respective.
(4) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfasurata activitatea respectiva.
(5) Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.
(6) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate din cele prevazute la alin. (1) si o alta activitate care nu este prevazuta la alin. (1), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla, conform art. 49.
(7) Venitul net din activitatea de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi se determina pe baza normelor de venit.
(8) Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, conform art. 49. In acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi.
(9) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla pentru activitatea respectiva.

Norme metodologice:

58. In sensul art. 50 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice autorizate care realizeaza venituri din activitati independente si desfasoara activitati cuprinse in nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice, individual, fara angajati, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit se vor avea in vedere si caracterul sezonier al unor activitati, precum si durata concediului legal de odihna.
Pentru contribuabilii care desfasoara mai multe activitati, printre care si cea de taximetrie, impunerea se face in sistem real. In acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat in calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilita pentru aceasta activitate.
Persoanele care desfasoara activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personala in baza unor contracte, altele decat contractele de munca incheiate cu agenti economici care au ca obiect de activitate taximetria, sunt supuse impozitarii in aceleasi conditii cu taximetristii care isi desfasoara activitatea in mod independent, pe baza de norme de venit sau in sistem real.
59. La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea in vedere urmatoarele criterii:
- vadul comercial si clientela;
- varsta contribuabililor;
- timpul afectat desfasurarii activitatii, cu exceptia cazurilor prevazute la pct. 60 si 61;
- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
- activitatea se desfasoara intr-un spatiu proprietate a contribuabilului sau inchiriat;
- realizarea de lucrari, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
- folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de forta motrice;
- alte criterii specifice.
Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de varsta a contribuabilului se opereaza incepand cu anul urmator celui in care acesta a implinit numarul de ani care ii permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau isi pierd aceasta calitate se face incepand cu luna urmatoare incheierii/desfacerii contractului individual de munca.
60. Venitul net din activitati independente, determinat pe baza de norme anuale de venit, se reduce proportional cu:
- perioada de la inceputul anului si pana la momentul autorizarii din anul inceperii activitatii;
- perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, in situatia incetarii activitatii, la cererea contribuabilului.
61. Pentru intreruperile temporare de activitate in cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii si altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. In situatia incetarii activitatii in cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, persoanele fizice autorizate si asociatiile fara personalitate juridica sunt obligate sa depuna autorizatia de functionare si sa instiinteze in scris, in termen de 5 zile, organele fiscale in a caror raza teritoriala acestia isi desfasoara activitatea. In acest sens se va anexa, in copie, dovada din care sa rezulte depunerea autorizatiei.
62. Pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care isi exercita activitatea o parte din an, in situatiile prevazute la pct. 60 si 61, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numarul zilelor de activitate.
In acest scop organul fiscal intocmeste o nota de constatare care va cuprinde date si informatii privind:
- situatia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: inceputul/sfarsitul activitatii, intreruperea temporara, conform pct. 61, si altele asemenea;
- perioada in care nu s-a desfasurat activitate;
- documentele justificative depuse de contribuabil;
- recalcularea normei, conform prezentului punct.
63. Pentru contribuabilul care opteaza sa fie impus pe baza de norma de venit si care anterior a fost impus in sistem real, avand investitii in curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor in patrimoniul personal in cursul perioadei de desfasurare a activitatii sau in caz de incetare a activitatii majoreaza norma de venit proportional cu valoarea amortizata in perioada impunerii in sistem real.
64. In cazul contribuabilului impus pe baza de norma de venit, care pe perioada anterioara a avut impunere in sistem real si a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora in patrimoniul personal ca urmare a incetarii activitatii vor majora norma de venit.
65. Contribuabilii care in cursul anului fiscal nu mai indeplinesc conditiile de impunere pe baza de norma de venit vor fi impusi in sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmand sa fie determinat prin insumarea fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe baza de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabila.

Codul fiscal:

Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectuala

Art. 51.
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 60% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(2) In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 70% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(3) In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2).

Norme metodologice:

66. In urmatoarele situatii venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor intre titularii de drepturi:
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;
- venituri din exercitarea dreptului de suita;
- venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.
67. Dreptul de suita este dreptul acordat de lege autorului unei opere de arta plastica de a primi o cota de 5% din pretul de revanzare al operei respective, daca revanzarea se face prin licitatie sau prin intermediul unui agent comisionar ori de catre un comerciant. Licitatorii, agentii comisionari si comerciantii au obligatia sa retina si sa plateasca autorului suma corespunzatoare cotei de 5% din pretul de vanzare.
68. Remuneratia compensatorie pentru copia privata este o suma stabilita printr-o dispozitie expresa a legii drept compensatie pecuniara pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea/copierea de catre diverse persoane, in scop personal, a unor opere protejate, cum ar fi creatii si prestatii cuprinse intr-o fixare comerciala.
Aceasta remuneratie este platita de catre fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor. Remuneratia este de 5% din pretul de vanzare sau din valoarea inscrisa in documentele vamale pentru aceste aparate sau suporturi.
Remuneratia compensatorie pentru copia privata se colecteaza prin intermediul organismelor de gestiune colectiva, care repartizeaza sumele astfel colectate fiecarui beneficiar.

Codul fiscal:

(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit.
Acesti contribuabili au obligatia sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin in limita termenului de prescriptie prevazut de lege.

Norme metodologice:

69. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele incasate in cursul anului, cat si retinerile in contul platilor anticipate efectuate cu titlu de impozit si contributiile obligatorii retinute de platitorii de venituri.
In cazul in care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala se face pe baza de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea inregistrarii in evidenta contabila a cheltuielilor efectuate aferente venitului.
70. Cheltuielile forfetare includ comisioanele si alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.
71. Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele:
- lucrari de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spatii si cladiri de mari dimensiuni, interior-exterior;
- lucrari de arta aplicata in spatii publice, cum ar fi:
ceramica, metal, lemn, piatra, marmura si altele asemenea;
- lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de spatii publice;
- lucrari de restaurare a acestora.
72. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala obtinute din strainatate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strainatate, indiferent daca sunt incasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuala, potrivit legii.
73. Cota de cheltuieli forfetare nu se acorda in cazul in care persoanele fizice utilizeaza baza materiala a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuala.

Codul fiscal:

Optiunea de a stabili venitul net, utilizandu-se datele din contabilitatea in partida simpla

Art. 52.
(1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit,
precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real, potrivit art. 49.
(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada, daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.
(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net in sistem real se depune la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si in anul precedent, respectiv in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal.

Norme metodologice:

74. Optiunea de a determina venitul net in sistem real se face astfel:
a) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 50 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfasurat activitate in anul precedent si au fost impusi pe baza de norme de venit, prin depunerea pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de optiune pentru sistemul real de impunere, precum si a declaratiei privind venitul estimat;
b) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 50 alin. (1) din Codul fiscal, care incep activitatea in cursul anului fiscal, prin depunerea in termen de 15 zile de la inceperea activitatii a declaratiei privind venitul estimat, insotita de cererea de optiune pentru sistemul real de impunere.
75. Contribuabilii impusi in sistem real au dreptul de a renunta la optiune pe baza unei cereri depuse pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal.
76. Cererea depusa, cuprinzand optiunea pentru sistemul real, precum si cererea de renuntare la optiune se considera aprobate de drept prin depunere si inregistrare la organul fiscal.

Codul fiscal:

Retinerea la sursa a impozitului pentru unele venituri din activitati independente

Art. 53.
(1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;
c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil;
e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului II, care nu genereaza o persoana juridica;
g) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica.
(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:
a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a), aplicand o cota de impunere de 15% la venitul brut;
b) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), aplicand cotele de impunere prevazute pentru impozitul pe profit, la profitul cuvenit persoanei fizice asociate;
c) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. g), aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor, la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
d) in cazul celorlalte venituri prevazute la alin. (1), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut.
(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f) si g), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlurilor II si IV.

Norme metodologice:

77. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligatia de a calcula si de a retine in cursul anului fiscal o suma reprezentand 15% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuala ca urmare a exploatarii drepturilor respective. Aceasta suma
reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual datorat de contribuabili.
78. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat, sunt, dupa caz:
- utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, in situatia in care titularii de drepturi isi exercita drepturile de proprietate intelectuala in mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;
- organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. In aceasta situatie se incadreaza si producatorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza drepturile respective.
79. In situatia in care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueaza plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.
80. In cazul contribuabililor ale caror plati anticipate sunt calculate in conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) lit. b)-e) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura si care realizeaza venituri din activitati independente si in alte conditii, pentru acestea din urma au obligatia sa le evidentieze in contabilitate separat si sa plateasca in cursul anului plati anticipate trimestriale, in conformitate cu art. 88 din Codul fiscal.
81. Impozitul anticipat se calculeaza si se retine in momentul efectuarii platii sumelor catre beneficiarul venitului.
82. Impozitul retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care se fac plata venitului si retinerea impozitului.

Codul fiscal:

CAPITOLUL III - Venituri din salarii



Definirea veniturilor din salarii

Art. 56.
(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura, obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
(2) In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;
f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;
i) sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;
j) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

Norme metodologice:

83. Veniturile de natura salariala prevazute la art. 56 din Codul fiscal, denumite in continuare venituri din salarii, sunt venituri din activitati dependente, daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:
- partile care intra in relatia de munca, denumite in continuare angajator si angajat, stabilesc de la inceput:
felul activitatii, timpul de lucru si locul desfasurarii activitatii;
- partea care utilizeaza forta de munca pune la dispozitia celeilalte parti mijloacele de munca, cum ar fi: spatii cu inzestrare corespunzatoare, imbracaminte speciala, unelte de munca si altele asemenea;
- persoana care activeaza contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea ei intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
- platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare in interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, si alte cheltuieli de aceasta natura, precum si indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca suportata de angajator potrivit legii;
- persoana care activeaza lucreaza sub autoritatea unei alte persoane si este obligata sa respecte conditiile impuse de aceasta, conform legii.
84. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire:
- salariile de baza;
- sporurile si adaosurile de orice fel;
- indemnizatiile de orice fel;
- recompensele si premiile de orice fel;
- sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentand stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariatilor agentilor economici dupa aprobarea bilantului contabil, potrivit legii;
- sumele primite pentru concediul de odihna, cu exceptia sumelor primite de salariat cu titlu de despagubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului si familiei sale necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna;
- sumele primite in caz de incapacitate temporara de munca;
- orice alte castiguri in bani si in natura, primite de la angajatori de catre angajati, ca plata a muncii lor;
b) indemnizatiile, precum si orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autoritatii publice, alese sau numite in functie, potrivit legii, precum si altora asimilate cu functiile de demnitate publica, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica;
c) drepturile personalului militar in activitate si ale militarilor angajati pe baza de contract, reprezentand solda lunara compusa din solda de grad, solda de functie, gradatii si indemnizatii, precum si prime, premii si alte drepturi stabilite potrivit legislatiei speciale;
d) drepturile administratorilor, obtinute in baza contractului de administrare incheiat cu companiile/societatile nationale, societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizatia lunara bruta, suma cuvenita prin participare la profitul net al societatii;
e) sumele platite membrilor fondatori ai unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilita de adunarea constitutiva, potrivit legislatiei in vigoare;
f) sumele primite de reprezentantii numiti in adunarea generala a actionarilor si sumele primite de membrii consiliului de administratie si ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale;
g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, conform legii;
h) sumele primite de catre persoanele fizice agreate de Ministerul Finantelor Publice sa efectueze certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara la institutiile publice care nu au compartiment propriu de audit intern si care nu isi desfasoara activitatea in cabinete individuale inregistrate la organele fiscale teritoriale;
i) indemnizatiile, primele si alte asemenea sume acordate membrilor alesi ai unor entitati, cum ar fi: organizatii sindicale, organizatii patronale, alte organizatii neguvernamentale, asociatii de proprietari/chiriasi si altele asemenea;
j) indemnizatiile acordate ca urmare a participarii in comisii, comitete, consilii si altele asemenea, constituite conform legii;
k) veniturile obtinute de condamnatii care executa pedepse la locul de munca;
l) sumele platite sportivilor amatori, ca urmare a participarii in competitii sportive oficiale, precum si sumele platite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti in domeniu de catre cluburile sau asociatiile sportive cu care acestia au relatii contractuale de munca, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia celor prevazute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal;
m) compensatii banesti individuale acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor prevazute in contractul de munca;
n) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajarii sau mutarii acestora intr-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de munca, statutelor sau altor dispozitii legale, cu exceptia celor prevazute la art. 56 alin. (4) lit. h) si i) din Codul fiscal;
o) alte drepturi sau avantaje de natura salariala sau asimilate salariilor.

Codul fiscal:

(3) Avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), primite in legatura cu o activitate dependenta includ, insa nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca;
b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei;
c) imprumuturi nerambursabile si diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala si dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, pentru depozite si credite;
d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in scop personal;
f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;
g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.

Norme metodologice:

85. Avantajele in bani si in natura sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munca sau a unei relatii contractuale intre parti, dupa caz.
86. La stabilirea venitului impozabil se au in vedere si avantajele primite de catre persoana fizica, cum ar fi:
a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, in scop personal;
b) acordarea de produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica si altele;
c) abonamentele de radio si televiziune, de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice;
d) permise de calatorie pe diverse mijloace de transport;
e) bilete de tratament si odihna;
f) cadouri primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate la art. 56 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;
g) contravaloarea folosintei unei locuinte in scop personal si a cheltuielilor conexe de intretinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica si termica si altele asemenea, cu exceptia celor prevazute in mod expres la art. 56 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal;
h) cazarea si masa acordate in unitati proprii de tip hotelier;
i) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei in materie.
Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare este urmatorul:
- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primele de asigurare;
- pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 83 din Codul fiscal.
87. Avantajele in bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri si servicii, precum si sumele acordate pentru distractii sau recreere.
88. Avantajele in bani si echivalentul in lei al avantajelor in natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorica a entitatii care le acorda.
89. Fac exceptie veniturile care sunt expres mentionate ca fiind neimpozabile, in limitele si conditiile prevazute la art. 56 alin. (4) din Codul fiscal.
90. Veniturile in natura, precum si avantajele in natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietei la locul si data acordarii avantajului. Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ca diferenta intre pretul pietei la locul si data acordarii avantajului si suma reprezentand plata partiala.
91. Evaluarea avantajelor in natura sub forma folosirii numai in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. In cazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
b) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi apa, gaz, electricitate, cheltuieli de intretinere si reparatii si altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiva;
c) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecarui bun pe unitate de masura specifica sau la nivelul pretului practicat pentru terti.
92. Evaluarea utilizarii in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinta mixta se face astfel:
a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 91 lit. a), iar avantajul se determina proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal din totalul kilometrilor;
b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 91 si avantajul se determina proportional cu numarul de metri patrati folositi pentru interes personal sau cu numarul de ore de utilizare in scop personal.
93. Nu sunt considerate avantaje:
- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru angajatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa in interiorul localitatii;
- reducerile de preturi practicate in scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;
- costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate, precum si utilizarea autoturismului de serviciu pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu.
94. Angajatorul stabileste partea corespunzatoare din convorbirile telefonice reprezentand folosinta in scop personal, care reprezinta avantaj impozabil, in conditiile art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, si se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii in care salariatul primeste acest avantaj. In acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmand ca ceea ce depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj in natura, in situatia in care salariatului in cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.
95. La evaluarea avantajului folosirii in scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinta mixta, pus la dispozitie unui angajat, nu se ia in considerare distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca, precum si cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.

Codul fiscal:

(4) Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 1.200.000 lei. Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget;

Norme metodologice:

96. Ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atat in cazul angajatului, cat si in cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de munca sau prevederilor din legi speciale, indiferent de sursa din care sunt acordate.
97. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie se aplica atat darurilor constand in bunuri, cat si celor in bani, in cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.

Codul fiscal:

b) tichete de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;

Norme metodologice:

98. In aceasta categorie se cuprind:
- alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa, primita de angajati si suportata integral de angajator, potrivit legii;
- alocatiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanta, interna si internationala, diferentiata pe categorii de actiuni;
- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare in perioada de pregatire;
- drepturile de hrana in timp de pace, primite de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala;
- alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hrana zilnica pentru personalul navigant si auxiliar imbarcat pe nave; alocatia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unitatile bugetare si din regiile autonome/societatile comerciale cu specific deosebit; alocatia de hrana acordata donatorilor onorifici de sange; alocatia de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice si altele asemenea.

Codul fiscal:

c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;

Norme metodologice:

99. Prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii se intelege acele locuinte asigurate angajatilor cand activitatea se desfasoara in locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice, sau in conditiile in care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea.

Codul fiscal:

d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienicosanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;

Norme metodologice:

100. Nu sunt venituri impozabile:
- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemanatoare, necesare in procesul muncii;
- contravaloarea echipamentului individual de protectie cu care este dotat fiecare participant in procesul muncii pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc;
- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat in vederea utilizarii lor in timpul procesului muncii pentru a-i proteja imbracamintea si incaltamintea;
- contravaloarea alimentatiei de protectie primite in mod gratuit de persoanele fizice care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare;
- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite in mod gratuit de persoanele fizice care isi desfasoara activitatea in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita;
- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare in activitate, sportivi, personalul navigant si alte categorii de personal, potrivit legii;
- contravaloarea echipamentului si a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spalat si de igiena, materiale de gospodarie, materiale pentru atelierele de reparatii si intretinere, rechizite si furnituri de birou, primite in mod gratuit de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, in conditiile legii;
- altele asemenea.

Codul fiscal:

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;

Norme metodologice:

101. In categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate, stabilita potrivit legii.

Codul fiscal:

h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;

Norme metodologice:

102. Prin cheltuieli de mutare in interesul serviciului se intelege cheltuielile cu transportul personal si al membrilor de familie ai angajatului, precum si al bunurilor din gospodarie, cu ocazia mutarii salariatului intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in situatia in care, potrivit legii, se deconteaza de angajator.

Codul fiscal:

i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca;

Norme metodologice:

103. Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate in conformitate cu prevederile legilor speciale.

Codul fiscal:

j) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestora la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care se supun procedurii de globalizare, indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii.
(5) Avantajele primite in bani si in natura si imputate salariatului in cauza nu se impoziteaza.
(6) Impozitul calculat pe veniturile prevazute la alin. (2) lit. g) este final in situatia in care contribuabilul care le-a realizat justifica cu documente virarea veniturilor la entitatea pe care a reprezentat-o.
...
Determinarea lunara a impozitului pe venitul din salarii

Art. 58.
(1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar reprezentand plati anticipate, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar prevazut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii si a cheltuielilor profesionale, si deducerile personale acordate pentru luna respectiva;
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevazut la art. 43 asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Norme metodologice:

104. Venitul brut din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate conform art. 56 alin. (1)-(3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
105. Pentru persoanele fizice care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei sunt considerate venituri din salarii realizate din Romania sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in Romania, precum si de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, indiferent unde este primita suma.
106. Contribuabilii care realizeaza venituri din salarii datoreaza lunar impozit reprezentand plati anticipate in contul impozitului pe venitul anual, calculat si retinut de catre platitorul de venituri.
Pentru impunerea veniturilor din salarii reprezentand plati anticipate se utilizeaza baremul lunar de impunere pentru veniturile din salarii si pensii, stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice potrivit art. 43 alin. (1) sau (3) din Codul fiscal, dupa caz.
107. Drepturile salariale acordate in natura, precum si avantajele acordate angajatilor se evalueaza conform pct. 90-92 si se impoziteaza in luna in care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si avantajelor in natura primite de angajat se vor anexa la statul de plata.
108. Transformarea in lei a sumelor obtinute, potrivit legii, in valuta, reprezentand venituri din salarii realizate in Romania, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. In situatia in care veniturile din salarii sunt platite in cursul lunii sau in cazul incetarii raporturilor de munca, se utilizeaza cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, in vigoare in ziua precedenta celei in care se face plata.
109. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, baremul lunar de impozit se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel:
a) asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scaderea din venitul brut a contributiilor obligatorii retinute si a sumei reprezentand cheltuieli profesionale, diminuat cu deducerile personale de baza si suplimentare, acordate in luna respectiva, dupa caz, pentru veniturile din salarii la functia de baza;
b) asupra venitului net calculat ca diferenta intre venitul brut realizat intr-o luna si contributiile obligatorii retinute, pe fiecare loc de realizare a acestuia, pentru veniturile din salarii, altele decat cele de la functia de baza. Aceasta regula se aplica si in cazul veniturilor sub forma indemnizatiei lunare a asociatului unic, precum si pentru drepturile de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior incetarii raporturilor de munca.
110. In scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se intelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, ultimul loc inscris in carnetul de munca sau in documentele specifice care, potrivit reglementarilor legale, sunt asimilate acestora;
b) in cazul cumulului de functii, locul declarat/ales de persoanele fizice.
Functia de baza poate fi declarata de angajat in conditiile legii si la locul de munca la care acesta realizeaza venituri din salarii in baza unui contract individual de munca cu timp partial.
111. Suma care reprezinta prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale lunii in care se plateste aceasta prima.
112. Indemnizatiile aferente concediilor de odihna se defalcheaza pe lunile la care se refera si se impun cumulat cu veniturile realizate in aceste luni.
113. Cuantumul contributiilor obligatorii luate in calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 110 pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementarilor in domeniu, cum ar fi:
- contributia individuala de asigurari sociale;
- contributia individuala pentru asigurarile sociale de sanatate;
- contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;
- alte contributii individuale obligatorii stabilite prin lege.
114. Nu se admit la calculul lunar al impozitului pe salarii contributiile individuale pentru asigurarile private de sanatate, precum si la schemele facultative de pensii ocupationale.

Codul fiscal:

Termen de plata a impozitului

Art. 60.
Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Norme metodologice:

115. Impozitul pe veniturile din salarii se calculeaza si se retine lunar de angajatori, pe baza statelor de salarii.
116. Veniturile in natura se considera platite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor in natura se retine din salariul primit de angajat in numerar pentru aceeasi luna.
117. Calculul si retinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectueaza de angajatori astfel:
a) in situatia in care veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub forma de avans si lichidare, calculul si retinerea se fac la data ultimei plati a drepturilor salariale aferente fiecarei luni, conform prevederilor art. 58 din Codul fiscal;
b) in situatia in care in cursul unei luni angajatorii efectueaza plati de venituri, altele decat cele cuprinse la lit. a), cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihna neefectuat si altele asemenea, denumite plati intermediare, impozitul se calculeaza si se retine la fiecare plata, pe baza statelor de salarii, prin aplicarea baremului lunar asupra platilor intermediare cumulate pana la data ultimei plati intermediare pentru care se face calculul. Impozitul de retinut la fiecare plata intermediara reprezinta diferenta dintre impozitul calculat si suma impozitelor retinute la platile intermediare anterioare.
La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeaza, potrivit art. 58 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale obtinute prin cumularea drepturilor respective cu platile intermediare.
Impozitul de retinut la aceasta data reprezinta diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la platile intermediare.
118. In cazul in care un angajat care obtine venituri din salariu la functia de baza se muta in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale si cheltuielile profesionale se acorda numai de primul angajator, in limita veniturilor realizate pentru acea luna, pana la data lichidarii, recalcularea urmand sa se efectueze o data cu calculul impozitului anual.
119. Impozitul calculat si retinut lunar se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
120. Fisele fiscale pentru salariatii care au fost detasati la o alta unitate se completeaza de catre unitatea care a incheiat contractele de munca cu acestia.
In situatia in care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariatii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunica angajatorului la care acestia sunt detasati date referitoare la coeficientii de deducere, precum si eventualele modificari ale acestora aparute in cursul anului.
Pe baza acestor date unitatea la care salariatii au fost detasati intocmeste statele de salarii, calculeaza impozitul si transmite lunar unitatii de la care au fost detasati informatii privind venitul net si impozitul retinut pentru fiecare angajat, in scopul completarii fisei fiscale.
Pentru angajatii permanenti care nu au alta sursa de venit angajatorul de la care au fost detasati efectueaza regularizarea conform art. 61 din Codul fiscal si transmite unitatii la care salariatii au fost detasati informatii privind diferentele de impozit pentru restituirea sau retinerea prin statele de plata.
121. Contributiile obligatorii reprezentand cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determina conform reglementarilor legale in materie.

Codul fiscal:

Regularizarea anuala a impozitului retinut pentru anumite venituri de natura salariala

Art. 61.
(1) Platitorii de venituri de natura salariala au urmatoarele obligatii:
a) sa determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferenta intre venitul net anual din salarii si urmatoarele:
1. deducerile personale stabilite conform art. 45;
2. cotizatia de sindicat platita conform legii;
b) sa stabileasca diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si cel calculat si retinut lunar, sub forma platilor anticipate in cursul anului fiscal, pana in ultima zi lucratoare a lunii februarie a anului fiscal urmator;
c) sa efectueze regularizarea acestor diferente de impozit, in termen de 90 de zile de la termenul prevazut la lit. b), numai pentru persoanele fizice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. au fost angajatii permanenti ai platitorului in cursul anului, cu functie de baza;
2. nu au alte surse de venit care se cuprind in venitul anual global impozabil;
3. nu solicita alte deduceri, potrivit art. 86 alin. (1), cu exceptia deducerilor personale si a cotizatiei de sindicat platita potrivit legii.
(2) Diferentele de impozit rezultate din operatiunile de regularizare modifica obligatia de plata pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii al angajatorului, pentru luna in care are loc regularizarea, rezultand impozitul de virat pentru luna respectiva.
(3) Sumele reprezentand deduceri personale cuvenite, dar neacordate in cursul anului fiscal de catre angajatori, precum si deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizeaza cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.
(4) La calculul venitului anual impozabil din salarii se au in vedere, dupa caz, si deducerile prevazute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f), situatie in care operatiunea de regularizare se efectueaza de catre organul fiscal de domiciliu. In acest caz, in perioada 1-15 ianuarie a anului urmator, contribuabilul va comunica angajatorului sa nu efectueze aceasta operatiune.
(5) Impozitul anual pe venitul din salarii datorat se calculeaza prin aplicarea baremului anual de impunere prevazut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului net anual impozabil realizat din salarii.

Norme metodologice:

122. Platitorii de venituri din salarii care efectueaza regularizarea anuala a impozitului in conditiile prevazute la art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal determina impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, prevazut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4) din Codul fiscal, asupra bazei de impozitare anuale, determinata ca diferenta intre venitul net anual corectat cu diferenta de cheltuiala profesionala si suma deducerilor personale cuvenite in acel an si, dupa caz, cotizatia de sindicat platita conform legii.
123. Sunt angajati permanenti, in sensul titlului III din Codul fiscal, persoanele fizice care pe intreaga perioada a anului fiscal si-au desfasurat activitatea cu functia de baza la acelasi angajator.
124. Angajatorul va regulariza fisele fiscale ale angajatilor permanenti care:
- nu l-au instiintat in scris ca au realizat si alte venituri supuse globalizarii, in perioada 1-15 ianuarie a anului urmator celui pentru care se face regularizarea; si/sau
- nu solicita deduceri potrivit art. 86 alin. (1) lit. c)-f) din Codul fiscal.
In situatia in care contribuabilul realizeaza numai venituri de natura salariala la functia de baza ca angajat permanent si beneficiaza de deducerile prevazute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operatiunea de acordare a deducerilor si de stabilire a impozitului pe venit se efectueaza de organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.
125. In situatia in care persoana fizica, pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului anual, nu mai are calitatea de angajat la data efectuarii regularizarii diferentelor de impozit si angajatorul nu poate sa efectueze operatiunea de regularizare a acestor diferente, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.

Codul fiscal:

Plati anticipate de impozit pentru anumite venituri salariale

Art. 64.
(1) Contribuabililor care isi desfasoara activitatea in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor fizice romane care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevazut la alin. (1) are obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul sub forma platilor anticipate aferent unei luni se stabileste potrivit art. 58.
(3) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine, autorizate potrivit legii sa isi desfasoare activitatea in Romania, pot opta ca pentru angajatii acestora care realizeaza venituri din salarii impozabile in Romania sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplica contribuabililor in cazul in care optiunea de mai sus este formulata.
(4) Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care contribuabilul isi desfasoara activitatea potrivit alin. (1) este obligata sa ofere informatii organului fiscal competent, referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si, respectiv, a incetarii acesteia, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Norme metodologice:

126. Contribuabilii care desfasoara activitatea in Romania si obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, care, potrivit acestui titlu, se impun in Romania, precum si persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate in Romania, pentru care angajatorul nu indeplineste obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe salarii, au obligatia sa depuna lunar o declaratie la organul fiscal competent.
127. Organul fiscal competent este:
- organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul isi are domiciliul fiscal - pentru persoanele fizice rezidente;
- organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla locul unde se desfasoara activitatea - pentru celelalte cazuri.
128. Persoanele fizice sau juridice la care isi desfasoara activitatea contribuabilii prevazuti la art. 64 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia sa depuna o declaratie informativa privind inceperea/incetarea activitatii acestor contribuabili.
Declaratia informativa se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul persoana fizica ori juridica la care isi desfasoara activitatea contribuabilul, ori de cate ori apar modificari de natura inceperii/incetarii activitatii in documentele care atesta raporturile de munca, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Codul fiscal:

CAPITOLUL IV - Venituri din cedarea folosintei bunurilor



Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 65.
Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente.

Norme metodologice:

129. In aceasta categorie de venit se cuprind veniturile din inchirieri si subinchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
130. Veniturile obtinute din inchirieri si subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosintei locuintei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor si altele asemenea, a caror folosinta este cedata in baza unor contracte de inchiriere/subinchiriere, uzufruct, arendare si altele asemenea, inclusiv a unor parti din acestea, utilizate in scop de reclama, afisaj si publicitate.

Codul fiscal:

Stabilirea venitului net din cedarea folosintei bunurilor

Art. 66.
(1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii chiriei sau a arendei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In cazul in care arenda se exprima in natura, evaluarea in lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene si, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, hotarari ce trebuie emise inainte de inceperea anului fiscal. Aceste hotarari se transmit in cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.

Norme metodologice:

131. In vederea determinarii venitului brut, la sumele reprezentand chiria sau arenda in bani si/sau la echivalentul in lei al veniturilor in natura se adauga, daca este cazul, si valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozitiilor legale sau intelegerii contractuale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, dar sunt efectuate de cealalta parte contractanta.
132. In conformitate cu legislatia in materie, proprietarul are obligatia de a efectua cheltuielile referitoare la intretinerea si repararea locuintei inchiriate, ca de exemplu:
- intretinerea in bune conditii a elementelor structurii de rezistenta a cladirii, elementelor de constructie exterioara a cladirii, cum ar fi: acoperis, fatada, curtile si gradinile, precum si spatii comune din interiorul cladirii, cum ar fi: casa scarii, casa ascensorului si altele asemenea;
- intretinerea in bune conditii a instalatiilor comune proprii cladirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze;
- repararea si mentinerea in stare de siguranta in exploatare si de functionare a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei.
133. In cazul efectuarii de catre chirias a unor astfel de cheltuieli care cad in sarcina proprietarului si se incadreaza in cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzatoare a chiriei, impunerea ramane nemodificata.

Codul fiscal:

(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) in cazul constructiilor, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului, in suma de 50% din venitul brut;
b) in celelalte cazuri, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului, in suma de 30% din venitul brut.

Norme metodologice:

134. Venitul net se determina ca diferenta dintre sumele reprezentand chiria/arenda in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura, prevazute in contractul incheiat intre parti, si cota de cheltuiala forfetara de 50%, respectiv 30%, reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului.
In cazul contractelor care au ca obiect atat inchirierea/arendarea de constructii, cat si de terenuri si in care nu se mentioneaza distinct chiria/arenda aferenta constructiei si cea aferenta terenului, se va aplica cota de cheltuiala forfetara de 30%.
135. Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielilor stabilite forfetar proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente justificative.
Cheltuielile deductibile aferente venitului, cuprinse in cotele forfetare de 50% sau 30% aplicate la venitul brut, reprezinta uzura bunurilor inchiriate si cheltuielile ocazionate de intretinerea si repararea acestora, impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinta, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de conditii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundatii, incendii si altele asemenea.
Constructiile sunt definite conform Catalogului privind clasificarea si duratele normate de functionare a mijloacelor fixe.

Codul fiscal:

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.
(4) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 52 alin. (2) si (3) se aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (3).
...

CAPITOLUL V - Venituri din investitii



Definirea veniturilor din investitii

Art. 69.
(1) Veniturile din investitii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobanzi;
c) castiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare.
Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, precum si partile sociale.
(2) Veniturile impozabile din dobanzi sunt toate veniturile sub forma de dobanzi, altele decat:
a) venituri din dobanzi la depozitele la vedere si la depuneri la casele de ajutor reciproc;
b) venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat, precum si obligatiunilor municipale, ale Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale altor entitati emitente de obligatiuni, care vizeaza constructia de locuinte.

Norme metodologice:

136. Sunt considerate venituri din dobanzi urmatoarele:
- dobanzi obtinute din obligatiuni;
- dobanzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
- suma primita sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate;
- alte venituri obtinute din titluri de creanta.

Codul fiscal:

Stabilirea venitului din investitii

Art. 70.
(1) Castigul din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, reprezinta diferenta pozitiva dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. In cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, in cadrul Programului de privatizare in masa, pretul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a acestora. In cazul tranzactiilor cu actiuni cumparate la pret preferential, in cadrul sistemului stock options plan, castigul se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare preferential, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.
(2) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii, castigul se determina ca diferenta pozitiva dintre pretul de rascumparare si pretul de cumparare/subscriere. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului de participare.

Norme metodologice:

137. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond si este format din valoarea unitara a activului net din ziua anterioara depunerii cererii de rascumparare, din care se scad comisioanele de rascumparare.
138. Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitor, persoana fizica, si este format din valoarea unitara a activului net la care se adauga comisionul de cumparare, daca este cazul.

Codul fiscal:

(3) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale, castigul din instrainarea partilor sociale se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de vanzare si valoarea nominala/pretul de cumparare. Incepand cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fi inlocuita cu pretul de cumparare, care include si cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare justificate cu documente.
(4) Determinarea castigului potrivit alin. (1)-(3) se efectueaza la data incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti.
(5) Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, reprezinta diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni in momentul inchiderii operatiunii si evidentierii in contul clientului.

Norme metodologice:

139. In cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine:
- societatii de investitii, in cazul in care nu are incheiat un contract de administrare;
- societatii de administrare, in cazul in care societatea de investitii are incheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VI - Venituri din pensii



Retinerea impozitului din venitul din pensii

Art. 74.
(1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculeaza prin aplicarea baremului lunar de impunere prevazut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) In cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile carora le este aferenta pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se refera, in vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si virarii acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate in functie de numarul acestora, iar impozitarea se va face in raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas.

Norme metodologice:

140. Venitul din pensii se determina de catre platitor pentru drepturile cu titlu de pensie prevazute la art. 72 din Codul fiscal.
141. Impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculeaza prin aplicarea baremului lunar de impunere stabilit pentru impunerea veniturilor din salarii asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat ca diferenta intre venitul lunar si suma fixa neimpozabila prevazuta la art. 73 din Codul fiscal.
142. Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza, se retine lunar de catre administratorii fondurilor de pensii si se vireaza de catre unitatile platitoare ale acestor venituri pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal in a carui raza isi au sediul platitorii de venituri.
143. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 142.
144. Eventualele sume reprezentand impozit pe veniturile din pensii, retinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia platilor din luna urmatoare.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VIII - Venituri din premii si din jocuri de noroc



Definirea veniturilor din premii si din jocuri de noroc

Art. 79.
In intelesul prezentului titlu, veniturile din premii si din jocuri de noroc cuprind veniturile din concursuri si jocuri de noroc, altele decat cele realizate ca urmare a participarii la jocuri de tip cazinou, masini electronice cu castiguri si altele decat cele prevazute la art. 42.

Norme metodologice:

145. In aceasta categorie se cuprind venituri in bani si/sau in natura, ca de exemplu:
- venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, stiinta si arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii;
- venituri obtinute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip bingo si keno in sali de joc, pronosticuri si pariuri sportive, jocuri-concurs cu castiguri de orice fel, loterii, veniturile obtinute din organizarea de tombole.

Codul fiscal:

Stabilirea venitului net din premii si din jocuri de noroc

Art. 80.
(1) Venitul net este diferenta dintre venitul din premii, respectiv din jocuri de noroc, si suma reprezentand venit neimpozabil.
(2) Pierderile inregistrate din jocuri de noroc nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza, reprezentand pierderi definitive ale contribuabilului.

Norme metodologice:

146. Platitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligati sa organizeze evidenta astfel incat sa poata determina castigul realizat de fiecare persoana fizica la sfarsitul zilei. In caz contrar se considera castig venitul realizat la sfarsitul zilei.

Codul fiscal:


CAPITOLUL IX - Venituri din alte surse



Definirea veniturilor din alte surse

Art. 83.
(1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:
a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.

Norme metodologice:

147. In aplicarea art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, in aceasta categorie se includ, de exemplu, urmatoarele venituri realizate de persoanele fizice:
- remuneratiile pentru munca prestata in interesul unitatilor apartinand Directiei Generale a Penitenciarelor, precum si in atelierele locurilor de detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care executa pedepse privative de libertate;
- veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitar;
- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deseurilor de metal, hartie, sticla si altele asemenea si care nu provin din gospodaria proprie;
- sumele platite persoanelor care insotesc elevii la concursuri si alte manifestari scolare, de catre organizatori;
- indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor si personalului tehnic auxiliar pentru executarea atributiilor privind desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare si locale;
- veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate si altele asemenea.

Codul fiscal:

CAPITOLUL X - Venitul anual global



Stabilirea venitului anual global

Art. 86.
(1) Venitul anual global impozabil se stabileste prin deducerea din venitul anual global, in ordine, a urmatoarelor:
a) pierderi fiscale reportate;
b) deduceri personale determinate conform art. 45;
c) cheltuieli pentru reabilitarea locuintei de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de caldura in scopul imbunatatirii confortului termic, in limita sumei de 15.000.000 lei anual, conform procedurii stabilite prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;
d) prime de asigurare pentru locuinta de domiciliu, in limita echivalentului in lei a 200 euro pe an;
e) contributii la schemele facultative de pensii ocupationale, in limita echivalentului in lei a 200 euro pe an;
f) contributii pentru asigurarile private de sanatate, cu exceptia celor incheiate in scopuri estetice, in limita echivalentului in lei a 200 euro pe an;
g) cotizatia de sindicat platita potrivit legislatiei in materie.

Norme metodologice:

148. Limita echivalentului in euro a deducerilor prevazute la art. 86 alin. (1) lit. d)-f) din Codul fiscal se transforma in lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
149. Procedura acordarii deducerilor prevazute la art. 86 alin. (1) lit. d)-f) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului pe venitul anual global, va fi stabilita prin ordin al ministrului finantelor publice.

Codul fiscal:

(2) Venitul anual global cuprinde, dupa cum urmeaza:
a) venitul net din activitati independente;
b) venitul net din salarii;
c) venitul net din cedarea folosintei bunurilor.
(3) Venitul impozabil ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite, ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual impozabil.

Norme metodologice:

150. Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:
- venituri din activitati independente, pentru care venitul net anual se determina potrivit cap. II al titlului III din Codul fiscal;
- venituri din salarii, pentru care venitul net se determina potrivit cap. III al titlului III din Codul fiscal;
- venituri din cedarea folosintei bunurilor, pentru care venitul net se determina potrivit cap. IV al titlului III din Codul fiscal.
Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculeaza pentru veniturile din Romania si/sau din strainatate.
151. Urmatoarele venituri nu se cuprind in venitul anual global impozabil:
- veniturile din investitii;
- veniturile din pensii;
- veniturile din activitati agricole;
- veniturile din premii si din jocuri de noroc;
- venituri din alte surse care nu se regasesc
mentionate in mod expres in titlul III din Codul fiscal.
152. Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedeaza astfel:
a) se determina venitul net/pierderea fiscala pentru activitatea desfasurata in cadrul fiecarei categorii de venit supuse globalizarii, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuala luat/luata in calcul la determinarea venitului anual global impozabil este venitul net/pierderea distribuita;
b) se insumeaza veniturile nete, avandu-se in vedere si pierderile admise la compensare pentru anul fiscal de impunere. Daca pierderile sunt mai mari decat suma veniturilor nete, rezultatul reprezinta pierdere de reportat;
c) din venitul anual global se scad in ordine deducerile prevazute la art. 86 alin. (1) din Codul fiscal, rezultand venitul anual global impozabil.
In cazul in care la globalizarea anuala a veniturilor se cuprind si venituri din salarii realizate la functia de baza, venitul net din salarii va fi corectat in functie de cheltuiala profesionala efectiva.

Codul fiscal:

(4) Pierderea fiscala anuala inregistrata din activitati independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse in venitul anual, altele decat cele din salarii si asimilate salariilor, obtinute in cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea care ramane necompensata in cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportata. Pierderile provenind din strainatate ale persoanelor fizice rezidente se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura, din strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in cursul aceluiasi an fiscal sau se reporteaza pe urmatorii 5 ani, asupra veniturilor realizate din tara respectiva.

Norme metodologice:

153. Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, inregistrate pentru fiecare loc de realizare la o categorie de venituri, reprezinta pierdere fiscala obtinuta dintr-un loc de desfasurare a activitatii pentru acea categorie de venit.
154. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizeaza astfel:
a) pierderea fiscala obtinuta dintr-un loc de desfasurare a unei activitati independente se poate compensa cu venitul net obtinut in alt loc de desfasurare a unei activitati independente. Daca pierderea fiscala obtinuta dintr-un loc de desfasurare a unei activitati independente se compenseaza numai partial cu venitul net obtinut in alt loc de desfasurare a unei activitati independente, suma ramasa necompensata reprezinta pierdere fiscala anuala din activitati independente;
b) pierderea fiscala anuala din activitate independenta din Romania nu se poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile nete din Romania obtinute din cedarea folosintei bunurilor, in cursul aceluiasi an fiscal;
c) pierderea fiscala anuala din activitati independente inregistrata de un contribuabil in Romania nu poate fi compensata cu veniturile realizate de acesta din strainatate;
d) pierderea fiscala din strainatate se compenseaza cu veniturile din strainatate, de aceeasi natura si din aceeasi tara, in cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea anuala necompensata se reporteaza pe urmatorii 5 ani si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si din aceeasi tara, obtinute in perioada respectiva.

Codul fiscal:

(5) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului;
d) compensarea pierderii reportate se efectueaza numai din veniturile prevazute la alin. (2) lit. a) si c).

Norme metodologice:

155. Daca in urma compensarilor admise pentru anul fiscal ramane o pierdere necompensata, aceasta reprezinta pierdere fiscala reportata pe anii urmatori pana la al cincilea an inclusiv. Astfel, pierderea fiscala inregistrata in anul 2004 poate fi reportata, daca nu a putut fi compensata cu veniturile obtinute in anul 2004, pana in anul 2009. Daca aceasta pierdere nu va fi compensata cu veniturile realizate pana in anul 2009, diferenta de pierdere care nu a putut fi compensata in limita de 5 ani va reprezenta pierdere definitiva. Pierderile fiscale inregistrate in anii fiscali 2000-2003 sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, reportarea lor efectuandu-se cu respectarea regulilor stabilite prin titlul III din Codul fiscal.
156. Regulile de compensare si reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportarea pierderilor se va face an dupa an, incepand cu pierderea cea mai veche;
b) dreptul la reportul pierderii este personal si supus identitatii contribuabilului; nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricarei alte persoane, in scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, si reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului decedat.

Codul fiscal:

Declaratii de venit estimat

Art. 87.
(1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.
(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.
(3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, o data cu declaratia speciala, si declaratia estimativa de venit.
(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.

Norme metodologice:

157. Declaratiile privind venitul estimat cuprind informatii despre veniturile si cheltuielile estimate a se realiza in anul la care se refera declaratia.
Declaratiile privind venitul estimat se depun de contribuabili si de asociatiile fara personalitate juridica, in cazul realizarii unei categorii sau surse noi de venit in cursul anului.
158. Contribuabilii care incep o activitate independenta in vederea obtinerii de venituri comerciale sau de venituri din profesii libere au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, la organul fiscal competent, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Aceasta obligatie revine atat contribuabililor care determina venitul net in sistem real, pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla, cat si celor pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit.
In cazul in care contribuabilul obtine venituri de aceasta natura intr-o forma de asociere, fiecare asociat va completa si va depune, individual, o declaratie privind veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fara personalitate juridica.
Contribuabilii care sunt impusi pe baza de norme de venit si care solicita trecerea pentru anul fiscal urmator la impunerea in sistem real, o data cu cererea de optiune, vor depune si declaratia privind venitul estimat.
159. Asocierile fara personalitate juridica ce incep o activitate independenta au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla locul principal de desfasurare a activitatii, in termen de 15 zile de la incheierea contractului de asociere, o data cu inregistrarea acestui contract la organul fiscal.
160. Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna la organul fiscal competent o declaratie privind venitul estimat o data cu inregistrarea contractului, in termen de 15 zile de la incheierea acestuia.
Organul fiscal competent este:
- pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor imobile organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla bunul;
- pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor mobile organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.
161. Contribuabilii care inceteaza sa mai aiba domiciliul fiscal in Romania vor depune la organul fiscal in raza caruia au domiciliul fiscal o declaratie de venit global, insotita de declaratii speciale. Baremul de impunere folosit pentru plati anticipate de impunere este folosit si pentru determinarea impozitului pe venit in cazul contribuabililor care inceteaza sa mai aiba domiciliul in Romania in cursul anului fiscal.
162. Declaratiile vor cuprinde veniturile si cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada in care contribuabilii au avut domiciliul in Romania.
163. In termen de 5 zile de la depunerea declaratiei, organul fiscal in raza caruia contribuabilul isi are domiciliul fiscal va emite decizia de impunere si va comunica contribuabilului eventualele sume de plata sau de restituit.
164. In sensul art. 87 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaratii de venit estimat in vederea recalcularii nivelului platilor anticipate se intelege: intreruperi temporare de activitate in cursul anului din cauza unor motive medicale, justificate cu documente, situatii de forta majora, alte cauze care genereaza modificarea veniturilor.

Codul fiscal:

Stabilirea platilor anticipate de impozit

Art. 88.
(1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.
(2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare categorie de venit si loc de realizare, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz. La impunerile efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3) sumele datorate se stabilesc la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent.
Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ, depuse in luna decembrie, nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus impozitarii, pe baza deciziei emise pentru declaratia de venit global. Platile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului incheiat intre parti; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit optiunii.
In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valute, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.
(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei emise pe baza declaratiei de venit global. Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole, potrivit art. 76 si 77, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit, pana la data de 1 septembrie inclusiv, si 50% din impozit, pana la data de 15 noiembrie inclusiv.
(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaratia speciala pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza baremul anual de impunere, prevazut la art. 43 alin. (1) si (3), cu exceptia impozitului pe venitul din activitati agricole, pentru care platile anticipate se determina prin aplicarea cotei de 15% asupra venitului net estimat.

Norme metodologice:

165. Platile anticipate se stabilesc astfel:
a) pentru contribuabilii cu domiciliul fiscal in Romania, de organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al acestora;
b) pentru contribuabilii care nu au domiciliul fiscal in Romania, de organul fiscal pe a carui raza teritoriala se realizeaza venitul.
Plata sumelor astfel stabilite se efectueaza la organul fiscal care a facut stabilirea lor.
Pentru stabilirea platilor anticipate se va utiliza baremul anual de impunere prevazut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3) din Codul fiscal.
166. Sumele reprezentand plati anticipate se achita in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie, cu exceptia veniturilor din activitati agricole pentru care sumele reprezentand plati anticipate se achita pana la 1 septembrie si 15 noiembrie. Pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor sub forma arendei plata impozitului se efectueaza pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaratiei de venit global.
167. In cazul contribuabililor impusi pe baza de norme de venit, stabilirea platilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzator activitatii desfasurate.
168. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plata anticipata, potrivit art. 87 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de catre contribuabil a unei declaratii privind venitul estimat.
169. In cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi natura, pentru care platile anticipate se stabilesc atat de organul fiscal, cat si prin retinere la sursa, la stabilirea platilor anticipate de catre organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa, proportional cu ponderea acestora in totalul veniturilor brute.

Codul fiscal:

Declaratia de venit global si declaratii speciale

Art. 89.
(1) Contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si cei care indeplinesc conditiile de la art. 40 alin. (2), cu exceptia contribuabililor prevazuti la alin. (4) din prezentul articol, au obligatia de a depune o declaratie de venit global la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal. Declaratia de venit global se depune o data cu declaratiile speciale pentru anul fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.
(2) Contribuabilii, altii decat cei prevazuti la alin. (1), depun numai declaratiile speciale pentru anul fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. In cazul veniturilor din salarii, fisele fiscale se depun in cadrul aceluiasi termen ca si declaratiile speciale.
(3) Declaratiile speciale se completeaza pentru fiecare categorie si loc de realizare a venitului. Declaratiile speciale se depun de toti contribuabilii care realizeaza, individual sau dintr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, precum si venituri din cedarea folosintei bunurilor, inclusiv pentru veniturile din activitati agricole determinate in sistem real. In cazul veniturilor din salarii, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) lit. a), realizate de contribuabilii, altii decat persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania si cele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 40 alin. (2), fisele fiscale se depun pentru fiecare loc de realizare a venitului, in cadrul aceluiasi termen, ca si declaratiile speciale. Pentru veniturile realizate dintr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere. Nu se depun declaratii speciale pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse in fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 64;
b) venituri din investitii, precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;
c) venituri din pensii;
d) venituri nete determinate pe baza de norme de venit;
e) venituri din alte surse.
(4) Contribuabilii nu sunt obligati sa depuna declaratie de venit global la organul fiscal competent, daca:
a) obtin numai venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii de la functia de baza, pe intregul an fiscal, pentru activitati desfasurate in Romania, in situatia in care angajatorul a efectuat operatiunea de regularizare prevazuta la art. 61;
b) obtin numai venituri din investitii, pensii, venituri din activitati agricole, venituri din premii si din jocuri de noroc, venituri din alte surse a caror impunere este finala;
c) obtin venituri potrivit art. 40 alin. (1) lit. b)-e) coroborat cu alin. (2).

Norme metodologice:

170. Declaratia de venit global este documentul prin care contribuabilii declara veniturile obtinute in anul fiscal de raportare in vederea calcularii de catre organul fiscal a venitului anual global impozabil si a impozitului pe venitul anual global.
171. Declaratia de venit global se depune de catre contribuabilii, persoane fizice, prevazuti la art. 89 alin. (1) din Codul fiscal, care obtin venituri care se globalizeaza, atat din Romania, cat si din strainatate.
172. Declaratia de venit global se depune pana la data de 15 mai, inclusiv, a anului urmator celui de realizare a venitului, la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.
173. Contribuabilii, cu exceptia celor pentru care deducerile personale suplimentare sunt calculate de angajatori, au obligatia de a anexa la declaratia de venit global si documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.
174. Declaratiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile si cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursa, in vederea stabilirii de catre organul fiscal a platilor anticipate.
175. Declaratiile speciale se depun de toti contribuabilii prevazuti la art. 89 alin. (1) din Codul fiscal, care realizeaza, individual sau dintr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, precum si venituri din cedarea folosintei bunurilor, la organul fiscal teritorial competent care se stabileste dupa cum urmeaza:
a) pentru venituri din activitati independente - organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla locul de desfasurare a activitatii. In cazul persoanelor fizice care au si puncte de lucru situate in raza teritoriala a altor organe fiscale, declaratiile speciale se depun la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla locul principal de desfasurare a activitatii. Prin loc principal de desfasurare a activitatii se intelege locul in care se realizeaza, in intregime sau cu preponderenta, venitul. Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sursa venitului este considerata domiciliul fiscal al contribuabilului;
b) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor imobile organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla bunul;
c) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor mobile organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului;
d) pentru venituri din strainatate - organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului;
e) pentru veniturile obtinute dintr-o forma de asociere organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei.
Pentru veniturile realizate dintr-o forma de asociere venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.
176. Declaratiile speciale se depun, in functie de tipul venitului si de forma de organizare, la organul fiscal competent.
177. Persoanele fizice, altele decat cele prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfasoara o activitate dependenta in Romania si realizeaza venituri din salarii vor depune pana la data de 15 mai o copie a fisei fiscale inmanate de angajator, la organul fiscal competent, in vederea calcularii impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectiva.
178. Contribuabilii care realizeaza venituri din strainatate a caror impunere in Romania este finala au obligatia sa declare in Romania veniturile respective pana la data de 15 mai, inclusiv, a anului urmator celui de realizare a venitului.

Codul fiscal:

Stabilirea si plata impozitului pe venitul anual global

Art. 90.
(1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaratiei de venit global, prin aplicarea baremului anual de impunere prevazut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului anual global impozabil din anul fiscal respectiv.
(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 1% din impozitul pe venitul anual datorat pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care functioneaza in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 1% din impozitul pe venitul anual datorat revine angajatorului sau organului fiscal competent, dupa caz.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat pentru anul precedent si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(6) Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuala se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.

Norme metodologice:

179. In situatia in care angajatorul a efectuat operatiunile de regularizare prevazute la art. 61 din Codul fiscal, iar la impunerea anuala organul fiscal constata ca salariatul respectiv a mai realizat si alte venituri in afara celor din salarii de la functia de baza, se va considera ca plata anticipata impozitul anual calculat si retinut de angajator, inscris in Fisa fiscala 1.
180. Decizia de impunere anuala se stabileste, in baza documentelor necesare, de catre organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul isi are domiciliul fiscal.
181. Diferentele de impozit pe venitul anual global, calculate prin deciziile de impunere, se platesc la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.
182. In situatia in care organul fiscal competent constata diferente de venituri supuse globalizarii, se va emite o noua decizie de impunere anuala prin care se stabilesc diferente de impozite de plata, situatie in care penalitatile de intarziere se vor calcula potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XI - Proprietatea comuna si asociatiile fara personalitate juridica



Venituri din bunuri sau drepturi care sunt detinute in comun

Art. 91.
Venitul net obtinut din exploatarea bunurilor si drepturilor de orice fel, detinute in comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari, uzufructuari sau de alti detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial, si se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin in acea proprietate sau in mod egal, in situatia in care acestea nu se cunosc.

Norme metodologice:

183. Venitul net obtinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala detinute in comun se atribuie proportional cu cotele-parti pe care titularii acestora le detin in acea proprietate, determinate conform regulilor in vigoare specifice fiecarui domeniu.
In cazul in care cotele-parti nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face in mod egal.
184. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun pe cote-parti se repartizeaza intre coproprietari proportional cu cotele detinute de acestia in coproprietate.
Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun in devalmasie se repartizeaza in mod egal intre proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face in conditiile in care in contractul de cedare a folosintei se mentioneaza ca partea contractanta care cedeaza folosinta este reprezentata de coproprietari. In conditiile in care coproprietarii decid asupra unei alte impartiri, se va anexa la contract un act autentificat din care sa rezulte vointa partilor.

Codul fiscal:

Reguli privind asocierile fara personalitate juridica

Art. 92.
(1) Pentru asocierile fara personalitate juridica, altele decat cele prevazute la art. 28, se aplica prevederile prezentului articol.
(2) Prevederile prezentului articol nu se aplica fondurilor de investitii constituite ca asociatii fara personalitate juridica.
(3) In cadrul fiecarei asocieri fara personalitate juridica, constituita potrivit legii, asociatii au obligatia sa incheie contracte de asociere in forma scrisa, la inceperea activitatii, care sa cuprinda inclusiv date referitoare la:
a) partile contractante;
b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;
c) contributia asociatilor in bunuri si drepturi;
d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzatoare contributiei fiecaruia;
e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice;
f) conditiile de incetare a asocierii.
Contributiile asociatilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociatie.
Contractul de asociere se inregistreaza la organul fiscal teritorial in raza caruia isi are sediul asociatia, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze inregistrarea contractelor, in cazul in care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.

Norme metodologice:

185. Sunt supuse obligatiei de incheiere si inregistrare a unui contract de asociere atat asociatiile fara personalitate juridica, ale caror constituire si functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociatii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civila medicala, cabinete asociate de avocati, societate civila profesionala de avocati, notari publici asociati, asociatii in participatiune constituite potrivit legii, cat si orice asociere fara personalitate juridica constituita in baza Codului civil.
186. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 92 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal are si urmatoarele obligatii:
- sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile;
- sa determine venitul net/pierderea obtinut/obtinuta in cadrul asociatiei, precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati;
- sa depuna o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal in raza caruia asociatia isi desfasoara activitatea;
- sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal teritorial in a carui raza isi are sediul asociatia, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se intelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;
- sa reprezinte asociatia in verificarile efectuate de organele fiscale, precum si in ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plangeri asupra actelor de control incheiate de organele fiscale;
- sa raspunda la toate solicitarile organelor fiscale, atat cele privind asociatia, cat si cele privind asociatii, legate de activitatea desfasurata de asociatie;
- sa completeze Registrul pentru evidenta aportului si rezultatului distribuit;
- alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului III din Codul fiscal.

Codul fiscal:

(4) In cazul in care intre membrii asociati exista legaturi de rudenie pana la gradul al patrulea inclusiv, partile sunt obligate sa faca dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra carora au drept de proprietate. Pot fi membri asociati si persoanele fizice care au dobandit capacitate de exercitiu restransa.
(5) Asocierile au obligatia sa depuna la organul fiscal competent, pana la data de 15 martie a anului urmator, declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati.

Norme metodologice:

187. Asociatia, prin asociatul desemnat, depune pana la data de 15 martie a anului urmator, la organul fiscal in raza caruia isi are locul principal de desfasurare a activitatii, o declaratie anuala care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizata pe asociatie, precum si distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.
O copie de pe declaratie se transmite de catre asociatul desemnat fiecarui asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde in declaratia de venit global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei.

Codul fiscal:

(6) Venitul/pierderea anual/anuala, realizate in cadrul asocierii, se distribuie asociatilor, proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributiei, conform contractului de asociere.

Norme metodologice:

188. Venitul net se considera distribuit si daca acesta ramane la asociatie sau este pus la dispozitie asociatilor.
189. In cazul modificarii cotelor de participare in cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:
a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la sfarsitul lunii in care s-au modificat cotele pe baza venitului brut si a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt inregistrate in evidentele contabile;
b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecarui asociat, in functie de cotele de participare, pana la data modificarii acestora;
c) la sfarsitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuala se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenta se aloca asociatilor, in functie de cotele de participare ulterioare modificarii acestora;
d) venitul net/pierderea anual/anuala distribuit/distribuita fiecarui asociat se determina prin insumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) si c).

Codul fiscal:

(7) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, in alte cazuri decat asocierea cu o persoana juridica, va fi stabilit in aceeasi maniera ca si pentru categoria de venituri in care este incadrat.
(8) Profitul/venit cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoana juridica romana, platitoare de impozit pe profit, sau microintreprindere care nu genereaza o persoana juridica, determinat cu respectarea regulilor stabilite in titlul II sau, respectiv, in titlul IV, este asimilat, in vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activitati independente, din care se deduc contributiile obligatorii in vederea obtinerii venitului net.

Norme metodologice:

190. Persoanele fizice care obtin profituri dintr-o activitate desfasurata in asociere cu o persoana juridica romana, care nu da nastere unei persoane juridice, au obligatia sa asimileze acest profit/venit venitului brut din activitati independente. Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii prevazute de lege, datorate de persoanele fizice, acesta fiind o componenta a venitului anual global.

Codul fiscal:

(9) Impozitul retinut de persoana juridica in contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoana juridica romana care nu genereaza o persoana juridica, reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual pe venit. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite in legislatia privind impozitul pe profit sau pe venitul microintreprinderii, revine persoanei juridice romane.

CAPITOLUL XII - Aspecte fiscale internationale



Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati independente

Art. 93.
(1) Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara o activitate independenta, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net din activitatea independenta, ce este atribuibil sediului permanent.
(2) Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui sediu permanent se determina conform art. 49, in urmatoarele conditii:
a) in veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
b) in cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizarii acestor venituri.

Norme metodologice:

191. Pentru veniturile realizate de un nerezident din activitati independente atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului net aferent acestuia.
192. Pentru calculul impozitului pe veniturile din activitati independente, altele decat cele prevazute la art. 53 din Codul fiscal, sumele reprezentand plati anticipate in contul impozitului anual pe venit se stabilesc de catre organul fiscal pe a carui raza teritoriala se realizeaza in intregime sau cu preponderenta venitul.
193. Dupa incheierea anului fiscal organul fiscal mentionat la pct. 192 va emite decizie de impunere pentru intreaga activitate desfasurata in Romania si va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit.

Codul fiscal:

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente

Art. 94.
Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara activitati dependente in Romania, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai daca se indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) persoana nerezidenta este prezenta in Romania timp de una sau mai multe perioade de timp care, in total, depasesc 183 de zile din oricare perioada de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic in cauza;
b) veniturile salariale sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident;
c) veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania.

Norme metodologice:

194. Veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din Romania din activitati dependente se impoziteaza separat pe fiecare loc de realizare, impozitul lunar calculat potrivit pct. 195 reprezentand plati anticipate in contul impozitului anual pe venit. Dupa incheierea anului fiscal organul fiscal va recalcula impozitul anual pe baza baremului anual stabilit potrivit art. 43 din Codul fiscal, va emite o decizie de impunere pentru fiecare sursa si va elibera documentul care sa ateste venitul realizat si impozitul platit.
Profesorii si cercetatorii nerezidenti care desfasoara activitatea in Romania ce depaseste perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare a dublei impuneri, incheiate de Romania cu diverse state, au obligatia sa depuna declaratia speciala pentru veniturile realizate ca urmare a activitatii desfasurate in Romania, pentru intervalul de timp ce depaseste perioada de scutire, la termenul si in conditiile prevazute de prezentul titlu.
195. a) Veniturile din salarii, realizate de persoanele fizice prevazute la art. 94 lit. a) din Codul fiscal care isi desfasoara activitatea in Romania, vor fi impozitate daca persoana fizica este prezenta in Romania o perioada ce depaseste in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic vizat.
b) Veniturile din salarii realizate de o persoana fizica care isi desfasoara activitatea in Romania si este prezenta in Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic vizat vor fi impozitate in Romania daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
- salariul este platit de un angajator care este rezident sau in numele acestuia;
- salariul este suportat de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care angajatorul o are in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania).
c) Veniturile din salarii se impoziteaza incepand cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedita cu viza de intrare in Romania de pe pasaport. Organele fiscale romane vor elibera documentul care atesta plata impozitului in Romania, la cererea contribuabilului, pentru fiecare an fiscal.
La determinarea impozitului se va avea in vedere principiul celor 183 de zile care sfarsesc in anul calendaristic vizat. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicandu-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport si alte documente prin care se atesta intrarea in Romania. In calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare si toate celelalte zile petrecute pe teritoriul Romaniei. Orice fractiune de zi in care contribuabilul este prezent in Romania conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.
196. Contribuabilii prevazuti la pct. 195 sunt obligati ca in termen de 15 zile de la data inceperii activitatii sa se adreseze organului fiscal in raza caruia se realizeaza venitul, in vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, in conformitate cu prevederile conventiilor si acordurilor de evitare a dublei impuneri, incheiate de Guvernul Romaniei cu alte state.
Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, dupa caz, urmatoarele:
- cerere;
- copie de pe documentul care reglementeaza raportul de munca si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati;
- certificatul de rezidenta fiscala, eliberat de autoritatea fiscala competenta a statului al carui rezident este, si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati;
- documentul care atesta dreptul de munca pe teritoriul Romaniei, respectiv permisul de munca.
Daca persoanele fizice nerezidente nu prezinta in termenul stabilit documentele prevazute la alineatul precedent, acestea datoreaza impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfasurare a activitatii. In situatia in care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului platit.
197. In cazul in care contribuabilii prevazuti la pct. 195 lit. b) isi prelungesc perioada de sedere in Romania, precum si cei care, prin prezente repetate in Romania, totalizeaza peste 183 de zile, sunt obligati sa instiinteze in scris organul fiscal competent despre depasirea acestui termen, caz in care se aplica regimul fiscal prevazut la pct. 195 lit. a).
198. In situatia in care persoanele fizice au desfasurat activitatea in Romania intr-o perioada mai mica de 183 de zile, in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic vizat, si au fost platite din strainatate, isi prelungesc perioada de sedere in Romania peste 183 de zile, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfasurata in Romania este datorat incepand cu prima zi de sosire in Romania. In acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate in perioada anterioara prelungirii sederii in Romania, in termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.
In situatia in care beneficiarul venitului realizeaza salariul intr-o suma globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele inscrise in declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globala a salariului declarat impartita la numarul de luni din acea perioada.
199. Persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si care au rezidenta intr-un stat contractant cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri se impun in Romania conform titlului III din Codul fiscal pentru veniturile, altele decat cele supuse impunerii potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci cand nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala.
In aceleasi conditii si pentru aceleasi categorii de venituri se impun si persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si sunt rezidenti ai unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri.
200. In situatia in care exista conventii de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla cetatenie - romana si a unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul in Romania, se va impune in Romania, coroborat cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri. Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autoritatilor fiscale romane certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala a celuilalt stat, precum si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati. Pentru a stabili al carui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada "centrului intereselor vitale",
respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obtinute in celalalt stat sunt superioare celor realizate in Romania si autoritatea fiscala a statului respectiv isi rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al globalizarii veniturilor, caz in care impunerea acestui contribuabil in Romania se va face numai pentru veniturile din Romania.
Prin documente necesare se intelege: copiile declaratiilor de impunere din celalalt stat, declaratia pe propria raspundere privind situatia copiilor scolarizati, situatia de avere, dupa caz, a familiei si altele asemenea. In situatia in care veniturile din celalalt stat nu sunt la nivelul care sa conduca la acordarea rezidentei fiscale in acest stat si autoritatea fiscala romana apreciaza ca sunt intrunite conditiile pentru globalizarea veniturilor in Romania, acestui contribuabil i se vor globaliza veniturile in Romania si, prin schimb de informatii, autoritatile competente romane si din celalalt stat se vor informa asupra acestui caz.
201. Contribuabilii persoane fizice romane care locuiesc in strainatate si care isi mentin domiciliul in Romania se impun in Romania pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului III din Codul fiscal, realizate atat in Romania, cat si in strainatate, iar obligatiile fiscale se exercita direct sau, in situatia in care nu isi indeplinesc obligatiile in mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal.
202. Cetatenii straini refugiati si care sunt prezenti in Romania, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impoziteaza pentru veniturile realizate pe teritoriul Romaniei.

Codul fiscal:

Venituri obtinute din strainatate a caror impunere in Romania este finala

Art. 96.
(1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care indeplinesc conditia prevazuta la art. 40 alin. (2) datoreaza impozit pentru veniturile obtinute din strainatate de natura celor a caror impunere in Romania este finala.
(2) Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupa regulile proprii fiecarei categorii de venit, in functie de natura acestuia.
(3) Contribuabilii care obtin venituri din strainatate au obligatia sa le declare, potrivit declaratiei specifice, pana la data de 15 mai a anului urmator celui de realizare a venitului.
(4) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Diferentele de impozit ramase de achitat, conform deciziei de impunere anuala, se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.

Norme metodologice:

203. Pentru veniturile din pensii si sume asimilate acestora, obtinute din strainatate, pentru care Romania are drept de impunere, contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna o declaratie speciala, respectiv "Declaratie privind veniturile din strainatate a caror impunere in Romania este finala". Impozitul datorat in Romania se determina prin aplicarea baremului anual de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunara neimpozabila, stabilita potrivit prevederilor art. 73 din Codul fiscal, calculata la nivelul anului.

Codul fiscal:

Creditul fiscal extern

Art. 97.
(1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit in strainatate, denumit in continuare credit fiscal extern, in limitele prevazute in prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de:
1. autoritatea fiscala a statului strain respectiv;
2. angajator, in cazul veniturilor din salarii;
3. alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acorda la nivelul impozitului platit in strainatate, aferent venitului din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferenta venitului din strainatate. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tara si pe fiecare natura de venit.
(4) Veniturile realizate din strainatate de persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care indeplinesc conditia de la art. 40 alin. (2), a caror impunere in Romania este finala, se supun impozitarii in Romania, recunoscandu-se impozitul platit in strainatate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat in Romania.
(5) In vederea calculului creditului fiscal extern, sumele in valuta se transforma la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului. Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice rezidente, precum si impozitul aferent, exprimate in unitati monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Nationala a Romaniei, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursa, intr-o valuta de circulatie internationala, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din tara de sursa;
b) din valuta de circulatie internationala in lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului respectiv.

Norme metodologice:

204. Urmatoarele persoane fizice sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile din orice sursa, atat din Romania cat si din afara Romaniei:
- persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania;
- persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.
In situatia in care pentru venitul din strainatate statul respectiv si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca din impozitul pe venit datorat in Romania impozitul pe venit platit in strainatate pentru acel venit, in conditiile prevazute de Codul fiscal.
Persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania, care desfasoara activitate salariala in strainatate si sunt retribuite pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre angajatorul roman, se impun in Romania pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfasurata in strainatate.
Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania, precum si impozitul aferent, a carui plata in strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscala a statului strain, de angajator sau de alt platitor de venituri, exprimate in unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv.
In vederea globalizarii, la sfarsitul anului fiscal vizat persoana in cauza va prezenta organului fiscal in a carui raza se afla domiciliul fiscal al contribuabilului documentul justificativ privind venitul realizat si impozitul platit, eliberat de organul abilitat din tara in care a desfasurat activitatea salariala, pentru acordarea creditului fiscal in conditiile stabilite prin prezentele norme metodologice.
Cu ocazia acordarii creditului fiscal se va realiza regularizarea impozitului datorat de persoana in cauza.
205. Impozitul platit in strainatate, care se deduce din impozitul pe venitul anual global datorat in Romania, este limitat la partea de impozit pe venit datorat in Romania, calculat astfel:
venit din sursa credit fiscal din strainatate impozit pe venit = x extern venit mondial anual global Prin venit mondial se intelege suma veniturilor impozabile din Romania si din strainatate din categoriile de venituri din activitati independente, salarii si cedarea folosintei bunurilor, realizate de persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si de cele care indeplinesc conditia de la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.
206. Daca suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit in strainatate, suma recunoscuta care se deduce este la nivelul impozitului platit in strainatate. In situatia in care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit in strainatate, suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 205.
207. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare natura de venit, prin raportarea la venitul mondial.
In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare natura de venit si pe fiecare tara.
208. In cazul veniturilor a caror impunere in Romania este finala, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din Romania. Creditul fiscal extern pentru veniturile din strainatate, a caror impunere in Romania este finala, se va acorda astfel:
a) in situatia in care in strainatate cota de impozit este mai mare decat cea prevazuta in prezentul titlu pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevazuta la titlul III din Codul fiscal;
b) in situatia in care cota de impozit este mai mica in strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din Romania, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului platit in strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat in Romania se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe venit calculat aplicandu-se cota de impozit prevazuta la titlul III din Codul fiscal si impozitul pe venit platit in strainatate pentru venitul realizat in strainatate.

Codul fiscal:

Pierderi fiscale externe

Art. 98.
(1) Pierderile fiscale obtinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat strain se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura din strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in cursul aceluiasi an fiscal.
(2) Pierderea care nu este acoperita, in temeiul alin. (1), se reporteaza pentru o perioada de 5 ani fiscali consecutivi si se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura din statul respectiv.

Norme metodologice:

209. Regulile de report al pierderilor inregistrate din strainatate sunt cele prevazute la art. 86 alin. (4) din Codul fiscal.

Codul fiscal:

TITLUL IV - Impozitul pe veniturile microintreprinderilor Definitia microintreprinderii


Art. 103.
In sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) are inscris in obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul;
b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

Norme metodologice:

1. Numarul de salariati reprezinta numarul de persoane angajate cu contract individual de munca, potrivit dispozitiilor Codului muncii, indiferent de durata timpului de munca, inscrise lunar in statele de plata si/sau in registrul general de evidenta a salariatilor.
2. La analiza indeplinirii conditiei privind numarul de salariati nu se iau in considerare cazurile de incetare a raporturilor de munca ca urmare a pensionarii sau desfacerii contractului individual de munca in urma savarsirii unor acte care, potrivit legii, sunt sanctionate inclusiv prin acest mod. Pentru persoanele juridice care au un singur angajat care demisioneaza in cursul unei luni, conditia prevazuta la art. 103 lit. b) din Codul fiscal se considera indeplinita daca in cursul lunii urmatoare este angajat un alt salariat.
3. Pentru incadrarea in conditia privind nivelul veniturilor realizate in anul precedent, se vor lua in calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta la art. 108 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea aceluiasi exercitiu financiar.
4. La incadrarea in conditia privind capitalul social, nu poate fi microintreprindere persoana juridica romana care are capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

Codul fiscal:

Optiunea de a plati impozit pe veniturile microintreprinderii

Art. 104.
(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.
(2) Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 103 si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor.
(3) O persoana juridica romana care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor, incepand cu primul an fiscal, daca cerintele prevazute la art. 103 lit. a) si d) sunt indeplinite la data inregistrarii la registrul comertului si conditia prevazuta la art. 103 lit. b) este indeplinita in termen de 60 de zile inclusiv de la data inregistrarii.
(4) Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile prevazute la art. 103.
(5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romane care:
a) desfasoara activitati in domeniul bancar;
b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;
c) desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;
d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

Norme metodologice:

5. In sensul art. 104 alin. (1) din Codul fiscal optiunea se exercita pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor obtinute din orice sursa, iar iesirea din acest sistem de impunere se efectueaza incepand cu anul urmator celui in care nu se mai indeplineste una dintre conditiile prevazute la art. 103 din Codul fiscal.
6. In cazul in care angajarea nu se realizeaza in termen de 60 de zile de la data eliberarii certificatului de inregistrare, microintreprinderea este platitoare de impozit pe profit de la data inregistrarii acesteia la registrul comertului. Perioada de 60 de zile se prelungeste in anul urmator celui pentru care s-a exercitat optiunea, dupa caz.
7. In intelesul art. 104 alin. (4), daca pe parcursul anului fiscal una dintre conditiile impuse la art. 103 din Codul fiscal nu mai este indeplinita, contribuabilul este obligat ca incepand cu anul fiscal urmator sa nu mai aplice impozitul pe venit chiar daca ulterior indeplineste criteriile prevazute la art. 103 lit. b) si c).
8. Persoanele juridice care nu pot opta pentru acest sistem de impunere sunt:
a) persoanele juridice care se organizeaza si functioneaza potrivit legilor speciale de organizare si functionare din domeniul bancar (bancile, casele de schimb valutar, societatile de credit ipotecar, cooperativele de credit etc.);
b) persoanele juridice care se organizeaza si functioneaza potrivit legilor speciale de organizare si functionare din domeniul asigurarilor (de exemplu: societatile de asigurare-reasigurare), al pietei de capital (de exemplu: burse de valori sau de marfuri, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de registru, societatile de depozitare), cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii (brokerii si agentii de asigurare);
c) persoanele juridice care desfasoara activitati in domeniul jocurilor de noroc, al pariurilor sportive si al cazinourilor.

Codul fiscal:

Anul fiscal

Art. 106.
(1) Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic.
(2) In cazul unei persoane juridice care se infiinteaza sau isi inceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic in care pesoana juridica a existat.

Norme metodologice:

9. In cazul infiintarii unei microintreprinderi intr-un an fiscal, perioada impozabila incepe de la data inregistrarii acesteia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie, sau de la data inregistrarii in registrul condus special de judecatorii, dupa caz.
10. In cazul lichidarii unei microintreprinderi intr-un an fiscal, perioada impozabila inceteaza o data cu data radierii din registrul unde a fost inregistrata infiintarea acesteia.

Codul fiscal:

Baza impozabila

Art. 108.
(1) Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad:
a) veniturile din variatia stocurilor;
b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;
d) veniturile din provizioane;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;
f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.
(2) In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii.

Norme metodologice:

11. Microintreprinderile platitoare de impozit pe venit organizeaza si conduc contabilitatea potrivit Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene.
12. Baza impozabila asupra careia se aplica cota de 1,5% este totalul veniturilor trimestriale care sunt inregistrate in creditul conturilor din clasa a 7-a "Conturi de venituri", cu exceptia celor inregistrate in:
- "Variatia stocurilor";
- "Venituri din productia de imobilizari necorporale";
- "Venituri din productia de imobilizari corporale";
- "Alte venituri din exploatare" analitic reprezentand veniturile din cota-parte a subventiilor guvernamentale si altor resurse similare pentru finantarea investitiilor;
- "Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare" si "Venituri financiare din provizioane";
- veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii; precum si
- veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate catre bugetul de stat, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale.
13. Diferentele favorabile de curs valutar rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta existente la data de 31 decembrie 2002, inregistrate in contabilitate in "Rezultatul reportat" sunt venituri impozabile pe masura incasarii creantelor sau platii datoriilor.
14. La calculul impozitului pe venit datorat de microintreprinderile care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferente de curs favorabil aferente capitalului social in devize sau disponibilului in devize, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, pentru societatile care pe parcursul perioadei de functionare au fost si platitoare de impozit pe profit, acestea fiind tratate ca dividende si supuse impunerii, potrivit titlului II, III sau V din Codul fiscal, dupa caz.
15. In cazul in care se achizitioneaza case de marcat, din baza impozabila se scade valoarea caselor de marcat, in conformitate cu documentul justificativ, in luna punerii in functiune. Punerea in functiune se face potrivit prevederilor legale.

Codul fiscal:

Procedura de declarare a optiunii

Art. 109.
(1) Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv.
(2) Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu optiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv si pentru anii fiscali urmatori, cat timp sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 103.
(3) In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile prevazute la art. 103.
(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu si microintreprinderile care desfasoara activitati in zonele libere si/sau in zonele defavorizate.

Norme metodologice:

16. Optiunea se inscrie in cererea de inregistrare la registrul comertului si este definitiva pentru anul fiscal respectiv si pentru anii fiscali urmatori, atata timp cat sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 103 din Codul fiscal.
Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit pot opta pentru impozitul pe venit numai la inceputul anului fiscal, daca la finele anului precedent sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 103 din Codul fiscal si nu au fost platitori de impozit pe venitul microintreprinderilor pe parcursul functionarii lor.
Optiunea se comunica organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea Declaratiei de mentiuni pentru persoane juridice, asociatii familiale si asociatii fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv.
Pot opta si persoanele juridice care desfasoara activitati in zonele libere si/sau in zonele defavorizate.

Codul fiscal:

Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microintreprindere

Art. 111.
In cazul unei asocieri fara personalitate juridica dintre o microintreprindere platitoare de impozit, conform prezentului titlu, si o persoana fizica, rezidenta sau nerezidenta, microintreprinderea are obligatia de a calcula, de a retine si de a varsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizica, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere.

Norme metodologice:

17. Persoana fizica rezidenta va definitiva impozitul pe venitul din asociere in conformitate cu prevederile titlului III - din Codul fiscal.

Codul fiscal:

TITLUL V - Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania


CAPITOLUL I - Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti



Venituri impozabile obtinute din Romania

Art. 115.
(1) Veniturile impozabile obtinute din Romania, indiferent daca veniturile sunt primite in Romania sau in strainatate, sunt urmatoarele:
a) dividende de la o persoana juridica romana;
b) dobanzi de la un rezident;
c) dobanzi de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca dobanda este o cheltuiala a sediului permanent;

Norme metodologice:

1. Veniturile de natura dobanzilor, redeventelor sau comisioanelor realizate de catre nerezidenti si care sunt cheltuieli atribuibile sediului permanent din Romania al unui nerezident sunt venituri impozabile in Romania potrivit titlului V din Codul fiscal.

Codul fiscal:

d) redevente de la un rezident;

Norme metodologice:

2. (1) Termenul redeventa cuprinde orice suma care trebuie platita in bani sau in natura pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, indiferent daca suma trebuie platita conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a incalcarii drepturilor legale ale unei alte persoane.
(2) In cazul unei tranzactii care implica transferul de software, incadrarea ca redeventa a sumei care trebuie platita depinde de natura drepturilor transferate.
(3) In cazul transferului unui drept partial dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie platita este o redeventa daca primitorul dobandeste dreptul de a utiliza acel software, astfel incat lipsa acestui drept constituie o incalcare a copyright-ului. Exemple de astfel de tranzactii sunt transferurile de drepturi de a reproduce si distribui catre public orice software, precum si transferurile de drept de a modifica si a face public orice software.
(4) In analiza caracterului unei tranzactii care implica transferul de software nu se tine cont de dreptul de a copia un program exclusiv in scopul de a permite exploatarea efectiva a programului de catre utilizator. In consecinta, o suma care trebuie platita nu este o redeventa daca singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, in scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze. Acelasi rezultat se aplica si pentru "drepturi de retea sau site", in care primitorul obtine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv in scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau in reteaua primitorului.
(5) In cazul achizitiei tuturor drepturilor dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie platita nu este pentru folosirea sau dreptul de a folosi acel software, in consecinta nefiind o redeventa.
(6) Suma care trebuie platita pentru folosirea sau dreptul de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, cum ar fi schemele logice, algoritmii sau limbajele de programare, este o redeventa.
(7) In intelesul acestei norme, software este orice program sau serie de programe care contine instructiuni pentru un computer, atat pentru operarea computerului (software de operare) cat si pentru indeplinirea altor sarcini (software de aplicatie).
(8) In cazul unei tranzactii care permite unei persoane sa descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie platita nu este redeventa daca folosirea acestor materiale se limiteaza la drepturile necesare pentru a permite descarcarea, stocarea si exploatarea computerului, retelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afisare a utilizatorului. Dimpotriva, suma care trebuie platita pentru transferul dreptului de a reproduce si a face public un produs digital este o redeventa.
(9) In cazul unui contract care implica folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, precum si transferul unei alte proprietati sau altui serviciu, suma care trebuie platita conform contractului trebuie sa fie impartita, conform diverselor portiuni de contract, pe baza conditiilor contractului sau pe baza unei impartiri rezonabile, fiecarei portiuni aplicandu-i-se tratamentul fiscal corespunzator. Daca totusi o anumita parte din ceea ce urmeaza a se asigura prin contract constituie de departe scopul principal al contractului, cealalta portiune fiind auxiliara, tratamentul aplicat portiunii principale de contract se aplica intregii sume care trebuie platita conform contractului.

Codul fiscal:

e) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;
f) comisioane de la un rezident;
g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;
h) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in Romania, indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv la asemenea activitati sau de catre alte persoane;
i) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de consultanta din orice domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau daca veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent in Romania;

Norme metodologice:

3. Veniturile obtinute din Romania din prestarile de servicii de management, de intermediere sau de consultanta in orice domeniu care nu sunt efectuate in Romania sau veniturile care sunt cheltuieli atribuibile unui sediul permanent din Romania al unui nerezident sunt impozabile, potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci cand nu sunt incheiate conventii de evitare a dublei impuneri intre Romania si statul de rezidenta al beneficiarului de venit sau cand beneficiarul de venit nu prezinta dovada rezidentei sale fiscale.

Codul fiscal:

j) venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane;
k) venituri din servicii prestate in Romania;
l) venituri din profesii independente desfasurate in Romania - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor si alte profesii similare -, in cazul cand sunt obtinute in alte conditii decat prin intermediul unui sediu permanent sau intr-o perioada sau in mai multe perioade care nu depasesc in total 183 de zile pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic vizat;
m) venituri din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, in masura in care pensia lunara depaseste plafonul prevazut la art. 73;
n) venituri din transportul international aerian, naval, feroviar sau rutier, ce se desfasoara intre Romania si un stat strain;
o) venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania;

Norme metodologice:

4. Prin concursuri organizate in Romania se intelege concursuri organizate in orice domeniu in Romania.

Codul fiscal:

p) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate in Romania, de la fiecare joc de noroc, obtinute de la acelasi organizator intr-o singura zi de joc.

Norme metodologice:

5. Venituri obtinute la jocuri de noroc inseamna castiguri in bani si/sau in natura acordate participantilor de catre orice persoana juridica romana, autorizata sa organizeze si sa exploateze jocuri de noroc.

Codul fiscal:

(2) Urmatoarele venituri impozabile obtinute din Romania nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol si se impoziteaza conform titlurilor II sau III, dupa caz:
a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent in Romania;
b) veniturile unei persoane juridice straine obtinute din proprietati imobiliare situate in Romania sau din transferul titlurilor de participare detinute intr-o persoana juridica romana;

Norme metodologice:

6. Venituri din proprietati imobiliare inseamna venituri din vanzarea, precum si din cedarea dreptului de folosinta asupra proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate (inchiriere, concesionare sau arendare).

Codul fiscal:

c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obtinute dintr-o activitate dependenta desfasurata in Romania;
d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obtinute din inchirierea sau alta forma de cedare a dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare situate in Romania sau din transferul titlurilor de participare detinute intr-o persoana juridica romana.

Norme metodologice:

7. Prin cedarea dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare se intelege si arendarea sau concesionarea proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate.

Codul fiscal:

Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute din Romania de nerezidenti

Art. 116.
(1) Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obtinute din Romania se calculeaza, se retine si se varsa la bugetul de stat de catre platitorii de venituri.

Norme metodologice:

8. (1) Pentru veniturile obtinute de nerezidentii din Romania, platitorii de venituri au obligatia retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa si virarii lor la bugetul de stat in termenul stabilit la art. 116 alin. (5) din Codul fiscal.
(2) In cazurile prevazute la art. 115 alin. (1) lit. c), e), g) si i) din Codul fiscal, platitorul impozitului prevazut la titlul V din Codul fiscal este nerezidentul care are sediul permanent in Romania in evidenta caruia sunt inregistrate respectivele cheltuieli deductibile.

Codul fiscal:

(2) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilor brute:
a) 5% pentru veniturile din dobanzile la depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire la banci si alte institutii de credit autorizate si situate in Romania;
b) 20% pentru veniturile obtinute din jocurile de noroc, prevazute la art. 115 alin. (1) lit. p);
c) 15% in cazul oricaror alte venituri impozabile obtinute din Romania, asa cum sunt enumerate la art. 115.
(3) In intelesul alin. (2), venitul brut este venitul care ar fi fost platit unui nerezident, daca impozitul nu ar fi fost retinut din venitul platit nerezidentului.
(4) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie retinut se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru veniturile ce reprezinta remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane, potrivit prevederilor art. 58;

Norme metodologice:

9. La impunerea veniturilor ce reprezinta remuneratii primite de persoanele fizice nerezidente pentru activitatea desfasurata in calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane sunt aplicabile dispozitiile titlului III din Codul fiscal.

Codul fiscal:

Scutiri de la impozitul prevazut in prezentul capitol

Art. 117.
Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti urmatoarele venituri:
a) dobanda pentru depunerile la vedere in cont curent de la banci sau alte institutii de credit din Romania;
b) dobanda la instrumente/titluri de creanta emise si/sau garantate de Guvernul Romaniei, consiliile locale, Banca Nationala a Romaniei, precum si de banci sau alte institutii financiare care actioneaza in calitate de agent al Guvernului roman;
c) dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de o persoana juridica romana, daca instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzactionate pe o piata de valori mobiliare recunoscuta si dobanda este platita unei persoane care nu este o persoana afiliata a emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta;

Norme metodologice:

10. (1) In intelesul acestui paragraf, dobanzile scutite de impozit sunt cele generate de instrumente/titluri de creanta emise de persoane juridice romane.
(2) Piata de valori mobiliare recunoscuta, pentru care se aplica prevederile art. 117 lit. c) din Codul fiscal, este cea definita potrivit legislatiei in domeniul valorilor mobiliare.

Codul fiscal:

d) premiile unei persoane fizice nerezidente obtinute din Romania, ca urmare a participarii la festivalurile nationale si internationale artistice, culturale si sportive finantate din fonduri publice;
e) premiile acordate elevilor si studentilor nerezidenti la concursurile finantate din fonduri publice;

Norme metodologice:

11. Premiile prevazute la art. 117 lit. d) si e) din Codul fiscal sunt premii de natura celor platite de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor locale prin intermediul institutiilor publice centrale si locale de profil.

Codul fiscal:

Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor de evitare a dublei impuneri

Art. 118.
(1) In intelesul art. 116, daca un contribuabil este rezident al unei tari cu care Romania a incheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si capital, cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din Romania nu poate depasi cota de impozit, prevazuta in conventie, care se aplica asupra acelui venit, potrivit alin. (2). In situatia in care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica cotele de impozitare mai favorabile.

Norme metodologice:

12. (1) Prevederile alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state se aplica intocmai. In cazul cand legislatia interna prevede in mod expres exceptarea de la impunere, scutirea sau o cota de impozitare mai favorabila, sunt aplicabile prevederile legislatiei interne.
(2) Alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri nu este anulat de alin. 1 al acelorasi articole, care prevede ca veniturile respective platite unui rezident se impun in statul sau de rezidenta.
(3) Aplicarea alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri care prevad impunerea in statul de sursa nu conduce la o dubla impunere pentru acelasi venit, intrucat statul de rezidenta acorda credit fiscal pentru impozitul platit in Romania, in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.
(4) In cazul cand in Romania s-au facut retineri de impozit ce depasesc prevederile din conventiile de evitare a dublei impuneri, suma impozitului retinut in plus poate fi rambursata la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.
(5) Pentru rambursarea impozitului retinut in plus din veniturile platite de un rezident roman persoanelor nerezidente, acestea depun o cerere de rambursare a impozitului platit in plus la platitorul de venit rezident roman, care va fi verificata de organul fiscal teritorial al Ministerului Finantelor Publice in a carui raza teritoriala se afla sediul sau domiciliul platitorului de venit rezident roman.
(6) Cererea de rambursare a impozitului va fi depusa de persoana nerezidenta in termenul legal de prescriptie, stabilit prin legislatia statului roman.
(7) Pe baza verificarii efectuate de organul fiscal teritorial al Ministerului Finantelor Publice privind venitul pentru care s-a retinut un impozit in plus fata de prevederile conventiei, rambursarea impozitului catre persoana nerezidenta se va face prin intermediul rezidentului roman platitor al venitului.
(8) Dispozitiile titlurilor II si III din Codul fiscal reprezinta legislatia interna si se aplica atunci cand Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al carui rezident este beneficiarul venitului realizat din Romania si acesta prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1).
(9) Prevederile titlului V din Codul fiscal se aplica atunci cand beneficiarul venitului realizat din Romania este rezident al unui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau cand beneficiarul venitului realizat din Romania, rezident al unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1).

Codul fiscal:

(2) Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit certificatul de rezidenta fiscala.

Norme metodologice:

13. (1) Nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania trebuie sa justifice in Romania dreptul de a beneficia de prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul sau de rezidenta, prin prezentarea certificatului de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea competenta fiscala din statul respectiv. In cazul cand nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania prezinta un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, acest document va fi vizat de organul fiscal al statului sau de rezidenta.
(2) Nerezidentii care sunt beneficiarii veniturilor din Romania vor depune la platitorul de venit originalul sau copia certificatului de rezidenta fiscala ori documentul mentionat la alin. (1), tradus si legalizat de organul autorizat din Romania.
(3) In cazul in care nerezidentul beneficiar al venitului din Romania nu a prezentat originalul sau copia tradusa si legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la alin. (1), se vor aplica prevederile titlului V din Codul fiscal, si nu cele din conventiile de evitare a dublei impuneri.
(4) In ipoteza in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania transmite un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) unui platitor de venituri rezident roman care are filiale, sucursale sau puncte de lucru in diferite localitati din Romania si care fac plati, la randul lor, catre beneficiarul de venituri nerezident, primitorul certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1), in original, va transmite la fiecare subunitate o copie tradusa si legalizata a certificatului de rezidenta fiscala in original al beneficiarului de venituri din Romania sau a documentului prevazut la alin. (1). Pe copia legalizata primitorul certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1), in original, va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.
(5) Prevederile alin. (4) sunt valabile si in situatia in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania are infiintata o filiala in Romania care are relatii contractuale cu diversi clienti din localitati diferite din Romania si care primeste un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1). Filiala apartinand persoanei nerezidente va face copii legalizate pe care le va distribui clientilor romani.

Codul fiscal:

(3) Macheta certificatului de rezidenta fiscala si termenul de depunere a acestuia de catre nerezident se stabilesc prin norme.

Norme metodologice:

14. Macheta certificatului de rezidenta fiscala si instructiunile de completare a acestuia, elaborate pentru rezidentii romani, se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
15. (1) Nerezidentii care sunt beneficiari ai veniturilor din Romania vor depune anual, la platitorul de venit, originalul certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), tradus si legalizat de organul autorizat din Romania in momentul platii venitului, dar nu mai tarziu de o luna calculata de la data platii acestuia.
(2) Certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) este valabil pentru anul fiscal pentru care a fost emis.
(3) Platitorul de venit este raspunzator pentru primirea in termenul stabilit a originalului certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1) si pentru aplicarea prevederilor din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state.

Codul fiscal:

Certificatele de atestare a impozitului platit de nerezidenti

Art. 120.
(1) Orice nerezident poate depune o cerere la autoritatea fiscala competenta prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului platit catre bugetul de stat de el insusi sau de o alta persoana, in numele sau.

Norme metodologice:

16. Cererea de eliberare a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezidenti se depune la organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe.

Codul fiscal:

(2) Autoritatea fiscala competenta are obligatia de a elibera certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti.
(3) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum si conditiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.

Norme metodologice:

17. (1) Certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti se elibereaza de organul fiscal teritorial in raza caruia isi are sediul platitorul de venit, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de platitorul de venit in numele acestuia pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului urmator celui pentru care s-au incasat veniturile impozitate in Romania.
(2) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum si instructiunile de completare si eliberare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

Codul fiscal:

CAPITOLUL II - Impozitul pe reprezentante



Contribuabili

Art. 122.
Orice persoana juridica straina, care are o reprezentanta autorizata sa functioneze in Romania, potrivit legii, are obligatia de a plati un impozit anual, conform prezentului capitol.

Norme metodologice:

18. (1) Persoanele juridice straine, prin reprezentante infiintate in Romania, nu sunt abilitate sa faca fapte de comert, aceste reprezentante neavand calitatea de persoana juridica.
(2) Persoanele juridice straine care doresc sa-si infiinteze o reprezentanta in Romania trebuie sa obtina autorizatia prevazuta de lege.
(3) Autorizatia obtinuta poate fi anulata in conditiile care sunt stabilite prin acelasi act normativ.

Codul fiscal:

Stabilirea impozitului

Art. 123.
(1) Impozitul pe reprezentanta pentru un an fiscal este egal cu echivalentul in lei al sumei de 4.000 euro, stabilita pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza plata impozitului catre bugetul de stat.
(2) In cazul unei persoane juridice straine, care in cursul unui an fiscal infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta in Romania, impozitul datorat pentru acest an se calculeaza proportional cu numarul de luni de existenta a reprezentantei in anul fiscal respectiv.

Norme metodologice:

19. In cazul persoanelor juridice straine care infiinteaza o reprezentanta in Romania in cursul unei luni din anul de impunere, impozitul pentru anul de impunere se calculeaza incepand cu data de 1 a lunii in care reprezentanta a fost infiintata pana la sfarsitul anului respectiv. Pentru reprezentantele care se desfiinteaza in cursul anului de impunere impozitul anual se recalculeaza pentru perioada de activitate de la inceputul anului pana la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a avut loc desfiintarea reprezentantei.

Codul fiscal:

Plata impozitului si depunerea declaratiei fiscale

Art. 124.
(1) Orice persoana juridica straina are obligatia de a plati impozitul pe reprezentanta la bugetul de stat, in doua transe egale, pana la datele de 20 iunie si 20 decembrie.

Norme metodologice:

20. Datele stabilite pentru plata impozitului la bugetul de stat includ si datele de 20 iunie si 20 decembrie.

Codul fiscal:

(2) Orice persoana juridica straina care datoreaza impozitul pe reprezentanta are obligatia de a depune o declaratie anuala la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere.

Norme metodologice:

21. (1) Forma declaratiei fiscale care va fi depusa anual la autoritatea fiscala competenta si instructiunile de completare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(2) Declaratia anuala de impunere, precum si declaratia fiscala in cazul infiintarii sau desfiintarii reprezentantei in cursul anului pot fi depuse in numele persoanei juridice straine si de reprezentantul reprezentantei la organul fiscal teritorial in raza caruia reprezentanta isi desfasoara activitatea.

Codul fiscal:

(3) Orice persoana juridica straina, care infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta in cursul anului fiscal, are obligatia de a depune o declaratie fiscala la autoritatea fiscala competenta, in termen de 30 de zile de la data la care reprezentanta a fost infiintata sau desfiintata.

Norme metodologice:

22. (1) Forma declaratiei fiscale care va fi depusa la autoritatea fiscala competenta in caz de infiintare sau de desfiintare a reprezentantei si instructiunile de completare vor fi aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.
(2) In termen de 30 de zile de la data depunerii declaratiei fiscale de infiintare sau de desfiintare a reprezentantei, organul fiscal teritorial stabileste sau recalculeaza impozitul stabilit pentru perioada in care reprezentanta va desfasura sau isi va inceta activitatea, dupa caz.

Codul fiscal:

(4) Reprezentantele sunt obligate sa conduca evidenta contabila prevazuta de legislatia in vigoare din Romania.

Norme metodologice:

23. (1) Reprezentantele vor conduce contabilitatea in partida simpla, conform prevederilor legislatiei din Romania.
(2) Cheltuielile efectuate pentru exercitarea activitatii reprezentantelor vor fi justificate cu documente financiarcontabile intocmite in conditiile legii.
(3) Impozitul pe venitul reprezentantelor pentru anul 2003 va fi definitivat potrivit actelor normative care au reglementat sistemul de impunere a acestor entitati pana la 31 decembrie 2003.

Codul fiscal:

TITLUL VI - Taxa pe valoarea adaugata


CAPITOLUL II - Sfera de aplicare



Sfera de aplicare

Art. 126.
(1) In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1);
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2).

Norme metodologice:

1. (1) In sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, daca cel putin una dintre conditiile stipulate la lit. a)-d) nu este indeplinita, operatiunea nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata.
(2) Operatiunile desfasurate in interiorul zonelor libere sau porturilor libere, precum si livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate din Romania pentru unitati din zonele libere sau porturile libere si cele efectuate de unitati din zonele sau porturile libere pentru unitati din Romania sunt considerate operatiuni efectuate in Romania, fiind supuse regulilor prevazute de titlul VI al Codului fiscal.
Prin porturi libere, in sensul taxei pe valoarea adaugata, se inteleg porturile care beneficiaza de facilitatile prevazute de O.G. 131/2000 privind instituirea unor masuri pentru facilitarea exploatarii porturilor, republicata.
(3) Pentru a se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii trebuie sa fie efectuate cu plata. Aceasta conditie implica existenta unei legaturi directe intre operatiune si contrapartida obtinuta. Pentru a se determina daca o operatiune poate fi plasata in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata trebuie ca aceasta sa aduca un avantaj clientului si pretul sa fie in legatura cu avantajul primit, astfel:
a) conditia referitoare la existenta unui avantaj in folosul clientului este indeplinita atunci cand exista un angajament al furnizorului sau al prestatorului de a furniza un bun sau un serviciu determinabil unei persoane care asigura finantarea sau, in absenta acestuia, atunci cand operatiunea a fost efectuata, sa permita sa se stabileasca un asemenea angajament. Aceasta conditie este compatibila cu faptul ca serviciul a fost colectiv, nu a fost masurabil cu exactitate sau se inscrie in cadrul unei obligatii legale;
b) conditia referitoare la existenta unei legaturi intre operatiune si contrapartida obtinuta este respectata chiar daca pretul nu reflecta valoarea normala a operatiunii, este achitat sub forma de abonamente, servicii sau bunuri, ia forma unei sume calificate drept reducere de pret, nu este platit de catre beneficiar, ci de un tert.

Codul fiscal:

CAPITOLUL III - Persoane impozabile



Persoane impozabile si activitatea economica

Art. 127.
(1) Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.
(2) In sensul prezentului titlu, activitatile economice cuprind activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.
(3) Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat in ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului.
(4) Cu exceptia celor prevazute la alin. (5) si (6), institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati.
(5) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice, daca tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concurentiale.
(6) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in aceleasi conditii legale ca si cele aplicabile operatorilor economici, chiar daca sunt prestate in calitate de autoritate publica, precum si pentru activitatile urmatoare:
a) telecomunicatii;
b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de aceeasi natura;
c) transport de bunuri si de persoane;
d) servicii prestate de porturi si aeroporturi;
e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;
f) activitatea targurilor si expozitiilor comerciale;
g) depozitarea;
h) activitatile organelor de publicitate comerciala;
i) activitatile agentiilor de calatorie;
j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri asemanatoare.
(7) Sunt asimilate institutiilor publice, in ceea ce priveste regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, orice entitati a caror infiintare este reglementata prin legi sau hotarari ale Guvernului, pentru activitatile prevazute prin actul normativ de infiintare, care nu creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile.

Norme metodologice:

2. (1) Nu are caracter de continuitate, in sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, obtinerea de venituri de catre persoanele fizice din vanzarea locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri care sunt folosite de catre acestea pentru scopuri personale.
(2) Activitatea de incasare a taxelor prevazute la art. 283 alin. (1) din Codul fiscal, efectuata de catre persoane impozabile, nu constituie activitate economica, in sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) Livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de organizatiile fara scop patrimonial nu sunt considerate activitati economice.
3. (1) In sensul art. 127 alin. (4) din Codul fiscal, institutiile publice nu sunt persoane impozabile si pentru urmatoarele activitati:
a) vanzarea, direct sau prin intermediari, catre persoane fizice, in scop de locuinta, a imobilelor sau a partilor de imobile, aflate in proprietatea statului, date in folosinta inainte de introducerea taxei pe valoarea adaugata in legislatia Romaniei. Daca vanzarea are loc prin intermediari, acestia nu datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru incasarile din vanzarea acestor locuinte si nici pentru comisionul aferent, dar in mod corespunzator nu beneficiaza de exercitarea dreptului de deducere pentru aceste operatiuni;
b) livrarile de bunuri dobandite dupa data de 1 iulie 1993, daca la achizitia acestora s-a platit taxa pe valoarea adaugata si taxa respectiva nu a fost dedusa.
(2) Directiile generale ale finantelor publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru valorificarea bunurilor legal confiscate sau intrate in proprietatea privata a statului potrivit legii.
(3) Din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, distorsiuni de concurenta rezulta atunci cand aceeasi activitate este desfasurata de mai multi operatori economici, dintre care unii beneficiaza de un tratament fiscal preferential,
astfel incat contravaloarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate de acestia nu este grevata de taxa pe valoarea adaugata, fata de ceilalti operatori economici care sunt obligati sa greveze contravaloarea livrarilor de bunuri si/sau a prestarilor de servicii efectuate cu taxa pe valoarea adaugata.
(4) In situatia in care institutiile publice desfasoara activitati de natura celor prevazute la art. 127 alin. (5) si (6) din Codul fiscal, persoana impozabila poate fi considerata institutia publica in ansamblu sau, in functie de natura activitatii desfasurate, numai partea din structura organizatorica prin care sunt realizate acele activitati.

Codul fiscal:

CAPITOLUL IV - Operatiuni impozabile



Livrarea de bunuri

Art. 128.
(1) Prin livrare de bunuri se intelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana, direct sau prin persoane care actioneaza in numele acestuia.
(2) In intelesul prezentului titlu, prin bunuri se intelege bunurile corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceeasi natura sunt considerate bunuri mobile corporale.
(3) Sunt, de asemenea, considerate livrari de bunuri efectuate cu plata, in sensul alin. (1):
a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, in cadrul unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau orice alt tip de contract ce prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei scadente, cu exceptia contractelor de leasing;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite;
c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri;
d) transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vanzare, atunci cand comisionarul actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului;
e) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor prevazute la alin. (9) lit. a) si c).

Norme metodologice:

4. (1) Conform art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, prin livrare de bunuri se intelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana, direct sau prin persoane care actioneaza in numele acestuia. Pentru bunurile, altele decat cele secondhand, incredintate in vederea vanzarii in baza unui contract de consignatie, data livrarii bunurilor de la consignant la consignatar se considera a fi data vanzarii bunurilor de catre consignatar catre beneficiar. Facturarea bunurilor de catre consignant catre consignatar se face cel mai tarziu la finele lunii in care bunurile au fost vandute.
(2) Se considera livrare de bunuri, in sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, produsele agricole retinute drept plata in natura a prestatiei efectuate de persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care presteaza servicii pentru obtinerea si/sau prelucrarea produselor agricole, precum si plata in natura a arendei.
(3) In sensul art. 128 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite se considera livrare de bunuri numai daca debitorul este inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.
5. (1) In sensul art. 128 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vanzare se considera livrare de bunuri atunci cand comisionarul actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului. Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata cumparator si revanzator. In functie de locul unde vanzatorul, cumparatorul si comisionarul isi au stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent ori, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta obisnuita, se disting urmatoarele situatii:
a) atunci cand vanzatorul, comisionarul si cumparatorul sunt persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in Romania, vanzatorul face o livrare de bunuri catre comisionar si emite factura fiscala.
Comisionarul, la randul sau, face livrare de bunuri catre cumparator si emite factura fiscala;
b) atunci cand vanzatorul si comisionarul sunt persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in Romania, iar cumparatorul este persoana stabilita in strainatate, vanzatorul face livrare de bunuri catre comisionar si emite factura fiscala, iar acesta din urma, la randul sau, face livrare de bunuri catre cumparatorul strain, emite factura fiscala, factura externa si intocmeste declaratia vamala de export in nume propriu, respectiv la rubrica "exportator" din declaratia vamala de export isi inscrie numele sau;
c) atunci cand cumparatorul si comisionarul sunt persoane inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in Romania, iar vanzatorul este persoana stabilita in strainatate, acesta din urma emite factura externa pe numele comisionarului pentru bunurile livrate, comisionarul face importul de bunuri, intocmeste declaratia vamala de import in nume propriu si face livrare de bunuri catre cumparator, emitand factura fiscala.
(2) Comisionarul isi poate exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata inscrise in factura fiscala emisa pe numele sau de vanzatorul stabilit in Romania sau a celei din declaratia vamala de import, in cazul in care vanzatorul este o persoana stabilita in strainatate, conform prevederilor cap. X "Regimul deducerilor" din titlul VI al Codului fiscal. Conform reglementarilor contabile nu este obligatorie inregistrarea in conturile de venituri, respectiv de cheltuieli, a operatiunilor efectuate de comisionar.

Codul fiscal:

(8) Aportul in natura la capitalul social al unei societati comerciale nu constituie livrare de bunuri, daca primitorului bunurilor i-ar fi fost permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata, daca aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. In situatia in care primitorul bunurilor este o persoana impozabila, care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata sau are dreptul de deducere partial, operatiunea se considera livrare de bunuri, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

Norme metodologice:

6. (1) Nu constituie livrare de bunuri aportul in natura la capitalul social al unei societati comerciale, efectuat intre doua persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, in situatia in care beneficiarul are drept de deducere integrala a taxei pe valoarea adaugata.
Persoana impozabila care a adus aportul in natura are drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata potrivit prevederilor art. 145 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal.
(2) Constituie livrare de bunuri aportul in natura la capitalul social acordat de o persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care pentru bunurile respective a exercitat dreptul de deducere total sau partial, unei persoane impozabile care nu are drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata, fie datorita faptului ca nu este inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, fie datorita faptului ca operatiunile desfasurate de aceasta nu dau drept de deducere. In acest caz beneficiarul evidentiaza in patrimoniul sau contravaloarea bunului primit, inclusiv taxa pe valoarea adaugata.
(3) Aportul in natura acordat de o persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata unei persoane impozabile care are drept de deducere partiala a taxei pe valoarea adaugata constituie livrare de bunuri, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. La persoana impozabila care a acordat aportul in natura, precum si la beneficiar, taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunii respective se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, fara a avea loc plati efective intre cele doua unitati in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata.
(4) Baza de impozitare pentru aportul in natura care constituie livrare de bunuri este constituita din valoarea de aport a bunurilor.
(5) Importul de bunuri care se constituie aport in natura la capitalul social al unei societati comerciale, efectuat de o persoana straina, se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata potrivit prevederilor art. 131 din Codul fiscal. Persoana impozabila care primeste aportul in natura poate sa isi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata in conditiile legii.

Codul fiscal:

(9) Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1), urmatoarele:
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate in conditii stabilite prin norme;
c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege;
d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau interne;
e) acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor publicitare, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor;
f) acordarea de bunuri, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme.

Norme metodologice:

7. (1) Bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, nu constituie livrare de bunuri conform art. 128 alin. (9) lit. b) din Codul fiscal, daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
a) nu sunt imputabile;
b) degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente;
c) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic.
In categoria bunurilor degradate calitativ se incadreaza si ziarele, revistele, cartile, manualele scolare, care sunt returnate de catre difuzori si care nu mai pot fi valorificate.
(2) Casarea bunurilor de natura mijloacelor fixe, chiar si inainte de expirarea duratei normale de intrebuintare, nu constituie livrare de bunuri din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata.
(3) Bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri in limita in care sunt deductibile la calculul impozitului pe profit cheltuielile de protocol, stabilita la titlul II al Codului fiscal. Aceeasi limita este aplicabila si microintreprinderilor care se incadreaza in prevederile titlului IV al Codului fiscal.
(4) Bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare si mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri in limita a 3ä din cifra de afaceri, determinata potrivit art. 152 alin. (6) din Codul fiscal, si nu se intocmeste factura fiscala pentru acordarea acestor bunuri.
(5) Prin acordarea de bunuri in mod gratuit potrivit destinatiilor prevazute de lege, in sensul art. 128 alin. (9) lit. f) din Codul fiscal, se inteleg destinatii cum sunt: masa calda pentru mineri, alimentatia de protectie, materiale igienicosanitare acordate obligatoriu angajatilor in vederea prevenirii imbolnavirilor. Limita pana la care nu sunt considerate livrari de bunuri este cea stabilita prin actele normative care instituie acordarea acestor bunuri. Plata in natura a salariilor si a dividendelor reprezinta livrare de bunuri, nefiind aplicabile prevederile art. 128 alin. (9) lit. f) din Codul fiscal.
(6) Incadrarea in limitele prevazute la alin. (3)-(5) se determina pe baza datelor raportate prin situatiile financiare anuale. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste limite sponsorizarile, actiunile de mecenat sau alte actiuni prevazute prin legi, acordate in numerar. Depasirea limitelor constituie livrare de bunuri si se colecteaza taxa pe valoarea adaugata, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata corespunzatoare depasirii.
Taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta depasirii se calculeaza si se include la rubrica de regularizari din decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata au depus situatiile financiare anuale, dar nu mai tarziu de termenul legal de depunere a acestora.
(7) Preluarea de catre persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata a unor bunuri din activitatea proprie pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii economice a acestora nu este considerata livrare de bunuri. Aceleasi prevederi se aplica si pentru prestarile de servicii.

Codul fiscal:

Prestarea de servicii

Art. 129.
(1) Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.
(2) Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:
a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor, in cadrul unui contract de leasing;
b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;
d) prestarile de servicii efectuate in baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii;
e) intermedierea efectuata de comisionari, care actioneaza in numele si in contul comitentului, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
(3) Se considera prestari de servicii cu plata:
a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica, sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, daca taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial;
b) prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre o persoana impozabila, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane.
(4) Nu se considera prestare de serviciu efectuata cu plata utilizarea bunurilor si prestarile de servicii prevazute la alin. (3), efectuate in limitele si potrivit destinatiilor prevazute prin lege, precum si prestarile de servicii efectuate in scopuri publicitare sau in scopul stimularii vanzarilor.

Norme metodologice:

8. (1) In sensul art. 129 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing operational sau financiar se considera prestare de servicii. Daca in cursul derularii unui contract de leasing financiar intervine o cesiune intre utilizatori cu acceptul locatorului/finantatorului sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimba locatorul/finantatorul, operatiunea nu constituie livrare de bunuri, considerand ca persoana care preia contractul de leasing continua persoana cedentului. Operatiunea este considerata in continuare prestare de servicii, taxa pe valoarea adaugata fiind datorata de persoana care preia contractul de leasing in aceleasi conditii ca si cedentul.
(2) Este considerata prestare de servicii, conform art. 129 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuata de comisionari care actioneaza in numele si in contul comitentului atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. In sensul prezentelor norme metodologice, comisionarul care actioneaza in numele si in contul comitentului este persoana care actioneaza in calitate de mandatar potrivit Codului comercial. In cazul in care comisionarul intermediaza livrari de bunuri, in functie de locul unde vanzatorul, cumparatorul si comisionarul isi au stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent ori, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta obisnuita, se disting urmatoarele situatii:
a) atunci cand vanzatorul, comisionarul si cumparatorul sunt persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in Romania, vanzatorul face livrare de bunuri catre cumparator, pentru care emite factura fiscala direct pe numele cumparatorului, iar comisionarul face prestare de servicii, pentru care intocmeste factura fiscala numai pentru comisionul sau care reprezinta contravaloarea serviciului de intermediere prestat catre persoana care l-a mandatat, respectiv cumparatorul sau vanzatorul;
b) atunci cand vanzatorul si comisionarul sunt persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in Romania, iar cumparatorul este persoana stabilita in strainatate, vanzatorul emite factura fiscala pentru livrarea de bunuri catre cumparator si este inscris in declaratia vamala de export la rubrica "exportator", iar comisionarul care face prestarea de serviciu emite factura fiscala pentru comisionul sau catre persoana care l-a mandatat, respectiv cumparatorul sau vanzatorul;
c) atunci cand cumparatorul si comisionarul sunt persoane inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in Romania, iar vanzatorul este persoana stabilita in strainatate, cumparatorul primeste factura externa emisa de vanzator pe numele sau si intocmeste declaratia vamala de import in nume propriu, iar comisionarul care face prestarea de serviciu emite factura fiscala pentru comisionul sau catre persoana care l-a mandatat, respectiv cumparatorul sau vanzatorul.
(3) Emiterea unei facturi in numele sau de catre orice comisionar care actioneaza in numele si in contul comitentului vanzator, in momentul vanzarii catre cumparator, este suficienta pentru a-l transforma in cumparator revanzator din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, astfel cum este prevazut la pct. 5. De asemenea, comisionarul care actioneaza in numele si in contul comitentului cumparator devine din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata un cumparator revanzator, daca primeste de la vanzator o factura intocmita pe numele sau.
(4) Pentru operatiunile prevazute la art. 129 alin. (4) din Codul fiscal se aplica in mod corespunzator prevederile pct. 7 alin. (3)-(6).

Codul fiscal:

Importul de bunuri

Art. 131.
(1) In intelesul prezentului titlu, se considera import de bunuri intrarea de bunuri in Romania provenind dintr-un alt stat.
(2) Prin derogare de la alin. (1), atunci cand bunurile sunt plasate, dupa intrarea lor in tara, in regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Totusi, acestea sunt supuse reglementarilor vamale in ceea ce priveste plata sau, dupa caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cat se afla in regim vamal suspensiv.
(3) Importul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive este efectuat in statul pe teritoriul caruia bunurile ies din aceste regimuri.
(4) Nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata livrarea bunurilor aflate in regimuri vamale suspensive.

Norme metodologice:

9. (1) Regimurile vamale suspensive la care se face referire la art. 131 din Codul fiscal sunt cele prevazute de legislatia vamala in vigoare.
(2) Orice livrare a unor bunuri care se afla sub regim vamal suspensiv nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Astfel de operatiuni pot avea drept obiect vanzarea de bunuri aflate in regim de antrepozit vamal, cesionarea de bunuri aflate in regim de perfectionare activa si altele de aceasta natura.

Codul fiscal:

CAPITOLUL V - Locul operatiunilor impozabile



Locul livrarii de bunuri

Art. 132.
(1) Se considera a fi locul livrarii de bunuri:
a) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un tert;
b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau montaj, indiferent daca punerea in functiune este efectuata de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau;
c) locul unde se gasesc bunurile in momentul in care are loc livrarea, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;
d) locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion;
e) locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate intr-un autocar sau tren, si pe partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii.
(2) In aplicarea prevederilor alin. (1) lit. e), se intelege:
a) prin partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii, parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire al transportului de pasageri, fara oprire in afara tarii;
b) prin locul de plecare al transportului de pasageri, primul punct de imbarcare a pasagerilor situat in interiorul tarii, daca este cazul, dupa oprirea efectuata in afara tarii;
c) prin locul de sosire a unui transport de pasageri, ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul tarii, pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul tarii, daca este cazul, inainte de oprirea efectuata in afara tarii.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a) si b), atunci cand locul de plecare sau de expediere ori de transport al bunurilor se afla in afara Romaniei, acestea fiind importate in Romania, locul livrarii efectuate de importator, in sensul art. 150 alin. (2), este considerat a fi in Romania.

Norme metodologice:

10. (1) Livrarile de bunuri pentru care locul livrarii nu este considerat a fi in Romania conform art. 132 din Codul fiscal nu sunt operatiuni impozabile in Romania. Orice persoana impozabila care realizeaza livrari de bunuri care au locul livrarii in strainatate poate sa-si exercite dreptul de deducere in conformitate cu prevederile art. 145 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, in situatia in care livrarile de bunuri ar da drept de deducere daca ar fi realizate in Romania.
(2) Locul livrarii de bunuri in cazul in care livrarile sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion este considerat a fi locul de plecare a transportului de pasageri, potrivit art. 132 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal. In intelesul prezentelor norme metodologice, locul de plecare/locul de sosire a unui transport nu coincid intotdeauna cu punctul de plecare/punctul de sosire. Locul de plecare a transportului de pasageri in cazul livrarilor de bunuri efectuate la bordul unui vapor sau al unui avion este considerat a fi:
a) primul punct de imbarcare a pasagerilor, pentru transporturile care au punctul de plecare in Romania;
b) primul punct de imbarcare a pasagerilor situat in interiorul tarii, pentru transporturile care au punctul de plecare in afara Romaniei si fac escala in Romania.
(3) Locul livrarii de bunuri in cazul in care livrarile sunt efectuate intr-un autocar sau tren este locul de plecare a transportului de pasageri si numai pe partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii. Locul de plecare a transportului de pasageri, respectiv parcursul efectuat in interiorul tarii, se determina astfel:
a) pentru transporturile care au punctul de plecare in Romania si punctul de sosire in strainatate, locul de plecare este primul punct de imbarcare a pasagerilor situat in interiorul tarii. Locul de sosire este considerat a fi ultimul punct de debarcare a pasagerilor prevazut in interiorul tarii, pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul tarii.
Parcursul efectuat in interiorul tarii este cel efectuat intre locul de plecare si locul de sosire. Daca dupa primul punct de imbarcare a pasagerilor situat in Romania nu mai exista si un punct de debarcare pana la iesirea din tara, se considera ca locul livrarii de bunuri nu este in Romania;
b) pentru transporturile care au punctul de plecare in afara Romaniei si punctul de sosire in Romania, locul de plecare este considerat a fi primul punct de imbarcare a pasagerilor situat in interiorul tarii, iar locul de sosire este ultimul punct de debarcare a pasagerilor prevazut in interiorul tarii. Parcursul efectuat in interiorul tarii este cel efectuat intre locul de plecare si locul de sosire. Daca nu exista un punct de imbarcare situat in interiorul tarii, se considera ca locul livrarii de bunuri nu este in Romania;
c) pentru transporturile care tranziteaza Romania, fara a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire in Romania, locul de plecare este considerat a fi primul punct de imbarcare a pasagerilor situat in interiorul tarii, iar locul de sosire este ultimul punct de debarcare a pasagerilor prevazut in interiorul tarii. Parcursul efectuat in interiorul tarii este cel efectuat intre locul de plecare si locul de sosire. Daca nu exista punct de imbarcare sau de debarcare in interiorul tarii, locul livrarii de bunuri nu este considerat a fi in Romania.

Codul fiscal:

Locul prestarii de servicii

Art. 133.
(1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate sau, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuita.

Norme metodologice:

11. Art. 133 alin. (1) din Codul fiscal instituie o regula generala potrivit careia pentru prestarile de servicii legea aplicabila in materie de taxa pe valoarea adaugata este cea a tarii in care prestatorul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate ori, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuita. La alin. (2) al art. 133 din Codul fiscal sunt prevazute derogarile de la regula generala, respectiv se reglementeaza ca pentru anumite prestari de servicii locul prestarii, respectiv legea aplicabila este alta decat cea a tarii in care prestatorul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate ori, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuita.

Codul fiscal:

(2) Prin exceptie de la alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi:
a) locul unde bunul imobil este situat, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura directa cu un bun imobil, inclusiv prestatiile agentiilor imobiliare si de expertiza, ca si prestarile privind pregatirea sau coordonarea executarii lucrarilor imobiliare, cum ar fi, de exemplu, prestatiile furnizate de arhitecti si serviciile de supervizare;

Norme metodologice:

12. Pentru operatiunile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, locul prestarii este situat in tara in care este situat bunul imobil. Prestatorul trebuie sa aplice legea privind taxa pe valoarea adaugata din tara in care este situat bunul imobil. Rezulta ca pentru operatiuni taxabile de aceasta natura desfasurate in Romania de orice prestator, indiferent daca este roman sau o persoana impozabila stabilita in strainatate, locul prestarii este considerat a fi in Romania. Atunci cand persoane impozabile romane desfasoara astfel de operatiuni in strainatate, operatiunile respective nu au locul prestarii in Romania, prestatorul exercitandu-si dreptul de deducere potrivit art. 145 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal. Prin persoana impozabila romana se intelege orice prestator care isi are stabilit in Romania sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate ori, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuita ori care si-a desemnat reprezentant fiscal in Romania.

Codul fiscal:

b) locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul transportului de bunuri si de persoane;

Norme metodologice:

13. (1) Pentru serviciile de transport de bunuri si de persoane, locul prestarii este locul unde se efectueaza transportul in functie de distantele parcurse. In intelesul prezentelor norme metodologice, locul de plecare/locul de sosire a unui transport nu coincid intotdeauna cu punctul de plecare/punctul de sosire. Locul de plecare/locul de sosire sunt notiuni utilizate pentru a stabili parcursul efectuat in interiorul tarii. Prin punct de plecare, in cazul transportului de bunuri, se intelege punctul de unde incepe transportul, iar in cazul transportului de persoane, punctul de imbarcare a pasagerilor. Prin punct de sosire, in cazul transportului de bunuri, se intelege primul loc de destinatie a bunurilor, iar in cazul transportului de persoane, punctul de debarcare a pasagerilor.
(2) Transporturile nationale de bunuri sunt transporturile pentru care atat punctul de plecare, cat si punctul de sosire se afla in interiorul tarii. Transporturile nationale de persoane sunt transporturile pentru care atat punctul de plecare, cat si punctul de sosire se afla in interiorul tarii.
Locul prestarii transporturilor nationale de bunuri si de persoane este in Romania.
(3) Transporturile internationale de bunuri sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire in afara Romaniei, fie ambele puncte sunt situate in afara Romaniei, dar transportul tranziteaza Romania. Locul prestarii serviciilor internationale de transport este considerat a fi in Romania pentru partea din parcursul efectuat in interiorul tarii.
(4) Pentru transportul international de bunuri, partea din parcursul efectuat in interiorul tarii este parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire a transportului de bunuri. Prin locul de plecare a transportului de bunuri se intelege punctul de plecare situat in interiorul tarii sau, dupa caz, punctul de trecere a frontierei si de intrare in Romania, pentru transporturile care nu au punctul de plecare in Romania. Prin locul de sosire a transportului de bunuri se intelege primul loc de destinatie a bunurilor in Romania sau, dupa caz, punctul de trecere a frontierei la iesirea din Romania, pentru transporturile care nu au locul de destinatie a bunurilor in Romania.
(5) Pentru transportul international de persoane, partea din parcursul efectuat in interiorul tarii este parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire a transportului de persoane, determinata dupa cum urmeaza:
a) pentru transporturile care au punctul de plecare in Romania si punctul de sosire in strainatate, locul de plecare este primul punct de imbarcare a pasagerilor, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania in strainatate, pentru pasagerii care urmeaza a fi debarcati in afara tarii;
b) pentru transporturile care au punctul de plecare in afara Romaniei si punctul de sosire in Romania, locul de plecare este punctul de trecere a frontierei din strainatate spre Romania, iar locul de sosire este ultimul punct de debarcare a pasagerilor care au fost imbarcati in afara Romaniei;
c) pentru transporturile care tranziteaza Romania, fara a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire in Romania, locul de plecare este considerat a fi locul de trecere a frontierei dinspre strainatate in Romania, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania in strainatate;
d) in cazurile prevazute la lit. a)-c), pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul tarii si s-au debarcat in interiorul tarii, calatorind cu un mijloc de transport in trafic international, partea de transport dintre locul de imbarcare si locul de debarcare pentru acesti pasageri se considera a fi transport national.
(6) Facturile de transport international se emit pentru parcursul integral, fara a fi necesara separarea contravalorii traseului national si a celui international. Orice scutire de taxa pe valoarea adaugata pentru servicii de transport, prevazuta de art. 143 si 144 din Codul fiscal, se acorda pentru parcursul efectuat in interiorul tarii, in timp ce distanta parcursa in afara tarii se considera ca nu are locul prestarii in Romania si nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata. Persoanele care efectueaza servicii de transport international beneficiaza de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor de bunuri si/sau servicii si pentru partea din transport care nu are locul prestarii in Romania, in baza art. 145 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.

Codul fiscal:

c) sediul activitatii economice sau sediul permanent al beneficiarului pentru care sunt prestate serviciile sau, in absenta acestora, domiciliul sau resedinta obisnuita a beneficiarului in cazul urmatoarelor servicii:
1. inchirierea de bunuri mobile corporale;
2. operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale;
3. transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;
4. serviciile de publicitate si marketing;
5. serviciile de consultanta, de inginerie, juridice si de avocatura, serviciile contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare;
6. prelucrarea de date si furnizarea de informatii;
7. operatiunile bancare, financiare si de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia inchirierii de seifuri;
8. punerea la dispozitie de personal;
9. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii; serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii;
10. serviciile de radiodifuziune si de televiziune;
11. serviciile furnizate pe cale electronica; sunt considerate servicii furnizate pe cale electronica: furnizarea si conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor, furnizarea de programe informatice - software - si actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte si de informatii si punerea la dispozitie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea si difuzarea de emisiuni si evenimente politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice, de divertisment si furnizarea de servicii de invatamant la distanta. Atunci cand furnizorul de servicii si clientul sau comunica prin curier electronic, serviciul furnizat nu reprezinta un serviciu electronic;
12. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitati economice sau a unui drept mentionat in prezenta litera;
13. prestarile de servicii efectuate de intermediari care intervin in furnizarea prestarilor prevazute in prezenta litera;

Norme metodologice:

14. Pentru operatiunile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, locul prestarii este situat in tara in care beneficiarul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent ori, in lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau resedinta sa obisnuita, pentru care serviciile sunt prestate. Aceasta regula constituie o exceptie de la prevederile art. 133 alin. (1) din Codul fiscal si este denumita "taxare inversa", deoarece obligatia platii taxei pe valoarea adaugata revine beneficiarului prestarii de servicii si nu prestatorului. Atunci cand persoane impozabile stabilite in strainatate efectueaza astfel de prestari catre beneficiari romani, taxa pe valoarea adaugata este datorata de beneficiari, daca operatiunile in cauza sunt taxabile. Taxa pe valoarea adaugata se achita pe baza decontului special de taxa pe valoarea adaugata de catre persoanele care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.
Persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata evidentiaza taxa aferenta acestor operatiuni in decontul de taxa pe valoarea adaugata, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila. Cand persoane romane presteaza servicii de natura celor prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal pentru beneficiari persoane stabilite in strainatate, locul prestarii este considerat a fi in strainatate, iar prestatorii romani pot sa-si exercite dreptul de deducere potrivit prevederilor art. 145 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.

Codul fiscal:

d) locul unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:
1. culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati;
2. prestarile accesorii transportului, cum sunt: incarcarea, descarcarea, manipularea, paza si/sau depozitarea bunurilor si alte servicii similare;
3. expertize privind bunurile mobile corporale;
4. prestarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale.

Norme metodologice:

15. Pentru operatiunile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, locul prestarii se afla in tara in care operatiunile respective sunt prestate efectiv, indiferent unde este situat sediul activitatii economice sau sediul permanent de la care sunt prestate serviciile ori, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta obisnuita a prestatorului. Taxa pe valoarea adaugata este in sarcina prestatorului, daca operatiunile sunt taxabile si se datoreaza in tara in care se situeaza locul prestarii. Persoanele din Romania care presteaza astfel de servicii in strainatate pot sa-si exercite dreptul de deducere in conformitate cu prevederile art. 145 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VI - Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata



Faptul generator si exigibilitatea - reguli generale

Art. 134.
(1) Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.
(2) Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci cand autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, la un moment dat, sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitorii taxei, chiar daca plata acesteia este stabilita prin lege la o alta data.
(3) Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii, cu exceptiile prevazute in prezentul titlu.
(4) Livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la art. 128 alin. (3) lit. a) si art. 129 alin. (2) lit. a), care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive, cum sunt gazele naturale, apa, serviciile telefonice, energia electrica si altele asemenea, se considera ca sunt efectuate in momentul expirarii perioadelor la care se refera aceste decontari sau plati.
(5) Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine:
a) la data la care este emisa o factura fiscala, inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii;
b) la data incasarii avansului, in cazul in care se incaseaza avansuri inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii. Se excepteaza de la aceasta prevedere avansurile incasate pentru plata importurilor si a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care nu sunt in sfera de aplicare a taxei. Prin avansuri se intelege incasarea partiala sau integrala a contravalorii bunurilor sau serviciilor, inaintea livrarii, respectiv a prestarii.
(6) Prin derogare de la alin. (5), in cazul construirii unui bun imobil, antreprenorul general poate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata sa intervina la data livrarii bunului imobil, in conditii stabilite prin norme.

Norme metodologice:

16. (1) Pentru lucrarile imobiliare care se finalizeaza intr-un bun imobil, antreprenorii pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adaugata la data la care ia nastere faptul generator al taxei, respectiv data livrarii, pentru lucrarile imobiliare care indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
a) sunt executate in cadrul unui contract unic care prevede obligatia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau incorporarea bunurilor mobile in lucrarea respectiva;
b) valoarea bunurilor incorporate in lucrarile imobiliare depaseste 50% din pretul negociat intre antreprenor si beneficiar.
(2) Optiunea se comunica organului fiscal teritorial la care antreprenorul este inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, printr-o declaratie prin care acesta se obliga sa colecteze, la data livrarii, taxa pe valoarea adaugata aferenta lucrarilor care se incadreaza in prevederile alin. (1). Declaratia de optiune se comunica pentru fiecare lucrare imobiliara.
(3) Dupa comunicarea optiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adaugata inainte de data livrarii pentru lucrarile imobiliare respective.
(4) Nerespectarea conditiilor prevazute la alin. (1)-(3) atrage anularea optiunii si obligarea la colectarea taxei pe valoarea adaugata aferente avansurilor incasate.
(5) Antreprenorul poate renunta oricand la aceasta optiune, situatie in care are obligatia de a colecta taxa pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate.
(6) In situatiile prevazute la alin. (4) si (5), taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data incasarii avansurilor.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VII - Baza de impozitare



Baza de impozitare pentru operatiuni in interiorul tarii

Art. 137.
(1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) si c), din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni;
b) preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii, pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (3) lit. e), alin. (4) si (5). Daca bunurile sunt mijloace fixe, pretul de achizitie sau pretul de cost se ajusteaza, astfel cum se prevede in norme;
c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii pentru operatiunile prevazute la art. 129 alin. (3).
(2) Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:
a) impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;
b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.

Norme metodologice:

17. (1) Potrivit art. 137 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, subventiile primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, legate direct de pretul bunurilor livrate si/sau al serviciilor prestate, se includ in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata. Se considera ca subventiile sunt legate direct de pret daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) pretul livrarii/tariful prestarii pe unitatea de masura al bunurilor si/sau al serviciilor este impus prin lege sau prin decizii ale consiliilor locale, inclusiv sau exclusiv taxa pe valoarea adaugata;
b) subventia acordata este concret determinabila in pretul bunurilor si/sau al serviciilor, respectiv este stabilita pe unitatea de masura a bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate, in sume absolute sau procentual.
(2) In situatia in care pretul de referinta care trebuie facturat catre beneficiar este stabilit incluzand si subventia acordata, iar subventia se acorda pe pretul pe unitatea de masura, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, furnizorul colecteaza taxa pe valoarea adaugata aferenta pretului de referinta, iar beneficiarul suporta taxa pe valoarea adaugata aferenta acestui pret, astfel:
a) Daca subventia nu acopera integral pretul de referinta, facturarea se face dupa modelul prezentat in
urmatorul exemplu:
- pretul de referinta 300 unitati x 19% = (baza de impozitare) 57 unitati T.V.A.
- subventia acordata 100 unitati (33,33% din pretul de referinta)
Pret subventionat (300-100) 200 unitati + 57 (T.V.A. asupra pretului de referinta) = 257 unitati - de incasat de la beneficiar.
b) Daca pretul de referinta este subventionat 100%, cumparatorul suporta numai taxa pe valoarea adaugata aferenta acestuia. Facturarea bunurilor sau a serviciilor se face dupa modelul prezentat mai jos:
- pretul de referinta (baza de impozitare) 300 unitati x 19% = 57 unitati T.V.A.
- subventia acordata (100%) 300 unitati
Pret de referinta subventionat 0 + 57 (T.V.A. asupra pretului de referinta) = 57 unitati - de incasat de la beneficiar.
(3) In situatia in care pretul de referinta care trebuie facturat beneficiarului este stabilit exclusiv subventia acordata, iar subventia se acorda pe unitatea de masura, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, furnizorul colecteaza taxa pe valoarea adaugata aferenta pretului de referinta si asupra subventiei incasate, iar beneficiarul suporta numai taxa pe valoarea adaugata aferenta pretului de referinta.
Facturarea se face dupa modelul prezentat mai jos:
- pretul impus care trebuie facturat beneficiarilor, inclusiv T.V.A. 130 unitati
- din care T.V.A. colectata (130 x 15,966%) 21 unitati
Pretul de 130 de unitati (109 + 21 T.V.A.) se factureaza si se incaseaza de la beneficiar. Furnizorul primeste o subventie de 100 de unitati si in mod distinct T.V.A. aferenta subventiei de 19 unitati. La data incasarii subventiei, furnizorul colecteaza taxa pe valoarea adaugata aferenta subventiei (19 unitati).
(4) Nu intra in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata subventiile sau alocatiile primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care nu sunt legate direct de pretul de vanzare al bunurilor livrate sau al serviciilor prestate, cum sunt: ajutoarele de stat acordate companiilor, societatilor nationale si societatilor comerciale din industria miniera, sprijinul acordat producatorilor agricoli pentru terenurile agricole cultivate, subventiile acordate producatorilor agricoli din sectorul animalier pentru cresterea productiei de carne si a efectivelor de animale, subventiile pentru acoperirea cheltuielilor cu energia electrica pentru irigatii, subventiile pentru acoperirea cheltuielilor de transport public local, subventiile acordate pentru efectuarea de investitii proprii si orice alte subventii care nu indeplinesc cerintele mentionate la alin. (1).
18. Pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii contractate in valuta, a caror decontare se face in lei la cursul de schimb valutar din ziua platii, baza de impozitare se corecteaza cu diferenta de pret rezultata ca urmare a modificarii cursului pietei valutare in vigoare la data incasarii fata de cel utilizat la data livrarii/prestarii.
Furnizorul/prestatorul este obligat sa emita factura fiscala pentru diferente de pret in plus sau in minus. Pentru facturile de avansuri regularizarea se efectueaza astfel: la data livrarii/prestarii facturile de avans se storneaza integral si se emite factura fiscala pentru contravaloarea integrala a bunurilor livrate si/sau serviciilor prestate, in care baza de impozitare se determina prin insumarea sumelor evidentiate in facturile de avans la cursul de schimb valutar din data incasarii fiecarui avans, evidentiind si taxa pe valoarea adaugata aferenta, astfel incat suma facturata beneficiarului sa nu fie majorata artificial, respectiv redusa, datorita cresterii/descresterii cursului de schimb de la data livrarii/prestarii fata de cel de la data incasarii de avansuri.
In cazul in care exista diferente in valuta intre contravaloarea integrala a bunurilor livrate si/sau serviciilor prestate si suma avansurilor incasate, aceasta va fi convertita in lei la cursul de schimb valutar din data emiterii facturii, calculandu-se si taxa pe valoarea adaugata aferenta.
19. Baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata corespunzatoare se determina integral la livrarea bunurilor si/sau prestarea serviciilor. In cazul livrarilor de bunuri cu plata in rate, taxa pe valoarea adaugata aferenta ratelor se inregistreaza in contul 4428 "T.V.A. neexigibila", urmand ca, pe masura ce aceasta devine exigibila, sa fie inregistrata in creditul contului 4427 "T.V.A. colectata" prin debitul contului 4428 "T.V.A. neexigibila". Pentru livrari cu plata in rate contractate in valuta cu decontare in lei, se aplica si prevederile pct. 18.
20. Baza de impozitare pentru echipamentul de lucru si/sau de protectie acordat salariatilor este constituita din contravaloarea care este suportata de salariati. Daca echipamentul de lucru si/sau de protectie nu este suportat de salariati, operatiunea nu constituie livrare de bunuri.
21. (1) Baza de impozitare pentru mijloacele fixe constatate lipsa, care se cuprind in sfera taxei pe valoarea adaugata, conform art. 128 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, este constituita dupa cum urmeaza:
a) daca lipsurile nu sunt imputabile, baza de impozitare este valoarea ramasa la care aceste bunuri sunt inregistrate in contabilitate, calculata in functie de amortizarea contabila. Daca mijloacele fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero;
b) daca lipsurile sunt imputabile, baza de impozitare este suma imputata, dar nu mai putin decat valoarea ramasa a mijlocului fix. Pentru mijloacele fixe complet amortizate, baza de impozitare este suma imputata.
(2) In situatiile prevazute la art. 128 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru mijloace fixe este cea stabilita la alin. (1) lit. a).

Codul fiscal:

(3) Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata urmatoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor;
b) sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate;
c) dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, livrari cu plata in rate, operatiuni de leasing;
d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;
f) taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera care sunt percepute de catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor.

Norme metodologice:

22. (1) Rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret care nu se cuprind in baza de impozitare trebuie sa fie reflectate in facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, sa fie in beneficiul clientului si sa nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare.
(2) Sumele achitate de furnizor/prestator in contul clientului se deconteaza acestuia pe baza unei facturi fiscale pe care se inscrie mentiunea "factura de decontare - pentru plati in numele clientului", insotita de copii de pe facturile achitate in numele clientului. In factura fiscala de decontare se evidentiaza facturile fiscale sau alte documente legal aprobate care au fost achitate, baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Furnizorul/prestatorul nu exercita dreptul de deducere pentru sumele achitate in numele clientului si nu colecteaza taxa pe valoarea adaugata din factura fiscala de decontare. De asemenea, nu inregistreaza aceste sume in conturile de cheltuieli, respectiv de venituri, sumele respective contabilizandu-se prin contul 462 "Creditori diversi", inclusiv taxa pe valoarea adaugata. Clientul are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata inscrise in factura fiscala de decontare, insotita de copiile de pe documentele fiscale in baza carora a fost intocmita.
(3) Ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti prin schimb, fara facturare, nu se includ in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, chiar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare efectuarii schimbului si achita o garantie baneasca in schimbul ambalajelor primite. Pentru vanzarile efectuate prin unitati care au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garantiei banesti incasate pentru ambalaje se evidentiaza distinct pe bonurile fiscale, fara taxa pe valoarea adaugata. Restituirea garantiilor banesti nu se reflecta in documente fiscale.
(4) Persoanele care au primit ambalaje in schimbul unei garantii banesti au obligatia sa comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai tarziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitatile de ambalaje scoase din evidenta ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeasi natura. In termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii, furnizorii de ambalaje sunt obligati sa factureze cu taxa pe valoarea adaugata cantitatile de ambalaje respective. Daca garantiile sunt primite de la persoane fizice de catre proprietarul ambalajelor, pe baza evidentei vechimii garantiilor primite si nerestituite, se va colecta taxa pe valoarea adaugata pentru ambalajele pentru care s-au incasat garantii mai vechi de 1 an calendaristic.

Codul fiscal:

Ajustarea bazei de impozitare

Art. 138.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza in urmatoarele situatii:
a) daca au fost emise facturi fiscale si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
b) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) in situatia in care reducerile de pret, prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a), sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum si in cazul majorarii pretului ulterior livrarii sau prestarii;
d) contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisa incepand cu data de la care se declara falimentul;
e) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.

Norme metodologice:

23. (1) Ajustarea bazei de impozitare prevazuta de art. 138 din Codul fiscal este efectuata de furnizori/prestatori si se realizeaza potrivit prevederilor art. 160 alin. (2) din Codul fiscal. Beneficiarii au obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial potrivit prevederilor pct. 50 alin. (6), numai pentru operatiunile de la art. 138 lit. a), b), c) si e) din Codul fiscal.
(2) In sensul art. 138 lit. b) din Codul fiscal, retururile de bunuri au acelasi tratament ca si refuzurile partiale sau totale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VIII - Cotele de taxa pe valoarea adaugata



Cota standard si cota redusa

Art. 140.
(1) Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata.
(2) Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii;
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii;
c) livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d) livrarile de produse ortopedice;
e) medicamente de uz uman si veterinar;
f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
(3) Cota de taxa pe valoarea adaugata aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adaugata, cu exceptia operatiunilor prevazute la art. 134 alin. (5) si art. 135 alin. (2)-(5), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.
(4) In cazul schimbarilor de cote, pentru operatiunile prevazute la art. 134 alin. (5), se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, cu exceptia operatiunilor prevazute la art. 135 alin. (4), pentru care regularizarea se efectueaza aplicand cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.
(5) Cota aplicabila pentru un import de bunuri este cea aplicata in interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun.

Norme metodologice:

24. (1) Taxa pe valoarea adaugata se determina prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii.
(2) Se aplica procedeul sutei marite pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adaugata, respectiv 19 x 100/119 in cazul cotei standard si 9 x 100/109 in cazul cotei reduse, atunci cand pretul de vanzare include si taxa pe valoarea adaugata. De regula pretul include taxa pe valoarea adaugata la livrarea de bunuri si/sau prestarea de servicii direct catre populatie in situatia in care nu este necesara emiterea unei facturi fiscale conform art. 155 alin. (9) din Codul fiscal, precum si in orice situatie in care prin natura operatiunii sau conform prevederilor contractuale pretul include si taxa pe valoarea adaugata.
25. Cota redusa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplica pentru livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, inclusiv pentru cele inregistrate pe suport electromagnetic sau alte tipuri de suporturi, indiferent daca livrarea se face direct sau prin intermediari.
Cartile, indiferent pe ce suport sunt livrate, trebuie sa aiba codul ISBN. Nu se aplica cota redusa a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarea de carti, ziare si reviste, care sunt destinate exclusiv publicitatii.
26. Conform art. 140 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, se aplica cota de 9% a taxei pe valoarea adaugata pentru protezele medicale si accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata. Proteza medicala reprezinta orice dispozitiv medical care este destinat sa fie introdus si sa ramana implantat in corpul uman sau intr-un orificiu al acestuia, partial ori total, prin interventie medicala sau chirurgicala, alte dispozitive medicale utilizate pentru inlocuirea unei parti a corpului uman, precum si orice alte dispozitive care se poarta sau se duc in mana, necesare compensarii unei deficiente ori infirmitati. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevazut in mod special de catre producator pentru a fi utilizat impreuna cu proteza medicala.
27. Conform art. 140 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, se aplica cota de 9% a taxei pe valoarea adaugata pentru produsele ortopedice cum sunt: fotolii rulante si/sau alte vehicule similare pentru invalizi, parti si/sau accesorii de fotolii rulante sau de vehicule similare pentru invalizi, articole si/sau aparate de ortopedie, inclusiv centuri si/sau bandaje medico-chirurgicale si carje, atele, gutiere si alte articole pentru fracturi, articole si aparate de proteza ortopedice.
28. (1) Conform art. 140 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, se aplica cota de 9% a taxei pe valoarea adaugata pentru cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. In situatia in care costul micului dejun este inclus in pretul de cazare, cota redusa se aplica asupra pretului de cazare fara a se defalca separat micul dejun.
(2) In cazul pachetelor turistice sau al unor componente ale acestora, comercializate prin agentii de turism, cota redusa pentru servicii de cazare sau de inchiriere a terenurilor amenajate pentru camping poate fi aplicata numai in situatia in care agentiile de turism practica un regim normal de taxa pe valoarea adaugata, respectiv nu au aplicat regulile speciale prevazute la pct. 68, iar contravaloarea acestor servicii este specificata separat in factura fiscala.
(3) Regula de la alin. (2) nu poate fi aplicata in cazul in care cazarea cuprinsa in pachetul turistic este efectuata de hoteluri sau alte unitati cu functie similara din strainatate.

Codul fiscal:

CAPITOLUL IX - Operatiuni scutite



Scutiri pentru operatiunile din interiorul tarii

Art. 141.
(1) Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:
a) spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati, cantinele organizate pe langa aceste unitati, serviciile funerare prestate de unitatile sanitare;

Norme metodologice:

29. (1) In sensul art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, operatiunile care sunt strans legate de spitalizare, ingrijirile medicale, inclusiv cele veterinare, includ medicamentele, bandajele, protezele si accesorii ale acestora, produsele ortopedice si alte bunuri similare care sunt furnizate pacientilor la momentul tratamentului, precum si hrana si cazarea acestora in unitatile care asigura spitalizarea si ingrijirile medicale.
(2) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu se aplica pentru furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare, efectuata de catre persoane care nu ofera tratament medical, spitalizare sau tratament veterinar, precum farmaciile.

Codul fiscal:

d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop;

Norme metodologice:

30. Este scutita de taxa pe valoarea adaugata, potrivit art. 141 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, activitatea de transport al bolnavilor si ranitilor cu vehicule special amenajate in acest sens, efectuata de statiile de salvare sau de alte unitati autorizate de Ministerul Sanatatii pentru desfasurarea acestei activitati.

Codul fiscal:

g) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social; serviciile de cazare, masa si tratament, prestate de persoane impozabile care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice, daca au incheiat contracte cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si contravaloarea acestora este decontata pe baza de bilete de tratament;

Norme metodologice:

31. In sensul art. 141 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, entitatile recunoscute ca avand caracter social sunt enitati precum: caminele de batrani si de pensionari, centrele de integrare prin terapie ocupationala, centrele de plasament autorizate sa desfasoare activitati de asistenta sociala.

Codul fiscal:

h) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca avand caracter social;

Norme metodologice:

32. Potrivit art. 141 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri care sunt strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social, cum sunt: centre-pilot pentru tineri cu handicap, case de copii, centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap, alte organisme care au ca obiect de activitate asigurarea supravegherii, intretinerii, educarii sau petrecerii timpului liber al tinerilor.

Codul fiscal:

i) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;

Norme metodologice:

33. (1) Cuantumul cotizatiilor la care se face referire in art. 141 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal este stabilit de organul de conducere abilitat, conform statutului propriu al organizatiilor fara scop patrimonial.
(2) Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti si camerele de comert si industrie teritoriale sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata pentru activitatile desfasurate in favoarea membrilor in contul cotizatiilor incasate in baza art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comert si industrie din Romania.

Codul fiscal:

j) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;

Norme metodologice:

34. Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata, potrivit art. 141 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, prestarile de servicii ce au stransa legatura cu practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate in beneficiul persoanelor care practica sportul sau educatia fizica, de catre organizatii fara scop patrimonial, precum: cluburile sportive, bazele sportive de antrenament, hotelurile si cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. Nu sunt scutite incasarile pentru publicitate, precum si incasarile din cedarea drepturilor de transmitere la radio si la televiziune a manifestarilor sportive.

Codul fiscal:

l) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a) si lit. f)-k), cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale;

Norme metodologice:

35. Potrivit art. 141 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata activitati cum sunt: reprezentatii teatrale, coregrafice sau cinematografice, expozitii, concerte, conferinte, cu conditia ca veniturile obtinute din aceste activitati sa serveasca numai la acoperirea cheltuielilor persoanelor care le-au organizat.

Codul fiscal:

m) realizarea, difuzarea si/sau retransmisia programelor de radio si/sau de televiziune, cu exceptia celor de publicitate, efectuate de unitatile care produc si/sau difuzeaza programele audiovizuale, precum si de unitatile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale;

Norme metodologice:

36. Lucrarile efectuate pentru receptionarea programelor audiovizuale nu sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata.

Codul fiscal:

n) vanzarea de licente de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la agentiile internationale de stiri si alte drepturi de difuzare similare, destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate;

Norme metodologice:

37. Reproducerea filmelor si/sau a benzilor video dupa original, serviciile de prelucrare a filmelor nelegate de difuzarea la televiziune nu sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata.

Codul fiscal:

(2) Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata:
a) activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse in Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, in programele-nucleu si in planurile sectoriale, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile ulterioare, precum si activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate in parteneriat international, regional si bilateral;

Norme metodologice:

38. La acordarea ajutorului de stat pentru operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, cumulat cu cel acordat in temeiul Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile ulterioare, se vor avea in vedere prevederile Legii 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Regulamentului privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare, precum si ale Regulamentului privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Codul fiscal:

c) prestarile urmatoarelor servicii financiare si bancare:
1. acordarea si negocierea de credite si administrarea creditului de catre persoana care il acorda;
2. acordarea, negocierea si preluarea garantiilor de credit sau a garantiilor colaterale pentru credite, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul;
3. orice operatiune legata de depozite si conturi financiare, inclusiv orice operatiuni cu ordine de plata, transferuri de bani, instrumente de debit, carduri de credit sau de debit, cecuri sau alte instrumente de plata, precum si operatiuni de factoring;
4. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu moneda nationala sau straina, cu exceptia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie;
5. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu titluri de participare, titluri de creante, cu exceptia executarii acestora, obligatiuni, certificate, cambii, alte instrumente financiare sau alte valori mobiliare;
6. gestiunea fondurilor comune de plasament si/sau a fondurilor comune de garantare a creantelor efectuate de orice entitati constituite in acest scop;

Norme metodologice:

39. (1) Scutirile de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 141 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal includ si imprumuturile acordate de asociati/actionari societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii, orice alte imprumuturi banesti acordate de persoane fizice sau juridice.
(2) Scutirile de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 141 alin. (2) lit. c) pct. 5 din Codul fiscal cuprind si transferul si/sau orice alte operatiuni cu parti sociale si actiuni necotate la bursa.

Codul fiscal:

f) livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate de unitatile din sistemul de penitenciare, utilizand munca detinutilor;

Norme metodologice:

40. Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata, potrivit art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, livrarile de bunuri efectuate de unitatile din sistemul de penitenciare, in situatia in care aceste bunuri sunt realizate in cadrul acestor unitati, folosindu-se munca detinutilor. Sunt, de asemenea, scutite de taxa pe valoarea adaugata prestarile de servicii efectuate de catre unitatile din sistemul de penitenciare, folosindu-se munca detinutilor.

Codul fiscal:

g) lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si intretinere la monumentele care comemoreaza combatanti, eroi, victime ale razboiului si ale Revolutiei din Decembrie 1989;

Norme metodologice:

41. Lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si intretinere la monumentele care comemoreaza combatanti, eroi, victime ale razboiului si ale Revolutiei din Decembrie 1989 cuprind atat prestarea de serviciu, cat si bunurile utilizate in scopul realizarii acestor operatiuni, mentionate in situatiile de lucrari de catre prestator.

Codul fiscal:

k) arendarea, concesionarea si inchirierea de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii:
1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. serviciile de parcare a vehiculelor;
3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate in bunurile imobile;
4. inchirierea seifurilor.
(3) Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. k), in conditiile stabilite prin norme.
...

Dreptul de deducere

Art. 145 [...]
(10) In situatiile prevazute la art. 138, precum si in alte cazuri specificate prin norme, taxa pe valoarea adaugata dedusa poate fi ajustata. Procedura de ajustare se stabileste prin norme.

Norme metodologice:

42. (1) Pentru operatiunile de leasing cu bunuri imobile nu se aplica scutirea de taxa pe valoarea adaugata prevazuta de art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal.
(2) In sensul art. 141 alin. (2) lit. k) pct. 3 din Codul fiscal, masinile si utilajele fixate in bunuri imobile sunt cele care pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insesi.
(3) Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot opta pentru aplicarea regimului de taxare pentru orice operatiune prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal. Optiunea de aplicare a regimului de taxare se notifica organelor fiscale teritoriale pe formularul prevazut in anexa 1 la prezentele norme metodologice si se aplica de la data inscrisa in notificare. In situatia in care numai o parte dintr-un imobil este utilizata pentru realizarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal si se opteaza pentru taxarea acestora, in notificarea transmisa organului fiscal se va inscrie in procente partea din imobil destinata acestor operatiuni.
(4) Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de impozite si taxe, dar neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, precum si cele nou-infiintate, daca opteaza pentru regimul de taxare a operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal, trebuie sa solicite in prealabil inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata vor notifica in scris organele fiscale competente asupra bunurilor imobile sau partilor de bunuri imobile, pentru care opteaza pentru regimul de taxare urmand procedura descrisa la alin. (3) si (5).
(5) Persoanele care au optat pentru regimul de taxare pentru orice operatiune prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal nu mai pot aplica regimul de scutire pentru operatiunile respective timp de 5 ani. Dupa aceasta perioada persoanele impozabile pot anula optiunea. Formularul pentru notificarea anularii optiunii, prevazut in anexa 2, se depune la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt inregistrate ca platitori de impozite si taxe.
(6) Prin derogare de la prevederile alin. (5), persoanele care la data de 1 martie 2003 au optat tacit asupra taxarii operatiunilor prevazute la art. 9 alin. (2) lit. o) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, pot renunta oricand la aceasta optiune in vederea aplicarii regimului de scutire. Formularul pentru notificarea anularii optiunii, prevazut in anexa 2, se depune la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt inregistrate ca platitori de impozite si taxe. Daca ulterior opteaza pentru taxare, trebuie sa aplice prevederile alin. (5).
(7) Persoanele impozabile care aplica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru oricare dintre operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal au obligatia sa ajusteze taxa pe valoarea adaugata dedusa pentru bunurile imobile achizitionate, construite sau modernizate in ultimii 5 ani, proportional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru realizarea operatiunilor scutite si proportional cu numarul de luni in care bunul va fi utilizat in regim de scutire. Ajustarea este operata intr-o perioada de 5 ani in cadrul carora bunurile imobile au fost dobandite, incepand cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobandit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate ajustarea taxei deduse aferente acestor lucrari este operata, de asemenea, intr-o perioada de 5 ani de la data finalizarii fiecarei lucrari de modernizare. Pentru ajustare, suma taxei pe valoarea adaugata pentru fiecare an reprezinta o cincime din taxa pe valoarea adaugata dedusa aferenta achizitiei, construirii sau modernizarii bunurilor imobile.
Pentru determinarea ajustarii lunare se imparte fiecare cincime la 12. Suma care nu poate fi dedusa se calculeaza astfel: din perioada de 5 ani se scade numarul de luni in care bunul imobil a fost utilizat in regim de taxare, rezultatul se inmulteste cu ajustarea lunara. Fractiunile de luna se considera luna intreaga. Taxa pe valoarea adaugata nedeductibila obtinuta prin ajustare se inregistreaza din punct de vedere contabil pe cheltuieli, precum si in jurnalul pentru cumparari si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru luna in care persoana impozabila incepe aplicarea regimului de scutire.
(8) Exemple de ajustare a dreptului de deducere prevazute la alin. (7):
1. O persoana impozabila dobandeste la data de 15 iunie 2001, prin achizitie sau investitii, un bun imobil avand o valoare de 30 miliarde lei. Activitatea persoanei impozabile cuprinde atat operatiuni taxabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, cat si operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata fara drept de deducere.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta acestui imobil a fost de 5,7 miliarde lei, din care s-au dedus 4,56 miliarde lei conform pro-rata definitiva de 80% din anul 2001. La sfarsitul anului 2002 taxa dedusa s-a recalculat conform art. 61 alin. (9) din Normele de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, aprobate prin H.G. 598/2002, cu modificarile ulterioare, in functie de pro-rata definitiva de 70% pentru anul 2002, rezultand din recalculare suma de 570 milioane lei care s-a inregistrat pe cheltuieli. In anul 2002 au fost efectuate lucrari de modernizare care au marit valoarea bunului imobil cu 10 miliarde lei, pentru care taxa pe valoarea adaugata aferenta este de 1,71 miliarde lei, din care s-a dedus suma de 1,2 miliarde lei, conform pro-rata definitiva de 70% din anul 2002. Lucrarile de modernizare au fost finalizate in data de 9 iunie 2002. De la data de 1 martie 2003, persoana impozabila inchiriaza imobilul astfel: 30% din bunul imobil in regim de scutire, iar pentru 70% din bunul imobil opteaza pentru aplicarea regimului de taxare.

Ajustarea dreptului de deducere se efectueaza astfel:

A. Ajustarea pentru taxa pe valoarea adaugata aferenta dobandirii bunului imobil
- Taxa pe valoarea adaugata aferenta bunului imobil 5.700 milioane lei
- Taxa dedusa initial 4.560 milioane lei
- Diferenta de taxa rezultata din recalculare la sfarsitul anului 2002 570 milioane lei
- Taxa dedusa efectiv pentru bunul imobil (4.560-570) 3.990 milioane lei
- Taxa dedusa aferenta partii din bunul imobil care este inchiriata in regim de scutire 3.990 milioane lei x 30% = 1.197 milioane lei
- Ajustarea pentru perioada 15 iunie 2001 - 1 martie 2003
1.197 milioane lei : 5 ani = 239,4 milioane lei
239,4 milioane lei : 12 luni = 19,95 milioane lei
7 luni din 2001 + 12 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 21 de luni
21 de luni x 19,95 milioane lei = 418,95 milioane lei
1.197 milioane lei - 418,95 milioane lei = 778,05 milioane lei.

B. Ajustarea aferenta lucrarii de modernizare din anul 2002
- Taxa pe valoarea adaugata dedusa pentru modernizare 1.200 milioane lei
- Taxa dedusa pentru modernizare aferenta partii din bunul imobil care este inchiriata in regim de scutire 1.200 milioane lei x 30% = 360 milioane lei
- Ajustarea pentru perioada 9 iunie 2002 - 1 martie 2003
360 milioane lei : 5 ani = 72 milioane lei
72 milioane lei : 12 luni = 6 milioane lei
7 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 9 luni
9 luni x 6 milioane lei = 54 milioane lei
360 milioane lei - 54 milioane lei = 306 milioane lei.

Sumele de 778,05 milioane lei + 306 milioane lei, rezultate din ajustarile efectuate la lit. A si B, reprezinta diferenta de taxa care va fi inregistrata pe cheltuieli, in jurnalul pentru cumparari din luna martie, in rosu, si corespunzator va fi preluata in decontul privind taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala respectiva.
2. Acelasi exemplu, in situatia in care persoana impozabila nu a avut si operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata in anul 2001:

A. Ajustarea pentru T.V.A. aferenta dobandirii bunului imobil
- Taxa dedusa initial 5.700 milioane lei
- Taxa dedusa aferenta partii din bunul imobil care este inchiriata in regim de scutire 5.700 milioane lei x 30% = 1.710 milioane lei
- Ajustarea pentru perioada 15 iunie 2001 - 1 martie 2003
1.710 milioane lei : 5 ani = 342 milioane lei
342 milioane lei : 12 luni = 28,5 milioane lei
7 luni din 2001 + 12 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 21 de luni
21 de luni x 28,5 milioane lei = 598,5 milioane lei
1.710 milioane lei - 598,5 milioane lei = 1.111,5 milioane lei.

B. Ajustarea aferenta lucrarii de modernizare din anul 2002
- Taxa pe valoarea adaugata dedusa pentru modernizare 1.710 milioane lei
- Taxa dedusa pentru modernizare aferenta partii din bunul imobil care este inchiriata in regim de scutire 1.710 milioane lei x 30% = 513 milioane lei
- Ajustarea pentru perioada 9 iunie 2002 - 1 martie 2003
513 milioane lei : 5 ani = 102,6 milioane lei
102,6 milioane lei : 12 luni = 8,55 milioane lei
7 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 9 luni
9 luni x 8,55 milioane lei = 76,95 milioane lei
513 milioane lei - 76,95 milioane lei = 436,05 milioane lei

Sumele de 1.111,5 milioane lei + 436,05 milioane lei, rezultate din ajustarile efectuate la lit. A si B, reprezinta diferenta de taxa care va fi inregistrata pe cheltuieli, in jurnalul pentru cumparari din luna martie, cu semnul minus, si corespunzator va fi preluata in decontul privind taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala respectiva.
(9) Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care trec de la regimul de scutire la cel de taxare pentru operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal pot deduce din taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor imobile achizitionate, construite sau modernizate in ultimii 5 ani, o suma proportionala cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru aceste operatiuni si proportional cu numarul de luni in care bunul va fi utilizat in regim de taxare.
Ajustarea se realizeaza intr-o perioada de 5 ani in cadrul carora bunurile imobile au fost dobandite, incepand cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobandit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate, ajustarea taxei aferente acestor lucrari este operata, de asemenea, intr-o perioada de 5 ani de la data finalizarii fiecarei lucrari de modernizare. Pentru ajustare se va tine cont de suma taxei pe valoarea adaugata pentru fiecare an, care reprezinta o cincime din taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiei, construirii sau modernizarii bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustarii lunare se imparte fiecare cincime la 12.
Stabilirea sumei care poate fi dedusa se calculeaza astfel:
din perioada de 5 ani se scade numarul de luni in care bunul imobil a fost utilizat in regim de scutire, iar rezultatul se inmulteste cu ajustarea lunara. Fractiunile de luna se considera luna intreaga. Taxa pe valoarea adaugata dedusa se inregistreaza din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum si in jurnalul pentru cumparari si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala in care persoana impozabila incepe aplicarea regimului de taxare.
(10) Exemple de ajustare a dreptului de deducere prevazute la alin. (9):

1. Pe exemplul de la alin. (8) pct. 1, persoana impozabila opteaza pentru regimul de taxare a operatiunii de inchiriere de la data de 1 octombrie 2004.

A. Ajustarea taxei pe valoarea adaugata aferente bunului
Bunul a fost utilizat 21 de luni in regim de taxare si 19 luni in regim de scutire (10 luni din anul 2003 + 9 luni din anul 2004). Din cei 5 ani, perioada de ajustare, bunul va mai fi utilizat 20 de luni in regim de taxare. Persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa pe valoarea adaugata pentru 20 de luni, respectiv 19,95 milioane lei x 20 de luni = 399 milioane lei.

B. Ajustarea taxei pe valoarea adaugata aferente modernizarii
Modernizarea a fost efectuata in luna iunie 2002. Bunul modernizat a fost utilizat 9 luni in regim de taxare si 19 luni in regim de scutire. Din cei 5 ani, perioada de ajustare, bunul modernizat va mai fi utilizat 32 de luni in regim de taxare. Persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa pe valoarea adaugata pentru 32 de luni, respectiv 6 milioane lei x 32 de luni = 192 milioane lei.

Sumele de 399 milioane lei + 192 milioane lei se inregistreaza din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum si in jurnalul pentru cumparari si se preiau corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata.

2. Pe exemplul de la alin. (8) pct. 2, persoana impozabila opteaza pentru taxarea operatiunii de inchiriere de la data de 1 octombrie 2004.

A. Ajustarea taxei pe valoarea adaugata aferente bunului
Bunul a fost utilizat 21 de luni in regim de taxare si 19 luni in regim de scutire (10 luni din anul 2003 + 9 luni din anul 2004). Din cei 5 ani, perioada de recalculare, bunul va mai fi utilizat 20 de luni in regim de taxare.
Persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa pe valoarea adaugata pentru 20 de luni, respectiv 28,5 milioane lei x 20 de luni = 570 milioane lei.

B. Ajustarea taxei pe valoarea adaugata aferente modernizarii
Modernizarea a fost efectuata in luna iunie 2002. Bunul modernizat a fost utilizat 9 luni in regim de taxare si 19 luni in regim de scutire. Din cei 5 ani, perioada de ajustare, bunul modernizat va mai fi utilizat 32 de luni in regim de taxare. Persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa pe valoarea adaugata pentru 32 de luni, respectiv 8,55 milioane lei x 32 de luni = 273,6 milioane lei.

Sumele de 570 milioane lei + 273,6 milioane lei se inregistreaza din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum si in jurnalul pentru cumparari si se preiau corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata.

Codul fiscal:

Scutiri pentru operatiunile din interiorul tarii

Art. 141 [...]
(2) Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata:
[...]
l) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite in baza prezentului articol, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (7) lit. b).

Norme metodologice:

43. Se incadreaza in prevederile art. 141 alin. (2) lit. l) din Codul fiscal livrarile de bunuri care au fost achizitionate dupa data de 1 iulie 1993, daca acestea au fost destinate realizarii de operatiuni scutite, pentru care nu s-a exercitat dreptul de deducere, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere conform art. 145 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal. Nu se incadreaza in aceasta categorie bunurile pentru care s-a dedus taxa pe valoarea adaugata conform pro-rata.
44. Scutirile de taxa pe valoarea adaugata prevazute de art. 141 din Codul fiscal sunt obligatorii, cu exceptia operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal pentru care art. 141 alin. (3) din Codul fiscal prevede dreptul de optiune pentru aplicarea regimului de taxare.
Scutirile de taxa pe valoarea adaugata se aplica livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii realizate de orice persoana impozabila. Daca o persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata a facturat in mod eronat cu taxa pe valoarea adaugata livrari de bunuri si/sau prestari de servicii scutite de taxa pe valoarea adaugata catre beneficiari care au sediul activitatii economice sau un sediu permanent ori, in lipsa acestuia, domiciliul sau resedinta obisnuita in Romania, este obligata sa storneze facturile emise. Beneficiarii unor astfel de operatiuni nu au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata, aplicata in mod eronat pentru o operatiune scutita; acestia trebuie sa solicite furnizorului/prestatorului stornarea facturii cu taxa pe valoarea adaugata si emiterea unei noi facturi fara taxa pe valoarea adaugata.

Codul fiscal:

Scutiri la import

Art. 142.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:
[...]
d) importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare, precum si de catre cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular in Romania, in conditii de reciprocitate, potrivit procedurii stabilite prin norme;

Norme metodologice:

45. Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea conditiilor de reciprocitate legate de importul bunurilor.

Codul fiscal:

e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre cetatenii straini angajati ai acestor organizatii, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii, potrivit procedurii stabilite prin norme;

Norme metodologice:

46. Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii.

Codul fiscal:

h) importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura, in conditiile stabilite prin norme;

Norme metodologice:

47. (1) Scutirea se aplica de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor din care rezulta ca bunurile au fost primite fara obligatii de plata si a unei declaratii pe propria raspundere semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de acesta, prin care se confirma ca bunurile sunt destinate scopurilor mentionate la art. 142 lit. h) din Codul fiscal, nu vor face obiectul unor comercializari ulterioare cel putin 5 ani de la data importului si vor fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate. Declaratiile nereale atrag raspunderea potrivit legii. Declaratia pe propria raspundere se intocmeste in trei exemplare originale, dintre care un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaratia vamala de import, un exemplar se depune la organul fiscal teritorial, iar al treilea exemplar se pastreaza la documentele financiar-contabile ale beneficiarului. La schimbarea destinatiei bunurilor, inainte de expirarea termenului de 5 ani, importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul marfurilor si sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta importului.
(2) Bunurile destinate apararii sanatatii pentru care se acorda scutirea de taxa pe valoarea adaugata in baza art. 142 lit. h) din Codul fiscal sunt orice alte bunuri decat cele prevazute de O.G. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale, aprobata cu modificari prin Legea 545/2003.

Codul fiscal:

i) importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara, in conditiile stabilite prin norme;

Norme metodologice:

48. (1) Prin imprumuturi nerambursabile, in sensul art. 142 lit. i) din Codul fiscal, se intelege imprumuturile banesti acordate de guverne straine, de organisme internationale si/sau de organizatii nonprofit din strainatate si din tara unor beneficiari din Romania si care sunt consemnate in acorduri, protocoale si/sau intelegeri, memorandumuri, incheiate cu guverne straine, organisme internationale sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara.
(2) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata pentru importul de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile, acordate de organisme internationale sau de guverne straine, se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finantate din imprumuturi nerambursabile.
(3) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata pentru importul de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile, acordate de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finantate din imprumuturi nerambursabile si sunt destinate realizarii unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. Documentele prin care se atesta sursa de finantare si destinatia bunurilor importate sunt acorduri, protocoale si/sau intelegeri, memorandumuri, incheiate cu organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara.
(4) Organele de control fiscal si ale Garzii financiare urmaresc daca se respecta destinatia data bunurilor respective si, in cazul in care se constata schimbarea acesteia in termen de 5 ani de la data intrarii in tara a bunurilor, vor sesiza organele vamale pentru luarea masurilor ce decurg din aplicarea legii.

Codul fiscal:

j) importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a Guvernului.

Norme metodologice:

49. (1) In sensul art. 142 lit. j) din Codul fiscal, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului sunt:
a) bunurile care sunt abandonate printr-o declaratie scrisa data autoritatilor vamale;
b) bunurile pentru care la expirarea termenului de pastrare, acordat de autoritatea vamala, titularii nu au reglementat situatia vamala a acestora;
c) bunurile confiscate de autoritatile competente potrivit legii.
(2) Ajutoarele de stat pentru protectia mediului acordate in baza hotararilor Guvernului vor fi notificate Consiliului Concurentei in vederea autorizarii si vor respecta prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru protectia mediului.

Codul fiscal:

CAPITOLUL X - Regimul deducerilor



Dreptul de deducere

Art. 145 [...]
(6) In conditiile stabilite prin norme, se acorda dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata pentru achizitiile de bunuri si/sau servicii destinate realizarii operatiunilor prevazute la alin. (3)-(5), efectuate de persoane impozabile inainte de inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care nu aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152. [...]
(10) In situatiile prevazute la art. 138, precum si in alte cazuri specificate prin norme, taxa pe valoarea adaugata dedusa poate fi ajustata. Procedura de ajustare se stabileste prin norme.
...
Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt

Art. 147 [...]
(5) Bunurile si serviciile pentru care nu se cunoaste destinatia in momentul achizitiei, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau drept de deducere, se evidentiaza intr-un jurnal pentru cumparari intocmit separat. Taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor achizitii se deduce pe baza de pro-rata. Prin exceptie, in cazul achizitiilor destinate realizarii de investitii, care se prevad ca vor fi utilizate atat pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata pe parcursul procesului investitional, urmand ca taxa dedusa sa fie ajustata in conformitate cu procedura stabilita prin norme.

Norme metodologice:

50. (1) Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot sa exercite dreptul de deducere pentru bunuri si/sau servicii achizitionate cu cel mult 90 de zile anterior datei de inregistrare ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in urmatoarele cazuri:
a) in situatia in care este o persoana impozabila stabilita in strainatate si trebuie sa-si desemneze un sediu permanent in Romania sau un reprezentant fiscal;
b) in caz de reorganizare, cand o entitate juridica se divide si in urma divizarii iau nastere mai multe persoane impozabile;
c) in cazul unitatilor nou-infiintate, pana la data obtinerii codului de identificare fiscala de platitor de taxa pe valoarea adaugata.
(2) In cazul unor modificari legislative, in sensul trecerii de la operatiuni care nu dau drept de deducere la operatiuni care dau drept de deducere, persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot sa-si ajusteze dreptul de deducere pentru taxa aferenta bunurilor de natura stocurilor constatate pe baza de inventariere la data modificarii intervenite, precum si pentru bunuri de natura mijloacelor fixe care au fost achizitionate cu cel mult 90 de zile anterior modificarii intervenite.
Ajustarea in acest caz reprezinta exercitarea dreptului de deducere.
(3) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevazut la alin. (1) si (2) trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
a) bunurile respective urmeaza a fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere;
b) persoana impozabila trebuie sa detina o factura fiscala sau un alt document legal aprobat, prin care sa justifice suma taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor achizitionate.
(4) Persoanele impozabile care se inregistreaza ca platitori de taxa pe valoarea adaugata datorita unor modificari legislative, in sensul trecerii de la operatiuni care nu dau drept de deducere la operatiuni care dau drept de deducere, pot sa-si exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata conform art. 145 alin. (11) si (12) din Codul fiscal, la data inregistrarii ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.
(5) In cazul unor modificari legislative, in sensul trecerii de la operatiuni care dau drept de deducere la operatiuni care nu dau drept de deducere, orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata trebuie sa-si ajusteze dreptul de deducere exercitat initial pentru taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor de natura stocurilor constatate pe baza de inventariere la data modificarii intervenite, precum si pentru bunuri de natura mijloacelor fixe care au fost achizitionate cu cel mult 90 de zile anterior modificarii intervenite, care sunt destinate realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere. Ajustarea reprezinta in aceasta situatie anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata deduse initial.
(6) Pentru situatiile prevazute la art. 138 lit. a), b), c) si e) din Codul fiscal beneficiarii sunt obligati sa-si ajusteze dreptul de deducere. In aceste situatii ajustarea reprezinta anularea totala sau partiala a taxei pe valoarea adaugata deduse initial sau, in cazul prevazut la art. 138 lit. c) din Codul fiscal, cand preturile se majoreaza ulterior livrarii sau prestarii, ajustarea reprezinta exercitarea dreptului de deducere a taxei aferente majorarii de pret.
(7) Taxa pe valoarea adaugata dedusa pentru un obiectiv de investitii, inainte de punerea in functiune a acestuia, se ajusteaza la sfarsitul anului calendaristic urmator celui de punere in functiune a investitiei, astfel:
a) daca bunul obtinut prin investitie este utilizat exclusiv pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, taxa pe valoarea adaugata dedusa initial se anuleaza integral. In cazul bunurilor imobile inchiriate, concesionate sau arendate, pentru care persoana impozabila aplica regimul de scutire pentru o parte din bunul imobil, ajustarea dreptului de deducere pentru partea respectiva se efectueaza conform prevederilor pct. 42 alin. (7);
b) daca bunul obtinut prin investitie este utilizat atat pentru operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, taxa pe valoarea adaugata dedusa initial se recalculeaza pe baza de pro-rata definitiva determinata la sfarsitul anului calendaristic urmator celui de punere in functiune a investitiei.

Codul fiscal:

(8) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, orice persoana impozabila trebuie sa justifice dreptul de deducere, in functie de felul operatiunii, cu unul din urmatoarele documente:
a) pentru taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa ii fie livrate, si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa ii fie prestate de o alta persoana impozabila, cu factura fiscala, care cuprinde informatiile prevazute la art. 155 alin. (8), si este emisa pe numele persoanei de catre o persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. Beneficiarii serviciilor prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) si art. 151 alin. (1) lit. b), care sunt inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, justifica taxa dedusa, cu factura fiscala, intocmita potrivit art. 155 alin. (4);
b) pentru importuri de bunuri, cu declaratia vamala de import sau un act constatator emis de autoritatile vamale;
pentru importurile care mai beneficiaza de amanarea platii taxei in vama, conform alin. (2), se va prezenta si documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adaugata.
(9) Prin normele de aplicare a prezentului titlu, se prevad situatiile in care se poate folosi un alt document decat cele prevazute la alin. (8), pentru a justifica dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata.

Norme metodologice:

51. (1) Justificarea deducerii taxei pe valoarea adaugata se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevazute la art. 145 alin. (8) din Codul fiscal. In cazuri exceptionale de pierdere, sustragere sau distrugere a exemplarului original al documentului de justificare, deducerea poate fi justificata cu documentul reconstituit potrivit legii.
(2) Deducerea taxei pe valoarea adaugata trebuie justificata cu documentele prevazute la art. 145 alin. (8) din Codul fiscal si/sau cu alte documente specifice aprobate prin H.G. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, cu modificarile ulterioare, sau prin ordine ale ministrului finantelor publice emise in baza H.G. 831/1997, cu modificarile ulterioare.
Pentru carburantii auto achizitionati taxa pe valoarea adaugata poate fi justificata cu bonurile fiscale emise conform O.U.G. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, daca sunt stampilate si au inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului. Pentru achizitiile de bunuri supuse accizelor, pentru care prin lege se prevede utilizarea facturii fiscale speciale, documentul legal de deducere a taxei pe valoarea adaugata este exemplarul original al facturii fiscale speciale utilizate pentru circulatia acestor produse. Facturile fiscale sau alte documente legale emise pe numele salariatilor unei persoane impozabile aflati in deplasare in interesul serviciului, pentru transport sau cazarea in hoteluri sau alte unitati similare, sunt documente legale de deducere a taxei pe valoarea adaugata, insotite de decontul de deplasare.

Codul fiscal:

Perioada fiscala

Art. 146.
(1) Perioada fiscala pentru taxa pe valoarea adaugata este luna calendaristica.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru persoanele impozabile care nu au depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada fiscala este trimestrul calendaristic.
...
Determinarea taxei de plata sau a sumei negative de taxa

Art. 148.
(1) In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent in perioada de raportare, denumit in continuare suma negativa a taxei pe valoarea adaugata.
(2) In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile, exigibila intr-o perioada fiscala, denumita taxa colectata, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, dedusa in acea perioada fiscala, rezulta o diferenta denumita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare.

Norme metodologice:

52. (1) In perioada fiscala de raportare se deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii care devine exigibila in acea perioada fiscala. Taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii, exigibila in perioada fiscala de raportare, pentru care nu s-au primit documente de justificare a deducerii pana la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata, se include in deconturile intocmite pentru perioadele fiscale urmatoare. Nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata in perioada fiscala de raportare daca exigibilitatea intervine intr-o perioada fiscala viitoare.
(2) La persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, inclusiv cele cu regim mixt, in cursul unei perioade fiscale taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii se reflecta in contul 4426 "Taxa pe valoarea adaugata deductibila", indiferent daca sunt destinate realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, total sau partial conform pro-rata, sau de operatiuni care nu dau drept de deducere. Dupa intocmirea decontului de taxa pe valoarea adaugata diferentele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicarii pro-rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal sau taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal se inregistreaza pe cheltuielile perioadei fiscale de raportare, astfel:

635 "Cheltuieli cu impozite si taxe datorate bugetului de stat"
=
4426 "Taxa pe valoarea adaugata deductibila"

(3) Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, inclusiv cele cu regim mixt, trebuie sa colecteze intr-o perioada fiscala taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile care sunt exigibile in aceeasi perioada fiscala. Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii care este exigibila in perioada fiscala de raportare, dar nu a fost evidentiata in decontul de taxa pe valoarea adaugata al perioadei fiscale de raportare, se inscrie in deconturile perioadelor fiscale urmatoare.
(4) In cazul persoanelor impozabile la care perioada fiscala este trimestrul, jurnalele de vanzari si cumparari se totalizeaza numai la sfarsitul fiecarui trimestru. Conturile de taxa pe valoarea adaugata nu se inchid la fiecare sfarsit de luna, ci numai la sfarsitul unui trimestru care reprezinta perioada fiscala in scopul aplicarii taxei pe valoarea adaugata. Taxa de plata si suma negativa a taxei pe valoarea adaugata se determina la finele perioadei fiscale, respectiv al trimestrului.

Codul fiscal:

Regularizarea si rambursarea taxei

Art. 149 [...]
(5) Persoanele impozabile inregistrate ca platitor de taxa pe valoarea adaugata pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, decontul fiind si cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative in decontul perioadei fiscale urmatoare. Daca o persoana impozabila solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, acesta nu se reporteaza in perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, mai mic de 50 milioane lei inclusiv, aceasta fiind reportata obligatoriu in decontul perioadei fiscale urmatoare.

Norme metodologice:

53. (1) Soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata solicitat de persoana impozabila la rambursare, prin decontul de taxa pe valoarea adaugata, nu se reporteaza in perioada fiscala urmatoare. In situatia in care persoana impozabila renunta la cererea de rambursare, poate sa preia suma respectiva in decontul de taxa pe valoarea adaugata ca suma reportata din perioada fiscala precedenta pentru care nu s-a depus cerere de rambursare.
Renuntarea la cererea de rambursare trebuie sa fie comunicata in scris organului fiscal teritorial pentru a fi operata in fisa de platitor.
(2) Sumele solicitate la rambursare se inregistreaza la sfarsitul perioadei fiscale intr-un analitic separat al contului 4424. Sumele inregistrate in acest analitic nu pot fi luate in considerare pentru regularizarile de taxa prevazute de art. 149 din Codul fiscal, cu exceptia cazurilor cand s-a renuntat la cererea de rambursare cu respectarea prevederilor alin. (1).
(3) Cererile de rambursare/compensare a taxei pe valoarea adaugata, depuse o data cu deconturile de taxa pe valoarea adaugata pana la data de 31 decembrie 2003, nesolutionate pana la aceasta data, precum si cererile de rambursare/compensare aferente lunii decembrie 2003, care se depun o data cu decontul lunii decembrie pana la data de 25 ianuarie 2004 inclusiv, vor fi solutionate conform prevederilor legale privind taxa pe valoarea adaugata in vigoare in luna pentru care s-a intocmit decontul de taxa pe valoarea adaugata.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XI - Platitorii taxei pe valoarea adaugata



Reguli aplicabile in cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate

Art. 151.
(1) Daca o persoana impozabila stabilita in strainatate realizeaza prestari de servicii taxabile, pentru care locul prestarii este considerat a fi in Romania, altele decat cele prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b), va proceda astfel:
a) prestatorul isi poate desemna un reprezentant fiscal in Romania, care are obligatia de a indeplini, in numele persoanei stabilite in strainatate, toate obligatiile prevazute in prezentul titlu, inclusiv obligatia de a solicita inregistrarea fiscala in scopul platii taxei pe valoarea adaugata, in numele persoanei stabilite in strainatate;
b) in cazul in care persoana stabilita in strainatate nu isi desemneaza un reprezentant fiscal in Romania, beneficiarul serviciilor datoreaza taxa pe valoarea adaugata, in numele prestatorului.
(2) Prin persoana impozabila stabilita in strainatate se intelege orice persoana care realizeaza activitati economice de natura celor prevazute la art. 127 alin. (2) si care nu are in Romania sediul activitatii economice, domiciliul stabil sau un sediu permanent de la care serviciile sunt prestate sau livrarile sunt efectuate.
(3) In cazul livrarilor de bunuri taxabile pentru care locul livrarii este considerat a fi in Romania, efectuate de persoane stabilite in strainatate, acestea au obligatia sa desemneze un reprezentant fiscal in Romania.
(4) Persoanele impozabile stabilite in strainatate, care desfasoara operatiuni scutite cu drept de deducere in Romania, au dreptul sa-si desemneze un reprezentant fiscal pentru aceste operatiuni.
(5) Procedura desemnarii reprezentantului fiscal pentru taxa pe valoarea adaugata se stabileste prin norme.

Norme metodologice:

54. (1) Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe baza de cerere depusa de persoana impozabila stabilita in strainatate la organul fiscal la care reprezentantul propus este inregistrat ca platitor de impozite si taxe. Cererea trebuie insotita de:
a) declaratia de incepere a activitatii, care va cuprinde:
data, volumul si natura activitatii pe care o va desfasura in Romania;
b) copie de pe actul de constituire in strainatate a persoanei impozabile respective;
c) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care acesta se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce-i revin conform legii si in care acesta trebuie sa precizeze natura operatiunilor si valoarea estimata a acestora.
(2) Nu se admite decat un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operatiunilor taxabile sau scutite cu drept de deducere, desfasurate in Romania de persoana impozabila stabilita in strainatate. Nu se admite coexistenta mai multor reprezentanti fiscali cu angajamente limitate. Pot fi desemnate ca reprezentanti fiscali orice persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.
(3) Organul fiscal verifica indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) si (2) si, in termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunica decizia luata atat persoanei impozabile stabilite in strainatate, cat si persoanei propuse ca reprezentant fiscal de aceasta. In cazul acceptarii cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indica si codul de identificare fiscala atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie sa fie diferit de codul de identificare fiscala atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. In cazul respingerii cererii decizia se comunica ambelor parti, cu motivarea refuzului.
(4) Reprezentantul fiscal, dupa ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat din punct de vedere al drepturilor si obligatiilor privind taxa pe valoarea adaugata pentru toate operatiunile efectuate in Romania de persoana impozabila stabilita in strainatate, cu exceptia celor pentru care se aplica taxarea inversa, atat timp cat dureaza mandatul sau. Operatiunile efectuate de reprezentantul fiscal in numele persoanei impozabile stabilite in strainatate nu trebuie evidentiate in contabilitatea proprie a persoanei desemnate ca reprezentant fiscal, acestea nefiind operatiunile sale, ci ale persoanei pe care o reprezinta.
Obligatiile si drepturile persoanei stabilite in strainatate privind aplicarea taxei pe valoarea adaugata aferente operatiunilor efectuate in Romania sunt cele stabilite la titlul VI al Codului fiscal pentru orice alta persoana impozabila romana si se exercita prin reprezentantul fiscal, mai putin evidenta contabila, care nu este obligatorie.
Prevederile art. 152 din Codul fiscal nu sunt aplicabile pentru persoanele impozabile stabilite in strainatate.
(5) Reprezentantul fiscal poate sa renunte la angajamentul asumat printr-o cerere adresata organului fiscal. In cerere trebuie sa precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adaugata pe care il va depune in aceasta calitate si sa propuna o data ulterioara depunerii cererii, cand va lua sfarsit mandatul sau. De asemenea, este obligat sa precizeze daca renuntarea la mandat se datoreaza incetarii activitatii in Romania a persoanei impozabile stabilite in strainatate. In cazul in care persoana impozabila stabilita in strainatate isi continua activitatea in Romania, cererea poate fi acceptata numai daca persoana impozabila stabilita in strainatate a intocmit toate formalitatile necesare desemnarii unui alt reprezentant fiscal sau, dupa caz, si-a inregistrat un sediu permanent in Romania.
(6) Persoana impozabila stabilita in strainatate transmite reprezentantului fiscal factura externa destinata beneficiarului sau, fara a indica in aceasta suma taxei pe valoarea adaugata, precum si doua copii de pe factura respectiva.
Reprezentantul fiscal emite factura fiscala pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii din factura externa si transmite beneficiarului exemplarul original al facturii fiscale impreuna cu factura externa.
(7) Completarea facturii fiscale deroga de la normele legale privind circulatia si modul de completare a facturilor fiscale, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii:
a) numarul, care este acelasi cu numarul facturii externe, si data emiterii facturii;
b) la rubrica furnizor se completeaza numele si adresa reprezentantului fiscal, codul de identificare fiscala atribuit pentru o persoana stabilita in strainatate si numele persoanei stabilite in strainatate pe care o reprezinta;
c) numele, adresa si codul de identificare fiscala ale beneficiarului, la rubrica cumparator;
d) denumirea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate;
e) valoarea bunurilor/serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, obtinuta prin convertirea in lei a valutei in functie de cursul de schimb in vigoare la data emiterii facturii fiscale;
f) cota de taxa pe valoarea adaugata sau mentiunea "scutit cu drept de deducere", "scutit fara drept de deducere" sau "neinclus in baza de impozitare", dupa caz;
g) valoarea taxei pe valoarea adaugata;
h) la total de plata se va inscrie numai suma taxei pe valoarea adaugata.
(8) Reprezentantul fiscal depune decont de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile desfasurate in Romania de persoana impozabila stabilita in strainatate pe care o reprezinta. In situatia in care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane impozabile stabilite in strainatate, trebuie sa depuna cate un decont pentru fiecare persoana impozabila stabilita in strainatate pe care o reprezinta. Nu este permis reprezentantului fiscal sa evidentieze in decontul de taxa pe valoarea adaugata depus pentru activitatea sa proprie pentru care este inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata operatiunile desfasurate in numele persoanei impozabile stabilite in strainatate, pentru care depune un decont de taxa pe valoarea adaugata separat.
(9) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor de bunuri/servicii efectuate in numele persoanei impozabile stabilite in strainatate, reprezentantul fiscal trebuie sa detina documentele originale prevazute de lege. Furnizorii/prestatorii sunt obligati sa emita pe langa facturi fiscale care se predau reprezentantului fiscal si facturi externe pentru cumpararile efectuate din Romania de persoana impozabila stabilita in strainatate.
55. (1) Daca activitatea pe care o desfasoara in Romania persoana impozabila stabilita in strainatate implica obligativitatea inregistrarii unui sediu permanent, astfel cum este definit la titlul I al Codului fiscal, aceasta nu mai poate sa-si desemneze un reprezentant fiscal in Romania.
Sediul permanent se inregistreaza ca platitor de taxa pe valoarea adaugata si indeplineste toate obligatiile privind taxa pe valoarea adaugata care decurg din titlul VI al Codului fiscal si din prezentele norme metodologice pentru activitatile atribuibile sediului permanent.
(2) Pentru activitatile care nu sunt atribuibile sediului permanent, desfasurate in Romania de persoana impozabila stabilita in strainatate, sediul permanent aplica o procedura similara celei stabilite pentru reprezentantul fiscal la pct. 54 alin. (6), (7) si (9). Se excepteaza pct. 54 alin. (7) lit. b), unde se completeaza la rubrica furnizor numele si adresa sediului permanent al persoanei impozabile stabilite in strainatate, precum si codul de identificare fiscala atribuit pentru sediul permanent. Pe facturile emise se va face mentiunea "activitati care nu sunt atribuibile sediului permanent".
(3) Sediul permanent este angajat din punct de vedere al drepturilor si obligatiilor privind taxa pe valoarea adaugata si pentru toate operatiunile efectuate in Romania de persoana impozabila stabilita in strainatate care nu sunt atribuibile sediului permanent. Decontul de taxa pe valoarea adaugata cuprinde atat operatiunile atribuibile sediului permanent, cat si cele care nu sunt atribuibile acestuia, efectuate in Romania de persoana impozabila stabilita in strainatate.
(4) In situatia in care, ulterior desemnarii unui reprezentant fiscal, persoanei impozabile stabilite in strainatate ii revine obligatia inregistrarii unui sediu permanent, aceasta trebuie sa renunte la reprezentantul fiscal, drepturile si obligatiile in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata fiind preluate de sediul permanent.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XII - Regimul special de scutire



Sfera de aplicare si regulile pentru regimul special de scutire

Art. 152.
(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata persoanele impozabile a caror cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 2 miliarde lei, denumit in continuare plafon de scutire, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata.
(2) Persoanele impozabile nou-infiintate pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire, daca declara ca vor realiza anual o cifra de afaceri estimata de pana la 2 miliarde lei inclusiv si nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. Persoanele impozabile inregistrate fiscal, care ulterior realizeaza operatiuni sub plafonul de scutire prevazut la alin. (1), se considera ca sunt in regimul special de scutire, daca nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata.
(3) Persoanele impozabile, care depasesc in cursul unui an fiscal plafonul de scutire, sunt obligate sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, in termen de 10 zile de la data constatarii depasirii. Pentru persoanele nou-infiintate, anul fiscal reprezinta perioada din anul calendaristic, reprezentata prin luni calendaristice scurse de la data inregistrarii pana la finele anului. Fractiunile de luna vor fi considerate o luna calendaristica intreaga. Persoanele care se afla in regim special de scutire trebuie sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii, care intra sub incidenta prezentului articol, cu ajutorul jurnalului pentru vanzari. Data depasirii plafonului este considerata sfarsitul lunii calendaristice in care a avut loc depasirea de plafon.
Pana la data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal se va aplica regimul de scutire de taxa pe valoarea adaugata. In situatia in care se constata ca persoana in cauza a solicitat cu intarziere atribuirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, autoritatea fiscala este indreptatita sa solicite plata taxei pe valoarea adaugata pe perioada scursa intre data la care persoana in cauza avea obligatia sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal si data de la care inregistrarea a devenit efectiva, conform procedurii prevazute prin norme.
(4) Dupa depasirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special, chiar daca ulterior realizeaza cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevazut de lege.
(5) Scutirea prevazuta de prezentul articol se aplica livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii efectuate de persoanele impozabile prevazute la alin. (1).
(6) Cifra de afaceri care serveste drept referinta la aplicarea alin. (1) este constituita din suma, fara taxa pe valoarea adaugata, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile, incluzand si operatiunile scutite cu drept de deducere, potrivit art. 143 si 144.
(7) Persoanele impozabile scutite potrivit dispozitiilor prezentului articol nu au dreptul de deducere conform art. 145 si nici nu pot sa inscrie taxa pe facturile lor. In cazul in care sunt beneficiari ai prestarilor de servicii prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) si art. 151 alin. (1) lit. b), persoanele impozabile sunt obligate sa indeplineasca obligatiile prevazute la art. 155 alin. (4), art. 156 si 157.

Norme metodologice:

56. (1) Regimul special de scutire prevede o scutire de taxa pe valoarea adaugata care opereaza asupra intregii activitati a persoanei impozabile, indiferent ca operatiunile desfasurate sunt taxabile, scutite cu drept de deducere, scutite fara drept de deducere sau operatiuni care nu sunt in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata.
Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata nu pot aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal.
(2) Prin persoane impozabile inregistrate fiscal care ulterior realizeaza operatiuni sub plafonul de scutire, prevazute la art. 152 alin. (2) din Codul fiscal, se intelege persoanele impozabile care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, dar care sunt inregistrate fiscal si ulterior inregistrarii fiscale efectueaza operatiuni taxabile si/sau operatiuni scutite cu drept de deducere.
(3) In cazul persoanelor ale caror operatiuni au fost scutite fara drept de deducere prin lege si ulterior devin taxabile si/sau scutite cu drept de deducere in acelasi an fiscal, la calculul plafonului de scutire vor fi luate numai operatiunile efectuate de la data la care prin lege operatiunile sunt taxabile si/sau scutite cu drept de deducere. In aplicarea acestui punct operatiunile scutite fara drept de deducere sunt cele prevazute de lege, exclusiv cele realizate in regimul special de scutire.
(4) In cazul persoanelor impozabile care au depasit plafonul de scutire, dar nu au solicitat inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, conform prevederilor art. 152 alin. (3) din Codul fiscal, organele fiscale vor proceda astfel:
a) in situatia in care abaterea de la prevederile legale se constata inainte de inregistrarea persoanelor impozabile ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, organul fiscal va solicita plata taxei pe valoarea adaugata pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze pe perioada scursa intre data la care avea obligatia sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal si data constatarii abaterii. Pe perioada cuprinsa intre data constatarii de catre organele fiscale a nerespectarii obligatiei de a solicita inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata si data inregistrarii efective, persoana impozabila aplica regimul special de scutire prevazut de art. 152 din Codul fiscal, insa are obligatia de a plati la buget taxa pe care ar fi trebuit sa o colecteze pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate in aceasta perioada;
b) in situatia in care abaterea de la prevederile legale se constata ulterior inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata a persoanei impozabile, organele fiscale vor solicita plata la buget a taxei pe valoarea adaugata pe care persoana impozabila ar fi avut obligatia sa o colecteze pe perioada scursa intre data la care avea obligatia sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal si data la care inregistrarea a devenit efectiva.
(5) In ambele situatii prevazute la alin. (4), la data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, persoana impozabila beneficiaza de dreptul de deducere aferent bunurilor achizitionate, conform art. 145 alin. (11) si (12) din Codul fiscal. Taxa pe valoarea adaugata dedusa se inscrie in primul decont de taxa pe valoarea adaugata depus la organul fiscal.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XIII - Obligatiile platitorilor de taxa pe valoarea adaugata



Definirea asocierilor din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata

Art. 154.
In intelesul taxei pe valoarea adaugata, o asociere sau alta organizatie care nu are personalitate juridica se considera a fi o persoana impozabila separata, pentru acele activitati economice desfasurate de asociati sau parteneri in numele asociatiei sau organizatiei respective, cu exceptia asociatiilor in participatiune.

Norme metodologice:

57. Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizatii fara personalitate juridica este considerat persoana impozabila separata pentru acele activitati economice care nu sunt desfasurate in numele asocierii sau organizatiei respective.

Codul fiscal:

Facturile fiscale

Art. 155.
(1) Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, are obligatia sa emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate, catre fiecare beneficiar.
Persoanele impozabile, care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, nu au dreptul sa emita facturi fiscale si nici sa inscrie taxa pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate catre alta persoana, in documentele emise.
Prin norme se stabilesc situatiile in care factura fiscala poate fi emisa si de alta persoana decat cea care efectueaza livrarea de bunuri.
(2) Pentru livrari de bunuri factura fiscala se emite la data livrarii de bunuri, iar pentru prestari de servicii cel mai tarziu pana la data de 15 a lunii urmatoare celei in care prestarea a fost efectuata.

Norme metodologice:

58. (1) Transferul proprietatii bunurilor in executarea creantelor, in situatia in care bunurile au fost predate pe baza de intelegere intre debitor si creditor, se consemneaza in facturi fiscale de catre debitor, daca operatiunea constituie livrare de bunuri.
(2) In cazul bunurilor supuse executarii silite, daca operatiunea constituie livrare de bunuri, obligatia intocmirii facturii fiscale revine persoanei abilitate prin lege sa efectueze vanzarea bunurilor, care procedeaza dupa cum urmeaza:
a) emite factura fiscala de executare silita, in trei exemplare. Originalul facturii fiscale de executare silita se transmite cumparatorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit;
b) incaseaza de la cumparator contravaloarea bunurilor, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, pe care o vireaza la bugetul de stat in termen de 5 zile lucratoare de la data la care adjudecarea a devenit executorie. Daca prin contract se prevede ca plata bunurilor se face in rate, taxa pe valoarea adaugata se vireaza la bugetul de stat in termen de 5 zile lucratoare de la data stabilita prin contract pentru plata ratelor. O copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei pe valoarea adaugata va fi transmisa debitorului executat silit;
c) taxa pe valoarea adaugata din facturile fiscale de executare silita se inregistreaza de catre persoanele abilitate prin lege sa efectueze vanzarea bunurilor supuse executarii silite, in alte conturi contabile decat cele specifice taxei pe valoarea adaugata. In situatia in care persoana abilitata prin lege sa efectueze vanzarea bunurilor supuse executarii silite este inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, nu va evidentia in decontul de taxa pe valoarea adaugata operatiunile respective.
(3) In situatia in care executarea silita a fost efectuata potrivit prevederilor alin. (2), debitorul executat silit trebuie sa inregistreze in evidenta proprie operatiunea de livrare de bunuri, pe baza facturii fiscale de executare silita transmise de persoana abilitata prin lege sa efectueze vanzarea bunurilor, inclusiv taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta. In situatia in care se prevede plata in rate a bunurilor, taxa pe valoarea adaugata se colecteaza la data stabilita prin contract pentru plata ratelor. Pe baza documentului de plata a taxei pe valoarea adaugata transmis de persoana abilitata prin lege sa efectueze vanzarea bunurilor, debitorul executat silit evidentiaza suma achitata, cu semnul minus, in decontul de taxa pe valoarea adaugata la randul de regularizari din rubrica "taxa pe valoarea adaugata colectata" a decontului.
(4) Cumparatorii/adjudecatarii exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata pe baza facturilor fiscale de executare silita. In situatia in care se prevede plata in rate a bunurilor, taxa pe valoarea adaugata se deduce la data stabilita pentru plata ratelor.
59. (1) Conform prevederilor art. 155 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele impozabile care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata nu au dreptul sa emita facturi fiscale si nici sa inscrie taxa pe valoarea adaugata pentru livrari de bunuri si/sau prestari de servicii catre alta persoana in documentele emise. Orice persoana care incalca aceste prevederi trebuie sa vireze la bugetul de stat taxa pe valoarea adaugata incasata de la beneficiar. Beneficiarul nu are drept de deducere a taxei achitate unei persoane care nu este inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, dar poate solicita restituirea de la bugetul de stat a sumei achitate ca taxa nedatorata.
Pentru a beneficia de restituirea de la bugetul de stat a taxei achitate furnizorului/prestatorului, beneficiarul trebuie sa justifice ca taxa pe valoarea adaugata a fost platita la bugetul de stat de catre furnizor/prestator.
(2) Pentru prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la art. 155 alin. (4), (5) si (6) din Codul fiscal, prestatorii sunt obligati sa emita facturi fiscale sau alte documente legal aprobate cel mai tarziu pana la data de 15 a lunii urmatoare celei in care prestarea a fost efectuata. Pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, cum sunt cele de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertize si altele asemanatoare, data efectuarii prestarii de servicii se considera a fi data la care sunt intocmite situatiile de lucrari si, dupa caz, data acceptarii de catre beneficiar a situatiilor de lucrari.
(3) In cazul livrarii de bunuri imobile, data livrarii, respectiv data la care se emite factura fiscala, este considerata data la care toate formalitatile impuse de lege sunt indeplinite pentru a se face transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator. Orice facturare efectuata inainte de indeplinirea formalitatilor impuse de lege pentru a se face transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator se considera facturare de avansuri, urmand a se regulariza prin stornarea facturilor de avans la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri imobile.

Codul fiscal:

(4) Pentru prestarile de servicii efectuate de prestatori stabiliti in strainatate, pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata, acestia din urma, daca sunt inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, trebuie sa autofactureze operatiunile respective, prin emiterea unei facturi fiscale, la data primirii facturii prestatorului sau la data efectuarii platii catre prestator, in cazul in care nu s-a primit factura prestatorului pana la aceasta data. Operatiunile de leasing extern se autofactureaza de catre beneficiarii din Romania, inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, la data stabilita prin contract pentru plata ratelor de leasing si/sau la data platii de sume in avans. Persoanele care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata vor urma procedura prevazuta la art. 156 alin. (3). Regimul fiscal al facturilor fiscale emise prin autofacturare se stabileste prin norme.

Norme metodologice:

60. (1) Numai persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata sunt obligate sa emita facturi fiscale prin autofacturare, potrivit prevederilor art. 155 alin. (4) din Codul fiscal. Facturile fiscale emise prin autofacturare au un regim fiscal special si nu genereaza venituri in contabilitatea persoanei emitente. Factura fiscala se emite numai daca operatiunile in cauza sunt taxabile si numai in scopul taxei pe valoarea adaugata. Completarea acestor facturi deroga de la normele legale privind circulatia si modul de completare a facturilor fiscale, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii:
a) numarul facturii va fi acelasi cu numarul facturii prestatorului sau se atribuie un numar propriu daca este o factura emisa pentru plati catre prestator, pentru care nu s-a primit o factura;
b) data emiterii facturii;
c) numele si adresa persoanei stabilite in strainatate, la rubrica furnizor;
d) numele, adresa si codul de identificare fiscala de platitor de taxa pe valoarea adaugata ale beneficiarului, la rubrica cumparator;
e) denumirea serviciilor prestate;
f) valoarea serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, obtinuta prin convertirea in lei a valutei in functie de cursul de schimb in vigoare la data prevazuta prin lege pentru emiterea facturii fiscale;
g) cota de taxa pe valoarea adaugata;
h) valoarea taxei pe valoarea adaugata.
(2) Informatiile din factura fiscala emisa prin autofacturare se inscriu si in jurnalele pentru cumparari si in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata respectiv, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.
(3) In cursul perioadei fiscale persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care sunt beneficiari ai operatiunilor prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) si art. 151 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, reflecta taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor operatiuni pe baza facturilor emise prin autofacturare prin inregistrarea contabila:

4426 "Taxa pe valoarea adaugata deductibila"
=
4427 "Taxa pe valoarea adaugata colectata"

(4) Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt aplica si prevederile art. 147 din Codul fiscal, in functie de destinatia pe care o dau prestarilor, respectiv daca sunt utilizate numai pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal - nu deduc taxa pe valoarea adaugata, daca sunt destinate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (3) din Codul fiscal - deduc integral taxa pe valoarea adaugata, iar daca sunt destinate realizarii atat de operatiuni care nu dau drept de deducere, cat si de operatiuni care dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal deduc taxa pe valoarea adaugata aplicand pro-rata. La incheierea decontului de taxa pe valoarea adaugata, taxa nedeductibila se inregistreaza in conturile de cheltuieli ale perioadei fiscale curente, potrivit prevederilor pct. 52 alin. (2).
(5) In situatia in care organele fiscale competente, cu ocazia verificarilor efectuate, constata ca nu s-au indeplinit obligatiile prevazute la alin. (1)-(4), vor proceda astfel:
a) daca prestarile de servicii respective sunt destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, dispun aplicarea prevederilor alin. (1)-(3), in perioada fiscala in care s-a finalizat controlul;
b) daca prestarile de servicii respective sunt destinate realizarii de operatiuni care sunt supuse pro-rata, vor calcula diferenta dintre taxa colectata si taxa dedusa potrivit pro-rata aplicabila la data efectuarii operatiunii. In cazul in care controlul are loc in cursul anului fiscal in care operatiunea a avut loc, pentru determinarea diferentei mentionate se va avea in vedere pro-rata provizorie aplicata sau, dupa caz, pro-rata lunara sau trimestriala. Daca controlul are loc intr-un alt an fiscal decat cel in care a avut loc operatiunea, pentru determinarea diferentei mentionate se va avea in vedere pro-rata definitiva calculata pentru anul in care a avut loc operatiunea sau, dupa caz, pro-rata lunara sau trimestriala. Diferentele astfel stabilite vor fi achitate in termenele prevazute de normele procedurale in vigoare;
c) daca prestarile de servicii respective sunt destinate realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, vor stabili taxa datorata bugetului de stat, care va fi achitata in termenele prevazute de normele procedurale in vigoare;
d) pentru neplata in termenul stabilit de lege a sumelor constatate la lit. b) si c) se datoreaza penalitati de intarziere si/sau dobanzi, dupa caz, calculate conform normelor procedurale in vigoare. Sumele respective nu se includ in deconturile privind taxa pe valoarea adaugata.

Codul fiscal:

(7) Daca plata pentru operatiuni taxabile este incasata inainte ca bunurile sa fie livrate sau inaintea finalizarii prestarii serviciilor, factura fiscala trebuie sa fie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la fiecare data cand este incasat un avans, fara a depasi finele lunii in care a avut loc incasarea.

Norme metodologice:

61. (1) Regularizarea facturilor fiscale emise pentru plati in avans se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat sau pe aceeasi factura fiscala pe care se evidentiaza contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii contractate in valuta a caror decontare se face in lei la cursul de schimb valutar de la data incasarii se aplica prevederile pct. 18. Persoanele impozabile care realizeaza activitate de vanzare de bunuri pe baza de contracte de vanzare-cumparare catre persoane fizice, cu plata esalonata sub forma de avansuri, livrarea bunurilor efectuandu-se dupa achitarea integrala a contravalorii marfurilor contractate, nu au obligatia sa intocmeasca facturi fiscale pentru avansurile incasate decat la livrarea bunurilor, iar pentru avansurile incasate taxa pe valoarea adaugata se colecteaza pe baza de borderou de vanzare (incasare).
(2) Pentru avansurile incasate pentru plata importurilor si a drepturilor vamale de import persoanele impozabile nu au obligatia sa emita facturi fiscale. Furnizorii pot emite facturi fiscale fara taxa pe valoarea adaugata pentru aceste avansuri, la solicitarea beneficiarilor. Regularizarea se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri.
(3) Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care au in structura subunitati tip sedii secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, vor intocmi un singur decont de taxa pe valoarea adaugata pentru intreaga activitate.

Codul fiscal:

(8) Factura fiscala trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele informatii:
a) seria si numarul facturii;
b) data emiterii facturii;
c) numele, adresa si codul de inregistrare fiscala al persoanei care emite factura;
d) numele, adresa si codul de inregistrare fiscala, dupa caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii;
e) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;
g) cota de taxa pe valoarea adaugata sau mentiunea scutit cu drept de deducere, scutit fara drept de deducere, neimpozabil sau neinclus in baza de impozitare, dupa caz;
h) valoarea taxei pe valoarea adaugata, pentru operatiunile taxabile.

Norme metodologice:

62. (1) In situatia in care se livreaza bunuri si/sau se presteaza servicii cu regimuri si/sau cote diferite, acestea se pot consemna intr-o singura factura fiscala, mentionandu-se in dreptul fiecarui bun/serviciu regimul, respectiv cota de taxa pe valoarea adaugata. Mentiunea "neimpozabil" se evidentiaza pentru operatiuni care nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata, efectuate de persoane inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.
(2) Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii prevazute la art. 132 si art. 133 alin. (2) lit. a), c) si d) din Codul fiscal, pentru care locul livrarii, respectiv locul prestarii, nu este considerat a fi in Romania, efectuate de persoanele impozabile din Romania inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata catre beneficiari persoane impozabile stabilite in strainatate, nu este obligatorie emiterea de facturi fiscale. Acestea se inregistreaza in jurnalele de livrari pe baza facturilor externe emise.

Codul fiscal:

Evidenta operatiunilor impozabile si depunerea decontului

Art. 156 [...]
(2) Persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organul fiscal competent, pentru fiecare perioada fiscala, pana la data de 25 a lunii urmatoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxa pe valoarea adaugata, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice. Operatiunile prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) si art. 151 alin. (1) lit. b) vor fi evidentiate in decontul de taxa pe valoarea adaugata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila. Pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata in regim mixt se aplica prevederile art. 147, pentru determinarea taxei de dedus.
(3) Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care sunt beneficiari ai operatiunilor prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) si art. 151 alin. (1) lit. b), trebuie sa intocmeasca un decont de taxa pe valoarea adaugata special, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, pe care il depun la organul fiscal competent numai atunci cand realizeaza astfel de operatiuni.
Decontul se depune pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost primita factura prestatorului sau a fost efectuata plata catre prestator, in cazul platilor fara factura. Pentru operatiunile de leasing extern, decontul special se depune pana la data de 25 a lunii urmatoare celei stabilite prin contract pentru plata ratelor de leasing si/sau celei in care au fost efectuate plati in avans.

Norme metodologice:

63. (1) Pentru luna decembrie a anului 2003 persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata depun deconturi de taxa pe valoarea adaugata, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice in aplicarea Legii 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata.
(2) Persoanele care sunt beneficiari ai operatiunilor prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) si art. 151 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal si care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata nu intocmesc facturi fiscale prin autofacturare, fiind obligate la plata efectiva a taxei pe valoarea adaugata aferente acestor operatiuni.
Plata se face prin decontul special de taxa pe valoarea adaugata la termenele prevazute la art. 156 alin. (3) din Codul fiscal. Cursul de schimb la care se converteste valuta in lei pentru a fi reflectata in decontul special este:
a) cel din data la care a fost primita factura prestatorului;
b) cel din data la care s-a efectuat o plata in avans catre prestator, fara factura;
c) pentru operatiunile de leasing nu se aplica prevederile lit. a) si b), cursul de schimb fiind obligatoriu cel din data stabilita prin contract pentru plata ratelor si/sau data la care s-au efectuat plati in avans, inclusiv plata in avans a ratei de leasing.

Codul fiscal:

Plata taxei pe valoarea adaugata la buget

Art. 157 [...]
(2) Taxa pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, se plateste la organul vamal, in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de import.
(3) Prin derogare de la alin. (2), nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care au obtinut certificatele de exonerare prevazute la alin. (4), pentru urmatoarele:
a) importul de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii de investitii, precum si importul de masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive;
b) importul de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare in tara, stabilite prin norme, si sunt destinate utilizarii in cadrul activitatii economice a persoanei care realizeaza importul.
(4) Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care efectueaza importuri de natura celor prevazute la alin. (3), trebuie sa solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata, emis de catre organele fiscale competente. Pot solicita eliberarea unui astfel de certificat numai persoanele care nu au obligatii bugetare restante, reprezentand impozite, taxe, contributii, inclusiv contributiile individuale ale salariatilor si orice alte venituri bugetare, cu exceptia celor esalonate si/sau reesalonate la plata. Pe baza certificatelor prezentate de importatori, organele vamale au obligatia sa acorde liberul de vama pentru bunurile importate. Procedura de acordare a certificatelor de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata se stabileste prin norme.
(5) Importatorii care au obtinut certificatele de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata evidentiaza taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor importate in decontul de taxa pe valoarea adaugata, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila. Pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata in regim mixt se aplica prevederile art. 147, pentru determinarea taxei de dedus.

Norme metodologice:

64. (1) Prin ordin al ministrului finantelor publice se stabilesc procedura de acordare a certificatelor de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata si lista materiilor prime si materialelor consumabile care nu se produc sau sunt deficitare in tara.
(2) Importatorii care au obtinut certificate de exonerare de la plata taxei pe valoarea adaugata in vama evidentiaza taxa aferenta importului in jurnalele pentru cumparari si in jurnalele pentru vanzari, pe baza declaratiei vamale de import sau, dupa caz, a actului constatator emis de autoritatea vamala, si este preluata in decontul de taxa pe valoarea adaugata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.
(3) In cursul perioadei fiscale importatorii reflecta taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor importuri prin inregistrarea contabila:

4426 "Taxa pe valoarea adaugata deductibila"
=
4427 "Taxa pe valoarea adaugata colectata"

(4) Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt aplica si prevederile art. 147 din Codul fiscal, in functie de destinatia pe care o dau bunurilor importate, respectiv daca sunt utilizate numai pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal - nu deduc taxa pe valoarea adaugata, daca sunt destinate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (3) din Codul fiscal - deduc integral taxa pe valoarea adaugata, iar daca sunt destinate realizarii atat de operatiuni care nu dau drept de deducere, cat si de operatiuni care dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal - deduc taxa pe valoarea adaugata aplicand pro-rata. La incheierea decontului de taxa pe valoarea adaugata, taxa nedeductibila se inregistreaza in conturile de cheltuieli ale perioadei fiscale curente potrivit prevederilor pct. 52 alin. (2).
(5) Pentru importatorii care nu indeplinesc obligatiile prevazute la alin. (2)-(4) organele fiscale competente vor aplica urmatoarele masuri:
a) daca importurile respective sunt destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, dispun aplicarea prevederilor alin. (2) si (3) in perioada fiscala in care s-a finalizat controlul;
b) daca importurile respective sunt destinate realizarii de operatiuni care sunt supuse pro-rata, vor calcula diferenta dintre taxa colectata si taxa dedusa potrivit pro-rata aplicabila la data efectuarii operatiunii. In cazul in care controlul are loc in cursul anului fiscal in care operatiunea a avut loc, pentru determinarea diferentei mentionate se va avea in vedere pro-rata provizorie aplicata sau, dupa caz, prorata lunara ori trimestriala. Daca controlul are loc intr-un alt an fiscal decat cel in care a avut loc operatiunea, pentru determinarea diferentei mentionate se va avea in vedere pro-rata definitiva calculata pentru anul in care a avut loc operatiunea sau, dupa caz, pro-rata lunara ori trimestriala.
Diferentele astfel stabilite vor fi achitate in termenele prevazute de normele procedurale in vigoare;
c) daca importurile respective sunt destinate realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, vor stabili taxa datorata bugetului de stat, care va fi achitata in termenele prevazute de normele procedurale in vigoare;
d) pentru neplata in termenul stabilit de lege a sumelor constatate la lit. b) si c) se datoreaza penalitati de intarziere si/sau dobanzi, dupa caz, calculate conform normelor procedurale in vigoare. Sumele respective nu se includ in deconturile privind taxa pe valoarea adaugata.

Codul fiscal:

Responsabilitatea platitorilor si a organelor fiscale

Art. 158.
(1) Orice persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul legal a taxei pe valoarea adaugata catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a deconturilor de taxa pe valoarea adaugata, prevazute la art. 156 alin. (2) si (3), la organul fiscal competent, conform prezentului titlu si cu legislatia vamala in vigoare.
(2) Taxa pe valoarea adaugata se administreaza de catre organele fiscale si de autoritatile vamale, pe baza competentelor lor, asa cum sunt precizate in prezentul titlu, in normele procedurale in vigoare si in legislatia vamala in vigoare.

Norme metodologice:

65. Orice diferente de taxa pe valoarea adaugata de plata, constatate de organele de control, cu exceptia celor de la pct. 60 alin. (5) lit. a) si pct. 64 alin. (5) lit. a), nu se includ in deconturile de taxa pe valoarea adaugata.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XV - Dispozitii tranzitorii



Dispozitii tranzitorii

Art. 161.
(1) Operatiunile efectuate dupa data intrarii in vigoare a prezentului titlu in baza unor contracte in derulare vor fi supuse prevederilor prezentului titlu, cu exceptiile prevazute de prezentul articol. Ordonatorii de credite, in cazul institutiilor publice, au obligatia sa asigure fondurile necesare platii taxei pe valoarea adaugata in situatia in care operatiunile respective nu mai sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata sau in cazul modificarii de cota.

Norme metodologice:

66. (1) Livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate pana la data de 31 decembrie 2003 inclusiv, justificate cu documente de expeditie si transport, situatii de lucrari, procese-verbale de receptie sau cu alte documente similare, din care sa rezulte ca livrarea si/sau prestarea au fost efectuate pana la data mentionata, vor fi facturate potrivit regimului in vigoare la data efectuarii operatiunilor respective.
(2) In situatia in care anterior datei de 1 ianuarie 2004 s-au incasat avansuri sau au fost intocmite facturi fiscale inaintea livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, se va proceda la regularizare pentru a se aplica regimul in vigoare la data efectuarii livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, cu exceptia livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care se efectueaza continuu, pentru care regularizarea se va efectua in functie de data la care intervine exigibilitatea taxei potrivit art. 135 alin. (4) din Codul fiscal.
(3) Preturile cu amanuntul, care includ taxa pe valoarea adaugata colectata neexigibila de 19%, ale stocurilor de medicamente de uz uman si veterinar din farmacii, existente la 31 decembrie 2003, se corecteaza cu diferenta dintre cota de 19%, in vigoare pana la 31 decembrie 2003, si cota de 9%, in vigoare de la 1 ianuarie 2004, aplicand procedeul sutei marite. Aceasta operatiune se reflecta contabil prin inregistrarea: 371=4428 in rosu sau cu semnul minus, cu suma aferenta reducerii taxei pe valoarea adaugata de la 19% la 9%. Modificarea de cota nu afecteaza deducerea taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor de medicamente efectuate pana la 31 decembrie 2003, care au fost livrate prin aplicarea cotei de 19% de taxa pe valoarea adaugata. Incepand cu data de 1 ianuarie 2004 medicamentele de uz uman si veterinar se livreaza cu cota de 9% de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca sunt din stocurile producatorilor, ale farmaciilor sau daca provin din import.
(4) Contractele in derulare privind livrari de bunuri sau prestari de servicii, inclusiv cele de achizitii publice, sunt supuse cotelor si regimurilor de taxa pe valoarea adaugata in vigoare de la data de 1 ianuarie 2004, potrivit art. 161 alin. (1) din Codul fiscal. In cazul contractelor de achizitii publice, la care preturile negociate nu contin taxa pe valoarea adaugata potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice, aprobata si modificata prin Legea 212/2002, cu modificarile ulterioare, se procedeaza astfel: pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii care au fost scutite cu sau fara drept de deducere pana la data de 31 decembrie 2003, iar de la 1 ianuarie 2004 sunt supuse cotei standard sau cotei reduse de taxa pe valoarea adaugata, facturarea se face prin adaugarea cotei de taxa pe valoarea adaugata corespunzatoare la pretul stabilit prin contractul de achizitii publice pentru livrarile/prestarile efectuate incepand cu data de 1 ianuarie 2004, iar in cazul livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii care au fost supuse cotei de 19% de taxa pe valoarea adaugata pana la data de 31 decembrie 2003, iar de la data de 1 ianuarie 2004 sunt supuse cotei reduse de taxa pe valoarea adaugata, facturarea se face prin adaugarea cotei reduse de taxa pe valoarea adaugata la pretul stabilit prin contractul de achizitii publice pentru livrarile/prestarile efectuate incepand cu data de 1 ianuarie 2004. Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate pana la data de 31 decembrie 2003 inclusiv, se aplica prevederile alin. (1) si (2).

Codul fiscal:

(2) Certificatele pentru amanarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata, eliberate in baza art. 17 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, raman valabile pana la data expirarii perioadelor pentru care au fost acordate.

Norme metodologice:

67. (1) Procedura de amanare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile derulate dupa data de 1 ianuarie 2004 in baza certificatelor de amanare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata, eliberate in baza art. 17 din Legea 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, care raman valabile pana la data expirarii perioadelor pentru care au fost acordate, in conformitate cu prevederile art. 161 alin. (2) din Codul fiscal, se realizeaza astfel:
a) beneficiarii au obligatia sa achite in numele furnizorului taxa pe valoarea adaugata direct la bugetul de stat, la data punerii in functiune a investitiei, dar nu mai tarziu de data inscrisa in certificatul de amanare a exigibilitatii T.V.A. Taxa pe valoarea adaugata achitata devine deductibila si se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din luna respectiva. Cu suma achitata se va diminua corespunzator datoria fata de furnizor. Beneficiarii certificatelor de amanare a exigibilitatii T.V.A. vor fi obligati sa plateasca dobanzi si penalitati de intarziere in cuantumul stabilit pentru neplata obligatiilor fata de bugetul de stat in cazul neachitarii la termen a taxei pe valoarea adaugata;
b) furnizorii vor inregistra ca taxa neexigibila taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor catre beneficiarii care au obtinut certificate de amanare a exigibilitatii T.V.A., pentru care nu mai au obligatia de plata la bugetul de stat. In luna in care beneficiarii achita taxa pe valoarea adaugata respectiva, taxa devine exigibila, dar furnizorii isi vor reduce corespunzator suma taxei colectate si concomitent vor reduce datoria beneficiarilor consemnata in conturile de clienti. Furnizorii nu vor fi obligati la plata de dobanzi si penalitati de intarziere pentru neplata in termen de catre beneficiari a sumelor reprezentand taxa pe valoarea adaugata a carei exigibilitate a fost amanata.
(2) Furnizorii sunt obligati sa dea o declaratie pe propria raspundere, semnata de persoana care angajeaza legal unitatea, pe care o transmit beneficiarului, din care sa rezulte ca bunurile furnizate au fost produse cu cel mult un an inaintea vanzarii si nu au fost niciodata utilizate.
(3) Amanarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata se justifica de catre furnizori pe baza copiei legalizate de pe certificatul de amanare, obtinuta de la beneficiari.
(4) Bunurile respective nu pot face obiectul comercializarii pe perioada acordarii facilitatii prevazute de lege. In situatia nerespectarii acestei prevederi, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data efectuarii livrarii.
Pentru perioada de la data efectuarii livrarii pana la data platii efective se datoreaza penalitati de intarziere si/sau dobanzi pentru neplata in termen a obligatiilor bugetare.
(5) In caz de divizare, fuziune, lichidare, dizolvare fara lichidare, unitatile care beneficiaza de amanarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata au obligatia de a achita taxa pe valoarea adaugata inainte de declansarea acestor operatiuni si de a anunta concomitent organul fiscal care a emis certificatul de amanare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata.
(6) Inregistrarile contabile pentru transpunerea prevederilor referitoare la amanarea exigibilitatii sunt urmatoarele:

A. La furnizori:
a) inregistrarea livrarii de bunuri:
411
=
%
707
4428
b) la data achitarii taxei pe valoarea adaugata de catre beneficiari operatiunea se inscrie in jurnalul de vanzari in coloanele 8 si 9 sau 10 si 11, dupa caz, iar pe baza copiei documentului de plata transmis de beneficiari se inregistreaza taxa pe valoarea adaugata devenita exigibila:
4428 = 4427
c) concomitent se inregistreaza reducerea taxei colectate pentru aceste operatiuni, care se evidentiaza la randul de regularizari din Decontul de taxa pe valoarea adaugata:
4427 = 411

B. La beneficiari:
a) inregistrarea achizitiei de bunuri:
%
212
4428
=
404
b) achitarea taxei pe valoarea adaugata la bugetul de stat, rezultata din facturile furnizorilor pentru care s-a obtinut certificatul de amanare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata:
4426 = 512
Operatiunea se inscrie in jurnalul pentru cumparari in coloanele 7 si 8 sau 9 si 10, dupa caz;
c) stingerea datoriei fata de furnizor pentru partea privind taxa pe valoarea adaugata achitata in numele sau:
404 = 4428.

Codul fiscal:

(4) Prin norme se stabilesc reguli diferite pentru operatiunile de intermediere in turism, vanzarile de bunuri second-hand, operatiunile realizate de casele de amanet.

Norme metodologice:

68. Reguli speciale pentru operatiunile de intermediere in turism
(1) Agentiile de turism touroperatoare si detailiste, denumite in continuare agentii de turism, pot aplica regulile speciale in masura in care actioneaza in nume propriu in folosul turistului si utilizeaza pentru realizarea pachetului de servicii turistice sau a unor componente ale acestuia bunuri si/sau servicii achizitionate de la alte persoane impozabile.
Pachetul de servicii turistice, partile componente ale acestuia si turistul sunt notiuni reglementate de legislatia in vigoare privind comercializarea pachetelor de servicii turistice.
(2) Toate operatiunile efectuate de agentiile de turism pentru realizarea pachetului de servicii turistice sau a unor componente ale acestuia, in conditiile precizate la alin. (1), sunt considerate ca o prestare de servicii unica a agentiei de turism. Aceasta prestatie unica se impune in tara in care agentia de turism isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care sunt prestate serviciile.
(3) Baza de impozitare a serviciului unic furnizat de agentia de turism este constituita din beneficiul realizat de agentie, diminuat cu suma taxei pe valoarea adaugata inclusa in beneficiul respectiv. Acest beneficiu este egal cu diferenta dintre pretul de vanzare solicitat de agentia de turism si costul real al pachetului de servicii turistice sau al unor componente ale acestuia. In intelesul prezentului alineat se intelege prin:
a) pret de vanzare - tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care se va obtine de catre agentia de turism de la client sau de la un tert pentru pachetul de servicii turistice sau, dupa caz, pentru componente ale acestuia, inclusiv subventiile legate direct de aceasta operatiune, impozitele, taxele, cheltuielile accesorii, cum sunt comisioanele si asigurarea solicitata de agentie clientului, dar exclusiv sumele prevazute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal;
b) costul real al pachetului de servicii turistice sau, dupa caz, al unor componente ale acestuia - pretul, inclusiv taxa pe valoarea adaugata care nu se deduce, facturat de prestatorii unor servicii, precum servicii de transport, hoteliere, de alimentatie publica, si alte cheltuieli, precum asigurarea auto a mijlocului de transport, taxe pentru viza, diurna si cazare pentru sofer, taxe de autostrada, taxe de parcare, combustibil, cu exceptia cheltuielilor generale care intra in costul pachetului de servicii turistice sau, dupa caz, al unor componente ale acestuia.
(4) Taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta serviciului unic al agentiei de turism se determina prin aplicarea procedeului sutei marite asupra bazei de impozitare determinate conform alin. (3). Cota de taxa pe valoarea adaugata este cota standard de 19%. Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adaugata aferente pachetelor de servicii turistice sau unor componente ale acestora, comercializate intr-o perioada fiscala, se tin jurnale de vanzari sau, dupa caz, borderouri de vanzari (incasari), separate de operatiunile pentru care se aplica regim normal de taxa pe valoarea adaugata, in care se evidentiaza numai totalul documentului de vanzare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, precum si jurnale de cumparari, separate, in care se evidentiaza cumpararile de bunuri/servicii care se cuprind in costul real al pachetului de servicii turistice.
Baza de impozitare si suma taxei pe valoarea adaugata colectate pentru aceste operatiuni intr-o perioada fiscala se determina pe baza unor situatii de calcul si se evidentiaza corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata.
(5) Agentiile de turism nu au dreptul sa inscrie taxa pe valoarea adaugata, in mod distinct, in facturile fiscale sau in alte documente legale care se predau turistului, pentru operatiunile carora le sunt aplicate regulile speciale de determinare a taxei pe valoarea adaugata.
(6) Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru serviciul unic furnizat de agentia de turism intervine la data la care toate elementele necesare determinarii bazei de impozitare prevazute la alin. (3) sunt certe.
(7) Taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate in vederea realizarii de operatiuni supuse regulilor speciale nu este deductibila de catre agentiile de turism.
(8) Agentiile de turism pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la alin. (1), cu exceptia cazului in care turistul este o persoana fizica, situatie in care aplicarea regulilor speciale este obligatorie.
(9) Atunci cand agentiile de turism efectueaza atat operatiuni supuse regimului normal de taxa pe valoarea adaugata, cat si operatiuni supuse regulilor speciale, acestea trebuie sa conduca evidente contabile separate.
69. (1) Prezentul punct trateaza regulile speciale pentru vanzarile de bunuri second-hand (de ocazie), care se aplica de catre persoanele impozabile revanzatoare inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.
(2) In vederea aplicarii acestor reguli speciale, in sensul taxei pe valoarea adaugata, se intelege prin bunuri secondhand (de ocazie) bunurile mobile corporale care au fost utilizate anterior achizitionarii si urmeaza a fi reparate, imbunatatite sau vandute ca atare. In aceasta categorie se include si cartea veche.
(3) Prin persoana impozabila revanzatoare, in sensul taxei pe valoarea adaugata, se intelege o persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care in cadrul activitatii sale economice cumpara din tara bunuri second-hand (de ocazie) in vederea revanzarii acestora catre alte persoane.
(4) In prevederile alin. (3) se incadreaza persoanele impozabile care au prevazut in obiectul de activitate comercializarea de bunuri second-hand (de ocazie).
(5) Baza de impozitare pentru livrarea de catre persoanele impozabile revanzatoare a bunurilor second-hand se determina la livrarea bunurilor si este constituita din suma reprezentand diferenta dintre pretul de vanzare obtinut, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, si pretul de cumparare al bunurilor, insa numai daca persoana impozabila revanzatoare a cumparat bunurile respective de la:
a) persoane care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata;
b) alte persoane impozabile revanzatoare, in masura in care livrarea de bunuri realizata de acestea a fost supusa prezentului regim special.
(6) Persoanele impozabile revanzatoare care livreaza bunuri second-hand nu au dreptul sa inscrie taxa pe valoarea adaugata, in mod distinct, in facturile fiscale sau in alte documente legale care se predau cumparatorului, taxa nefiind deductibila de catre cumparator.
(7) Taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta livrarii de catre persoanele impozabile revanzatoare de bunuri second-hand, se determina prin aplicarea procedeului sutei marite asupra bazei de impozitare determinate conform alin. (5). Cota de taxa pe valoarea adaugata este cota standard de 19%. Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adaugata aferente operatiunilor de livrare de bunuri second-hand intr-o perioada fiscala, se tin jurnale de vanzari sau, dupa caz, borderouri de vanzari (incasari), separate de operatiunile pentru care se aplica regim normal de taxa pe valoarea adaugata, in care se evidentiaza numai totalul documentului de vanzare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, precum si jurnale de cumparari, separate, in care se evidentiaza cumpararile de bunuri destinate a fi vandute in regim second-hand. Baza de impozitare si suma taxei pe valoarea adaugata colectate pentru aceste operatiuni intr-o perioada fiscala se determina pe baza unor situatii de calcul si se evidentiaza corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata.
(8) Persoanele impozabile revanzatoare pot opta pentru regimul normal de taxa pe valoarea adaugata.
(9) Persoanele impozabile care livreaza atat bunuri supuse regimului normal de taxa pe valoarea adaugata, cat si bunuri in regim second-hand trebuie sa tina evidenta separat pentru fiecare activitate.
70. (1) Prezentul punct trateaza regulile speciale aplicabile bunurilor second-hand vandute in sistem de consignatie.
(2) In cazul bunurilor second-hand vandute in sistem de consignatie, baza de impozitare este constituita din:
a) suma obtinuta din vanzarea bunurilor second-hand incredintate de platitorii de taxa pe valoarea adaugata;
b) suma reprezentand marja obtinuta din vanzarea de bunuri second-hand apartinand neplatitorilor de taxa pe valoarea adaugata sau a bunurilor scutite de taxa pe valoarea adaugata. Marja reprezinta diferenta dintre pretul la care bunul a fost comercializat si suma cuvenita proprietarului bunului.
(3) Taxa pe valoarea adaugata colectata se determina astfel:
a) in cazul prevazut la alin. (2) lit. a), prin aplicarea procedeului sutei marite asupra bazei de impozitare, daca livrarile de bunuri sunt taxabile. Cota de taxa pe valoarea adaugata este cota standard de 19% sau, dupa caz, cota redusa de 9%. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine in momentul vanzarii bunurilor, platitorii de taxa pe valoarea adaugata care au incredintat bunurile respective fiind obligati sa emita facturi fiscale cel mai tarziu in ultima zi a lunii in care s-a efectuat vanzarea;
b) in cazul prevazut la alin. (2) lit. b), prin aplicarea procedeului sutei marite asupra marjei reprezentand baza de impozitare. Cota de taxa pe valoarea adaugata este de 19%. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine in momentul vanzarii bunurilor.
(4) Taxa pe valoarea adaugata colectata, stabilita conform alin. (3) lit. b), nu se inscrie in mod distinct in facturile fiscale sau in alte documente legale care se predau cumparatorului, nefiind deductibila de catre cumparator.
Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adaugata aferente acestor operatiuni intr-o perioada fiscala, se tin jurnale de vanzari sau, dupa caz, borderouri de vanzari (incasari), separate de operatiunile pentru care se aplica regim normal de taxa pe valoarea adaugata, in care se evidentiaza numai totalul documentului de vanzare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, precum si jurnale de cumparari, separate, in care se evidentiaza cumpararile de bunuri second-hand destinate a fi vandute in sistem de consignatie. Baza de impozitare si suma taxei pe valoarea adaugata colectate pentru aceste operatiuni intr-o perioada fiscala se determina pe baza unor situatii de calcul si se evidentiaza corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata.
(5) Persoanele impozabile care livreaza atat bunuri supuse regimului normal de taxa pe valoarea adaugata, cat si bunuri supuse regulilor speciale de vanzare in sistem de consignatie conform alin. (2) lit. b) trebuie sa tina evidenta separat pentru fiecare activitate.
71. Pentru operatiunile realizate de casele de amanet, se aplica urmatoarele reguli:
a) dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata potrivit art. 141 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt sau nu sunt returnate;
b) daca imprumutul nu este restituit de catre debitor, casele de amanet datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet. Daca, potrivit contractului incheiat cu debitorul, bunurile sunt vandute in sistem de consignatie, casele de amanet datoreaza taxa pe valoarea adaugata numai pentru marja realizata din vanzarea bunurilor, aplicand prevederile pct. 70.
72. Regimul normal de taxa pe valoarea adaugata reprezinta toate regulile de aplicare a taxei pe valoarea adaugata, instituite prin titlul VI al Codului fiscal si prin prezentele norme metodologice, cu exceptia cazurilor prevazute la pct. 68-71 si a regimului special de scutire prevazut de art. 152 din Codul fiscal, in care se deroga de la regimul normal de taxa pe valoarea adaugata si se aplica reguli speciale.
73. Anexele 1 si 2 fac parte integranta din prezentele norme metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal.


ANEXA 1
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VI din Codul fiscal


NOTIFICARE
privind optiunea de taxare a operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal

1. Denumirea solicitantului ...
2. Codul fiscal de platitor de TVA ...
3. Adresa ...
4. Data de la care optati pentru taxare ...
5. Bunurile imobile pentru care se aplica optiunea (adresa completa, denumirea bunului imobil, daca este cazul, procentul din bunul imobil, daca este cazul)
...
...
...

Confirm ca datele declarate sunt complete si corecte.

Numele si prenumele ..., functia ...
Semnatura si stampila

Va rugam sa cititi art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal si pct. 37 din normele metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal.
Daca nu sunteti inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, nu puteti completa acest formular decat dupa dobandirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata.


ANEXA 2
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VI din Codul fiscal


NOTIFICARE
privind anularea optiunii de taxare a operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal

1. Denumirea solicitantului ...
2. Codul fiscal de platitor de TVA ...
3. Adresa ...
4. Data de la care anulati optiunea pentru taxare ...
5. Bunurile imobile pentru care anulati optiunea (adresa completa, denumirea bunului imobil, daca este cazul, procentul din bunul imobil, daca este cazul)
...
...
...

Confirm ca datele declarate sunt complete si corecte.

Numele si prenumele ..., functia ...
Semnatura si stampila


Codul fiscal:

TITLUL VII - Accize


CAPITOLUL I - Accize armonizate



SECTIUNEA 1 - Dispozitii generale

Sfera de aplicare

Art. 162.
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat, pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) produse din tutun;
g) uleiuri minerale.

Norme metodologice:

1. (1) Accizele datorate bugetului de stat pentru produsele prevazute la art. 162 din Codul fiscal sunt accize specifice exprimate in euro pe unitatea de masura, cu exceptia tigaretelor la care acciza este combinata dintr-o acciza specifica exprimata in euro/1.000 de tigarete, la care se adauga o acciza ad valorem aplicata asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul.
(2) Sumele datorate bugetului de stat drept accize se calculeaza in lei dupa cum urmeaza:
a) pentru bere:

A = C x ((K x R) / 100) x Q

unde:
A = cuantumul accizei
C = numarul de grade Plato
K = acciza unitara prevazuta la art. 176 nr. crt. 1 din Codul fiscal, in functie de capacitatea de productie anuala
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea (in litri)

Concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato, in functie de care se calculeaza si se vireaza la bugetul de stat accizele, este cea inscrisa in specificatia tehnica elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare sortiment, care trebuie sa fie aceeasi cu cea inscrisa pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere.
Abaterea admisa este de +/- 0,5 grade Plato;

b) pentru vinuri spumoase, bauturi fermentate spumoase si produse intermediare:

A = ((K x R) / 100) x Q

unde:
A = cuantumul accizei
K = acciza unitara prevazuta la art. 176 nr. crt. 2.2, 3.2 si 4 din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea (in litri)

c) pentru alcool etilic:

A = (C / 100) x ((K x R) / 100) x Q

unde:
A = cuantumul accizei
C = concentratia alcoolica exprimata in procente de volum
K = acciza specifica prevazuta la art. 176 nr. crt. 5 din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea (in litri)

d) pentru tigarete:

Total acciza datorata = A^1 + A^2

in care:
A^1 = acciza specifica
A^2 = acciza ad valorem
A^1 = K^1 x R x Q^1 A^2 = K^2 x PA x Q^2 unde:
K^1 = acciza specifica prevazuta la art. 176 nr. crt. 6 din Codul fiscal
K^2 = acciza ad valorem prevazuta la art. 176 nr. crt. 6 din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
PA = pretul maxim de vanzare cu amanuntul
Q^1 = cantitatea exprimata in unitati de 1.000 buc. tigarete
Q^2 = numarul de pachete de tigarete aferente lui Q^1

e) pentru tigari si tigari de foi:

A = Q x K x R

unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimata in unitati de 1.000 buc. tigari
K = acciza unitara prevazuta la art. 176 nr. crt. 7 din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro

f) pentru tutun destinat fumatului:

A = Q x K x R

unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea in kg
K = acciza unitara prevazuta la art. 176 nr. crt. 8 din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro

g) pentru uleiuri minerale:

A = Q x K x R

unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimata in tone sau litri
K = acciza unitara prevazuta la art. 176 nr. crt. 9-16 din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro.

Codul fiscal:

Definitii

Art. 163.
In intelesul prezentului titlu, se vor folosi urmatoarele definitii: [...]
b) productia de produse accizabile reprezinta orice operatiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice forma;

Norme metodologice:

2. In activitatea de productie este inclusa si operatiunea de imbuteliere si ambalare a produselor accizabile in vederea eliberarii pentru consum a acestora.

Codul fiscal:

Producerea si detinerea in regim suspensiv

Art. 168 [...]
(2) Este interzisa detinerea unui produs accizabil in afara antrepozitului fiscal, daca acciza pentru acel produs nu a fost platita.

Norme metodologice:

3. In afara antrepozitului fiscal pot fi detinute numai produsele accizabile pentru care accizele au fost evidentiate distinct in documentele fiscale prevazute de lege la momentul exigibilitatii accizelor.

Codul fiscal:

Producerea si detinerea in regim suspensiv

Art. 168.
(1) Este interzisa producerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal.
(2) Este interzisa detinerea unui produs accizabil in afara antrepozitului fiscal, daca acciza pentru acel produs nu a fost platita.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica pentru berea, vinurile si bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri, produse in gospodariile individuale pentru consumul propriu.

Norme metodologice:

4. (1) Gospodariile individuale care produc bere, vinuri si bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, pot vinde aceste produse numai pe baza autorizatiei de producator individual emise de autoritatea fiscala teritoriala si numai catre un antrepozit fiscal de productie, in conditiile prevazute la pct. 14. In intelesul prezentelor norme metodologice, prin autoritate fiscala teritoriala se intelege, dupa caz, directiile generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti ori Directia generala de administrare a marilor contribuabili.
(2) Pentru obtinerea autorizatiei prevazute la alin. (1) trebuie sa se completeze o cerere, potrivit modelului prezentat in anexa 1.
(3) Gospodariile individuale care produc tuica si rachiuri din fructe pentru consum propriu au obligatia sa se inregistreze la administratia finantelor publice in raza careia isi au domiciliul. Inregistrarea se face pe baza declaratiei prezentate in anexa 2.
(4) Gospodariile individuale care produc tuica si rachiuri din fructe pot vinde aceste produse numai pe baza autorizatiei de producator individual emise de autoritatea fiscala teritoriala si numai catre un antrepozit fiscal de productie, in conditiile prevazute la pct. 14. Pentru obtinerea autorizatiei trebuie sa se completeze o cerere, potrivit modelului prezentat in anexa 1.
(5) Gospodariile individuale sunt acele gospodarii care nu efectueaza operatiuni in sistem de prestari de servicii.
Sistemul de prestari de servicii reprezinta activitatea de productie de produse accizabile in care atat materia prima, cat si produsul finit sunt ale beneficiarului prestatiei.
(6) Tuica si rachiurile din fructe pentru vanzare pot fi obtinute in sistem de prestari de servicii numai la distilerii autorizate ca antrepozit fiscal de productie, in conditiile prevazute la pct. 12.

Codul fiscal:

Uleiuri minerale

Art. 175 [...]
(3) Uleiurile minerale, altele decat cele de la alin. (2), sunt supuse unei accize daca sunt destinate a fi utilizate, puse in vanzare sau utilizate drept combustibil sau carburant. Nivelul accizei va fi fixat in functie de destinatie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru incalzit sau carburantului echivalent.

Norme metodologice:

5. (1) Pentru uleiurile minerale, altele decat cele de la art. 175 alin. (2) din Codul fiscal, destinate a fi utilizate, puse in vanzare sau utilizate drept combustibil, se datoreaza bugetului de stat o acciza la nivelul accizei datorate pentru motorina.
(2) Pentru orice ulei mineral din grupa gazului petrolier lichefiat, destinat a fi utilizat, pus in vanzare sau utilizat drept combustibil, se datoreaza bugetului de stat o acciza la nivelul accizei datorate pentru gazul petrolier lichefiat.

Codul fiscal:

Calculul accizei pentru tigarete

Art. 177 [...]
(5) Pretul maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigarete se stabileste de catre persoana care produce tigaretele in Romania sau care importa tigaretele si este adus la cunostinta publica in conformitate cu cerintele prevazute de norme.

Norme metodologice:

6. (1) Preturile maxime de vanzare cu amanuntul pentru tigarete se stabilesc de catre antrepozitarul autorizat pentru productie sau de catre importatorul de astfel de produse si se notifica la autoritatea fiscala centrala. In intelesul prezentelor norme metodologice, prin autoritate fiscala centrala se intelege Ministerul Finantelor Publice.
(2) Inregistrarea de catre autoritatea fiscala centrala a preturilor maxime de vanzare cu amanuntul se face pe baza declaratiei scrise a antrepozitarului autorizat pentru productie sau a importatorului, modelul-tip al acesteia fiind prezentat in anexa 3.
(3) Declaratia se va intocmi in doua exemplare, din care un exemplar va ramane la autoritatea fiscala centrala, iar al doilea exemplar, cu numarul de inregistrare atribuit de catre aceasta, va ramane la persoana care a intocmit-o.
(4) Declaratia, care va cuprinde in mod expres data de la care se vor practica preturile maxime, va fi depusa la autoritatea fiscala centrala cu minimum doua zile inainte de data practicarii acestor preturi.
(5) Cu minimum 24 de ore inainte de data efectiva a intrarii in vigoare, lista cuprinzand preturile maxime de vanzare cu amanuntul, cu numarul de inregistrare atribuit de autoritatea fiscala centrala, va fi publicata, prin grija antrepozitarului autorizat pentru productie sau a importatorului, in doua cotidiene de mare tiraj.
(6) Ori de cate ori se intentioneaza modificari ale preturilor maxime de vanzare cu amanuntul, antrepozitarul autorizat pentru productie sau importatorul are obligatia sa redeclare preturile pentru toate sortimentele de tigarete, indiferent daca modificarea intervine la unul sau la mai multe sortimente. Redeclararea se face pe baza aceluiasi model de declaratie prevazut la alin. (2) si cu respectarea termenelor prevazute la alin. (4) si (5).
(7) Dupa primirea declaratiilor privind preturile maxime de vanzare cu amanuntul, autoritatea fiscala centrala va transmite copii de pe acestea autoritatii fiscale teritoriale, directiilor cu atributii de control din subordinea Ministerului Finantelor Publice, Autoritatii Nationale a Vamilor si Ministerului Administratiei si Internelor.

Codul fiscal:

SECTIUNEA a 4-a - Regimul de antrepozitare

Reguli generale

Art. 178 [...]
(4) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile. [...]
(6) Fac exceptie de la prevederile alin. (4) antrepozitele fiscale care livreaza uleiuri minerale catre avioane si nave sau furnizeaza produse accizabile din magazinele dutyfree.

Norme metodologice:

7. (1) Antrepozitele fiscale pentru uleiurile minerale pot livra in regim de scutire directa catre persoane fizice uleiuri minerale utilizate drept combustibil pentru incalzit in baza autorizatiei de utilizator final, precum si gaze petroliere lichefiate distribuite in butelii tip aragaz pentru consum casnic.
(2) Magazinele autorizate potrivit legii sa comercializeze produse in regim duty-free sunt asimilate cu antrepozitele fiscale. Aceste magazine primesc produse accizabile in regim suspensiv in baza autorizatiilor de duty-free si pentru aceste produse nu se datoreaza accize.

Codul fiscal:

Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal

Art. 179.
(1) Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza autorizatiei valabile emise de autoritatea fiscala competenta.
(2) In vederea obtinerii autorizatiei pentru ca un loc sa functioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie sa depuna o cerere la autoritatea fiscala competenta in modul si sub forma prevazute in norme.
(3) Cererea trebuie sa contina informatii si sa fie insotita de documente cu privire la:
a) amplasarea si natura locului;
b) tipurile si cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse si/sau depozitate in decursul unui an;
c) identitatea si alte informatii cu privire la persoana care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat;
d) capacitatea persoanei care urmeaza a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerintele prevazute la art. 183.
(4) Persoana care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului de administrare sau a actelor de proprietate ale sediului unde locul este amplasat. In plus, atunci cand solicitantul nu este proprietarul locului, cererea trebuie sa fie insotita de o declaratie din partea proprietarului, prin care se confirma permisiunea de acces pentru personalul cu atributii de control.
(5) Persoana care isi manifesta in mod expres intentia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea fiscala competenta o singura cerere. Cererea va fi insotita de documentele prevazute de prezentul titlu, aferente fiecarei locatii.

Norme metodologice:

8. (1) Un antrepozit fiscal poate functiona doar in baza unei autorizatii emise de autoritatea fiscala centrala, prin comisia instituita in acest scop prin ordin al ministrului finantelor publice.
(2) Pentru a obtine o autorizatie de antrepozit fiscal, antrepozitarul autorizat propus trebuie sa depuna o cerere la autoritatea fiscala teritoriala.
(3) Cererea trebuie sa contina informatiile si sa fie insotita de documentele specificate in modelul prevazut in anexa 4.
(4) In cazul productiei de uleiuri minerale, antrepozitarul autorizat propus trebuie sa depuna documentatia conform prevederilor prezentelor norme metodologice, dupa ce a fost avizata din punct de vedere tehnic de Ministerul Economiei si Comertului.
(5) Autoritatea fiscala teritoriala verifica realitatea si exactitatea informatiilor si a documentelor depuse de antrepozitarul autorizat propus. Se au in vedere in special indeplinirea conditiilor prevazute la art. 180 din Codul fiscal, precum si capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a indeplini conditiile prevazute la art. 183 lit. b), c) si d) din Codul fiscal.
(6) Antrepozitarul autorizat propus este obligat ca pe durata actiunii de verificare sa asigure conditiile necesare bunei desfasurari a acesteia.
(7) In actiunea de verificare autoritatea fiscala poate solicita sprijinul Autoritatii Nationale de Control si, dupa caz, al Ministerului Administratiei si Internelor, pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de autorizare a fiecarui solicitant.
(8) In termen de 30 de zile de la depunerea cererilor, documentatiile vor fi inaintate autoritatii fiscale centrale, insotite de un referat care sa cuprinda punctul de vedere asupra oportunitatii emiterii autorizatiei de antrepozitar autorizat si, dupa caz, aspectele sesizate privind neconcordanta cu datele si informatiile prezentate de antrepozitarul autorizat propus. Aceste referate vor purta semnatura si stampila autoritatii fiscale teritoriale.
(9) Autoritatea fiscala centrala poate sa solicite antrepozitarului autorizat propus orice informatie si documente pe care le considera necesare, cu privire la:
a) amplasarea si natura antrepozitului fiscal propus;
b) tipurile si cantitatile de produse accizabile ce urmeaza a fi produse si/sau depozitate in antrepozitul fiscal propus;
c) identitatea antrepozitarului autorizat propus;
d) capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a asigura garantia financiara.

Codul fiscal:

Conditii de autorizare

Art. 180.
Autoritatea fiscala competenta elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal pentru un loc, numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea, imbutelierea, ambalarea, primirea, detinerea, depozitarea si/sau expedierea produselor accizabile. In cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, cantitatea de produse accizabile depozitata trebuie sa fie mai mare decat cantitatea pentru care suma accizelor potentiale este de 50.000 euro. Conform prevederilor din norme, aceasta cantitate poate fi diferentiata, in functie de grupa de produse depozitata;

Norme metodologice:

9. (1) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare atunci cand cantitatile minime lunare de produse accizabile ce urmeaza a fi depozitate in acest loc depasesc limitele prevazute mai jos:
- bere 75.000 litri;
- vinuri spumoase 12.000 litri;
- bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri 12.000 litri.
(2) In cazul unui antrepozitar autorizat de depozitare, atunci cand pe durata unei perioade continue de 6 luni cantitatea de produse accizabile depozitata in antrepozitul fiscal este mai mica decat cantitatea prevazuta la alin. (1), autorizatia se revoca. Revocarea autorizatiei se face de catre autoritatea fiscala centrala.

Codul fiscal:

Autorizarea ca antrepozit fiscal

Art. 181.
(1) Autoritatea fiscala competenta va notifica in scris autorizarea ca antrepozit fiscal, in termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete de autorizare.

Norme metodologice:

10. (1) Comisia instituita la nivelul Ministerului Finantelor Publice emite decizii de aprobare sau de respingere a cererii antrepozitarului autorizat propus, dupa analizarea documentatiilor complete depuse de solicitant.
(2) La lucrarile comisiei va fi invitat, dupa caz, cate un reprezentant din partea Ministerului Administratiei si Internelor, a Ministerului Economiei si Comertului si a Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, precum si cate un reprezentant al patronatelor producatorilor de produse accizabile sau al depozitarilor de astfel de produse, legal infiintate.
(3) Autorizatia pentru un antrepozit fiscal are ca data de emitere data de 1 a lunii urmatoare celei in care a fost aprobata de catre comisie cererea de autorizare.

Codul fiscal:

Obligatiile antrepozitarului autorizat

Art. 183.
Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a indeplini urmatoarele cerinte:
a) sa depuna la autoritatea fiscala competenta, daca se considera necesar, o garantie, in cazul productiei, transformarii si detinerii de produse accizabile, precum si o garantie obligatorie pentru circulatia acestor produse, in conditiile stabilite prin norme;

Norme metodologice:

11. Garantia pentru circulatia produselor accizabile se constituie numai pentru produsele aflate in regim suspensiv.

Codul fiscal:

j) sa se conformeze cu alte cerinte impuse prin norme.

Norme metodologice:

12. (1) Antrepozitarii autorizati trebuie sa detina un sistem computerizat de evidenta a produselor aflate in antrepozite, a celor intrate sau iesite, a celor pierdute prin deteriorare, spargere, furt, precum si a accizelor aferente acestor categorii de produse. In cazul antrepozitelor fiscale de productie pentru alcool etilic, sistemul trebuie sa asigure si evidenta materiilor prime introduse in fabricatie, precum si a semifabricatelor aflate pe linia de fabricatie.
(2) In cazul antrepozitelor fiscale de productie de alcool etilic ca materie prima si al celor de productie de bauturi alcoolice obtinute exclusiv din prelucrarea acestui alcool, antrepozitarii autorizati trebuie sa detina in proprietate cladirile si sa detina sau sa aiba drept de folosinta a terenului. Documentele care atesta detinerea in proprietate a cladirilor, precum si detinerea in proprietate sau in folosinta a terenurilor sunt:
a) pentru cladiri, extrasul de carte funciara insotit de copia titlului de proprietate sau, dupa caz, a procesului-verbal de punere in functiune, atunci cand acestea au fost construite in regie proprie;
b) pentru terenuri, extrasul de carte funciara insotit de copia titlului de proprietate sau a actului care atesta dreptul de folosinta sub orice forma legala.
(3) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (1) si (2) unitatile de cercetare-dezvoltare organizate potrivit reglementarilor Legii 290/2002 privind organizarea si functionarea unitatilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", cu modificarile ulterioare.
(4) De asemenea, in cazul antrepozitelor fiscale de productie pentru alcool etilic, antrepozitarii autorizati trebuie sa detina in proprietate instalatiile si echipamentele necesare desfasurarii activitatii, inclusiv mijloace de masurare - contoare - avizate de Biroul Roman de Metrologie Legala, necesare pentru determinarea cantitatii de alcool, precum si mijloace de masurare legala pentru determinarea concentratiei alcoolice pentru fiecare produs, dupa caz.
(5) Cazanele detinute de gospodariile individuale care produc tuica si rachiuri din fructe, in cazul productiei destinate vanzarii, trebuie sa fie litrate si dotate cu vase litrate de organele abilitate de Biroul Roman de Metrologie Legala, precum si cu mijloace de masurare legala a concentratiei alcoolice a produselor obtinute.

Codul fiscal:

SECTIUNEA a 5-a - Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv

Deplasarea produselor accizabile aflate in regim suspensiv

Art. 186.
Pe durata deplasarii unui produs accizabil, acciza se suspenda, daca sunt satisfacute urmatoarele cerinte:
[...]
d) containerul in care este deplasat produsul este sigilat corespunzator, conform prevederilor din norme;

Norme metodologice:

13. (1) Containerele in care sunt deplasate produsele accizabile in regim suspensiv trebuie sa poarte sigiliile antrepozitului fiscal expeditor. In intelesul prezentelor norme metodologice, prin container se intelege orice recipient sau orice alt mijloc care serveste la transportul in cantitati angro al produselor accizabile.
(2) In cazul deplasarii in regim suspensiv a alcoolului etilic intre doua antrepozite fiscale sau intre un antrepozit fiscal si un birou vamal de iesire din Romania, containerele in care se deplaseaza produsele respective trebuie sa poarte si sigiliile aplicate de supraveghetorul fiscal, desemnat potrivit titlului VIII din Codul fiscal.
(3) In cazul deplasarii produselor accizabile intre un birou vamal de intrare in Romania si un antrepozit fiscal, containerele in care se afla produsele trebuie sa poarte si sigiliile biroului vamal.
(4) Sigiliile prevazute la alin. (2) si (3) sunt de unica folosinta si trebuie sa poarte insemnele celor care le aplica.

Codul fiscal:

Documentul administrativ de insotire

Art. 187.
(1) Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv este permisa numai atunci cand sunt insotite de documentul administrativ de insotire. Modelul documentului administrativ de insotire va fi prevazut in norme.
(2) In cazul deplasarii produselor accizabile intre doua antrepozite fiscale in regim suspensiv, acest document se intocmeste in 5 exemplare, utilizate dupa cum urmeaza:
a) primul exemplar ramane la antrepozitul fiscal expeditor;
b) exemplarele 2, 3 si 4 ale documentului insotesc produsele accizabile pe parcursul miscarii pana la antrepozitul fiscal primitor. La sosirea produselor in antrepozitul fiscal primitor, acestea trebuie sa fie certificate de catre autoritatea fiscala competenta, in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor, cu exceptiile prevazute in norme. La sosirea produselor in antrepozitul fiscal primitor, exemplarul 2 se pastreaza de catre acesta. Exemplarul 3 este transmis de catre antrepozitul fiscal primitor la antrepozitul fiscal expeditor.
Exemplarul 4 se transmite si ramane la autoritatea fiscala competenta, in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor;
c) exemplarul 5 se transmite de catre antrepozitul fiscal expeditor, la momentul expedierii produselor, autoritatii fiscale competente in raza careia isi desfasoara activitatea.

Norme metodologice:

14. (1) Documentul administrativ de insotire este un instrument de verificare a originii, a iesirii sau a admiterii intr-un antrepozit fiscal, a livrarii si a transportului unui produs accizabil deplasat in regim suspensiv.
(2) Documentul administrativ de insotire contine numele emitentului, al destinatarului si al transportatorului, informatii de identificare si informatii cantitative despre produsul accizabil care este deplasat, dupa modelul prevazut in anexa nr. 5.
(3) Documentul administrativ de insotire se intocmeste de catre antrepozitul fiscal expeditor in 5 exemplare, din care:
a) primul exemplar ramane la antrepozitul fiscal expeditor, iar exemplarul 5 se transmite de catre acesta, la momentul expedierii produselor, catre autoritatea fiscala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea;
b) exemplarele 2, 3 si 4 insotesc obligatoriu produsul accizabil pe parcursul deplasarii pana la antrepozitul fiscal primitor.
(4) La sosirea produsului in antrepozitul fiscal primitor, acesta trebuie sa completeze toate cele 3 exemplare ale documentului administrativ de insotire la rubricile aferente primitorului si, inainte de desigilarea si descarcarea produsului, sa solicite autoritatii fiscale teritoriale in raza careia isi desfasoara activitatea desemnarea unui reprezentant al acesteia, care in maximum 24 de ore trebuie sa efectueze verificarea si certificarea datelor inscrise in documentul administrativ de insotire.
(5) Din cele 3 exemplare certificate de catre reprezentantul autoritatii fiscale teritoriale, exemplarul 3 se transmite de antrepozitul fiscal primitor la antrepozitul fiscal expeditor, iar exemplarul 4 se transmite autoritatii fiscale teritoriale in raza careia primitorul isi desfasoara activitatea.
Exemplarul 2 ramane la antrepozitul fiscal primitor.
(6) In cazul antrepozitarului autorizat pentru productia de alcool etilic si pentru prelucrarea acestuia, toate cele 5 exemplare ale documentului administrativ de insotire trebuie sa fie vizate de catre supraveghetorul fiscal desemnat potrivit titlului VIII din Codul fiscal. In situatia in care antrepozitele fiscale de productie pentru alcool etilic si de prelucrare a acestuia se afla in localitati diferite, trebuie sa se procedeze ca la alin. (4) si (5).
(7) Prin exceptie, atunci cand antrepozitele fiscale de productie de alcool etilic si de prelucrare a acestuia se afla in acelasi loc, documentul administrativ de insotire se intocmeste in 3 exemplare, din care primul exemplar se pastreaza la antrepozitul fiscal de productie, exemplarul 2 ramane la antrepozitul fiscal de prelucrare, iar exemplarul 3 se transmite la autoritatea fiscala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea. In aceasta situatie, exemplarele 2 si 3 se completeaza de catre antrepozitul fiscal de prelucrare ca antrepozit fiscal primitor, iar certificarea se face de catre supraveghetorul fiscal.
(8) In cazul gospodariilor individuale care vand produse accizabile catre un antrepozit fiscal de productie, deplasarea produselor in regim suspensiv trebuie sa fie insotita de doua exemplare ale borderoului de achizitii, pe care antrepozitul fiscal de productie mentioneaza in partea superioara "utilizat ca document administrativ de insotire". Mentiunea se face prin aplicarea unei stampile care va contine acest text. La sosirea produselor in antrepozitul fiscal de productie, acesta trebuie sa inscrie pe borderou cantitatea primita si sa solicite autoritatii fiscale teritoriale in raza careia isi desfasoara activitatea desemnarea unui reprezentant fiscal, care in maximum 24 de ore trebuie sa verifice si sa certifice datele inscrise in cele doua exemplare ale borderoului de achizitii. Din cele doua exemplare certificate, unul se expediaza gospodariei individuale, iar al doilea exemplar se pastreaza de catre antrepozitul fiscal de productie.
Modelul borderoului de achizitii este cel prezentat in Ordinul ministrului finantelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si contabila, precum si a modelelor acestora.

Codul fiscal:

Deplasarea unui produs accizabil intre un antrepozit fiscal si un birou vamal

Art. 191.
In cazul deplasarii unui produs accizabil intre un antrepozit fiscal si un birou vamal de iesire din Romania sau intre un birou vamal de intrare in Romania si un antrepozit fiscal, acciza se suspenda, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de norme. Aceste conditii sunt in conformitate cu principiile prevazute la art. 186-190.

Norme metodologice:

15. (1) In situatia deplasarii unui produs accizabil intre un antrepozit fiscal si un birou vamal de iesire din Romania in vederea exportului, documentul administrativ de insotire se intocmeste in 5 exemplare. Pe durata deplasarii acciza se suspenda daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) produsul este insotit de exemplarele 2, 3 si 4 ale documentului administrativ de insotire;
b) ambalajul in care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifica cu claritate tipul si cantitatea produsului aflat in interior;
c) containerul in care este deplasat produsul este sigilat potrivit prevederilor pct. 13;
d) produsul este insotit de dovada constituirii unei garantii de catre antrepozitul fiscal pentru plata accizelor aferente produsului deplasat.
(2) Primul exemplar al documentului administrativ de insotire ramane la antrepozitul fiscal expeditor, iar exemplarul 5 se transmite la autoritatea fiscala teritoriala in raza careia acesta isi desfasoara activitatea.
(3) Dupa scoaterea definitiva a produselor de pe teritoriul Romaniei si intocmirea declaratiei vamale de export, exemplarele 2, 3 si 4 se confirma de biroul vamal de iesire din Romania. Exemplarul 2 ramane la biroul vamal, exemplarele 3 si 4 se transmit de catre acesta antrepozitului fiscal expeditor si, respectiv, autoritatii fiscale teritoriale in raza careia isi desfasoara activitatea expeditorul.
(4) In situatia deplasarii unui produs accizabil intre un birou vamal de intrare in Romania si un antrepozit fiscal, acciza se suspenda daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) produsul accizabil este insotit de 3 copii ale declaratiei vamale pe care biroul vamal mentioneaza in partea superioara "utilizat ca document administrativ de insotire". Mentiunea se face prin aplicarea unei stampile care va contine acest text;
b) ambalajul in care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifica cu claritate tipul si cantitatea produsului aflat in interior;
c) containerul in care este deplasat produsul este sigilat potrivit prevederilor pct. 13;
d) produsul este insotit de dovada constituirii de catre antrepozitul fiscal primitor a unei garantii pentru plata accizelor aferente produsului deplasat.
(5) Cele 3 copii ale declaratiei vamale insotesc produsele accizabile pana la antrepozitul fiscal primitor.
(6) Dupa certificarea acestor copii de catre antrepozitul fiscal primitor, o copie se retine de catre acesta, o copie este transmisa inapoi la biroul vamal de intrare, iar a treia se transmite autoritatii fiscale teritoriale in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor.

Codul fiscal:

Momentul exigibilitatii accizelor

Art. 192 [...]
(3) In cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine exigibila la data cand se constata o pierdere sau o lipsa a produsului accizabil.
(4) Prevederea alin. (3) nu se aplica si plata accizei nu se datoreaza daca pierderea sau lipsa intervine in perioada in care produsul accizabil se afla intr-un regim suspensiv si sunt indeplinite oricare dintre urmatoarele conditii: [...]
b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in Romania datorita evaporarii sau altor cauze care reprezinta rezultatul natural al producerii, detinerii sau deplasarii produsului, dar numai in situatia in care cantitatea de produs care nu este disponibila pentru a fi folosita in Romania nu depaseste limitele prevazute in norme.

Norme metodologice:

16. In cazul pierderilor sau lipsurilor de produse accizabile, acestea se admit ca neimpozabile atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) pot fi dovedite prin procese-verbale privind inregistrarea pierderilor sau lipsurilor;
b) se incadreaza in limitele prevazute in normele tehnice ale utilajelor si instalatiilor si/sau in actele normative in vigoare; si
c) sunt evidentiate si inregistrate in contabilitate.

Codul fiscal:

(3) In cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine exigibila la data cand se constata o pierdere sau o lipsa a produsului accizabil. [...]
(5) In cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza devine exigibila la data la care produsul este utilizat in orice scop care nu este in conformitate cu scutirea.
(6) In cazul unui ulei mineral, pentru care acciza nu a fost anterior exigibila, acciza devine exigibila la data la care uleiul mineral este oferit spre vanzare sau la care este utilizat drept combustibil sau carburant.
(7) In cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibila si care este depozitat intr-un antrepozit fiscal pentru care se revoca sau se anuleaza autorizatia, acciza devine exigibila la data revocarii sau anularii autorizatiei.

Norme metodologice:

17. (1) In toate situatiile prevazute la art. 192 alin. (3), (5), (6) si (7) din Codul fiscal, acciza se plateste in termen de 5 zile de la data la care a devenit exigibila.
(2) In cazul unui ulei mineral pentru care acciza nu a fost anterior exigibila si care, prin schimbarea destinatiei initiale, este oferit spre vanzare sau utilizat drept combustibil ori carburant, acciza devine exigibila la data la care uleiul mineral este oferit spre vanzare, obligatia platii accizei revenind vanzatorului, sau la data la care este utilizat drept combustibil sau carburant, obligatia platii accizei revenind utilizatorului.

Codul fiscal:

(8) Accizele se calculeaza in cota si rata de schimb in vigoare, la momentul in care acciza devine exigibila.

Norme metodologice:

18. Rata de schimb pentru calcularea accizelor este cea stabilita potrivit prevederilor art. 218 din Codul fiscal.

Codul fiscal:

SECTIUNEA a 6-a - Obligatiile platitorilor de accize

Documente fiscale

Art. 195.
(1) Pentru produsele accizabile, altele decat cele marcate, care sunt transportate sau detinute in afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie sa fie dovedita folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Aceasta prevedere nu este aplicabila pentru produsele accizabile transportate sau detinute de catre alte persoane decat comerciantii, in masura in care aceste produse sunt ambalate in pachete destinate vanzarii cu amanuntul.
(2) Toate transporturile de produse accizabile sunt insotite de un document, astfel:
a) miscarea produselor accizabile in regim suspensiv este insotita de documentul administrativ de insotire;
b) miscarea produselor accizabile eliberate pentru consum este insotita de factura fiscala ce va reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat in norme;
c) transportul de produse accizabile, cand acciza a fost platita, este insotit de factura sau aviz de insotire.

Norme metodologice:

19. (1) Orice platitor de acciza care livreaza produse accizabile catre o alta persoana are obligatia de a emite catre aceasta persoana o factura. Acest document nu poate fi mai vechi de 6 zile de la data efectuarii livrarii.
(2) Facturile se emit pe formulare standard sau pe formulare speciale.
(3) Facturile fiscale speciale se utilizeaza numai de catre antrepozitarii autorizati sau importatorii autorizati de alcool etilic, tigarete si uleiuri minerale, iar modelul acestora este cel prevazut in anexele 6, 7, 8, 9, 10 si 11. In facturile fiscale speciale, la rubrica "Cumparator" se va mentiona antrepozitar autorizat, comerciant sau utilizator.
(4) Pentru livrarile de produse accizabile efectuate din antrepozitele fiscale, cu exceptia livrarilor in regim suspensiv, factura trebuie sa cuprinda valoarea accizei sau, daca nu se datoreaza accize in urma unei scutiri, mentiunea "scutit de accize".
(5) Persoana care emite factura in care se inscrie acciza are obligatia de a pastra un exemplar din fiecare factura si de a prezenta acest exemplar la cererea autoritatilor fiscale.
(6) In cazul produselor accizabile marcate, transportul acestora de la antrepozitul fiscal de productie catre alte locuri proprii de depozitare ale antrepozitarului autorizat se face pe baza avizului de insotire, care va fi de tip special, cu inscriptionare pe diagonala, numai in cazul bauturilor alcoolice pentru care se foloseste factura fiscala speciala.
In avizul de insotire se inscrie si valoarea accizei aferente cantitatilor de produse accizabile transferate.
(7) Avizul de insotire in care acciza se evidentiaza distinct se utilizeaza si in cazul altor produse accizabile pentru care acciza devine exigibila la momentul iesirii din regimul suspensiv, fara a interveni schimbul de proprietate. Pentru transferul de uleiuri minerale, avizul de insotire va avea inscriptionat pe lungimea in diagonala cuvintele "Uleiuri minerale". Prin iesire din regim suspensiv se intelege si cazurile in care produsele accizabile sunt transferate catre un depozit neautorizat ca antrepozit fiscal, aflat in aceeasi locatie fizica sau la aceeasi adresa cu spatiul de productie.
(8) In situatiile prevazute la alin. (6) si (7) nu este obligatorie inscrierea accizelor in facturile intocmite la livrarea produselor, dar se vor mentiona cuvintele "accize platite".
(9) Miscarea produselor accizabile in regim suspensiv este insotita intotdeauna de documentul administrativ de insotire. In cazul deplasarii produselor accizabile de la un birou vamal de intrare in Romania sau de la o gospodarie individuala catre un antrepozit fiscal, aceasta trebuie sa fie insotita de declaratia vamala sau de borderoul de achizitii, care au mentionate in partea superioara "utilizat ca document administrativ de insotire".
(10) Facturile fiscale speciale si documentul administrativ de insotire sunt documente cu regim special si se tiparesc de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A.
(11) Documentele fiscale prevazute la alin. (10) se achizitioneaza, contra cost, de la autoritatea fiscala teritoriala in baza notei de comanda intocmite conform modelului prezentat in anexa 12. Nota de comanda va fi aprobata numai daca solicitantul justifica necesitatea achizitionarii acestor documente.
(12) Orice noua comanda de astfel de documente va fi conditionata de justificarea utilizarii documentelor ridicate anterior, prin prezentarea evidentei achizitionarii si utilizarii documentelor fiscale speciale, intocmita conform modelului prezentat in anexa 13.
(13) Antrepozitarii autorizati si importatorii de tigarete pot utiliza propriile sisteme informatice financiar-contabile pentru emiterea facturilor fiscale speciale.

Codul fiscal:

Garantii

Art. 198.
(1) Dupa acceptarea conditiilor de autorizare a antrepozitului fiscal, antrepozitarul autorizat depune la autoritatea fiscala competenta o garantie, conform prevederilor din norme, care sa asigure plata accizelor care pot deveni exigibile.
(2) Garantiile pot fi: depozite in numerar, ipoteci, garantii reale si personale.
(3) Modul de calcul, valoarea si durata garantiei vor fi prevazute in norme.
(4) Valoarea garantiei va fi analizata periodic, pentru a reflecta orice schimbari in volumul afacerii, in activitatea antrepozitarilor autorizati sau in nivelul de accize datorat.

Norme metodologice:

20. (1) Orice antrepozitar autorizat trebuie sa asigure o garantie care sa acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile produse si/sau depozitate in fiecare antrepozit fiscal al antrepozitarului autorizat.
(2) Garantia poate fi sub forma de: depozit in numerar, ipoteci, garantii reale sau garantii personale.
(3) In cazul unui depozit in numerar se aplica urmatoarele reguli:
a) se constituie intr-un depozit special deschis la Trezoreria Statului o suma egala cu nivelul garantiei;
b) orice dobanda platita de trezorerie in legatura cu depozitul apartine antrepozitarului autorizat.
(4) In cazul ipotecii se aplica urmatoarele reguli:
a) antrepozitarul autorizat trebuie sa aiba calitatea de proprietar al bunului imobil in cauza;
b) sa existe polita de asigurare a bunului imobil ipotecat in favoarea Ministerului Finantelor Publice, valabila pe toata durata ipotecii;
c) proprietatea nu trebuie sa faca obiectul unei alte ipoteci;
d) valoarea bunului imobil ipotecat trebuie sa fie mai mare decat nivelul garantiei necesare, cu minimum 20%.
(5) In cazul garantiei reale se aplica urmatoarele reguli:
a) garantul trebuie sa fie o societate bancara;
b) sa existe o scrisoare de garantie bancara.
(6) In cazul garantiei personale se aplica regulile stabilite la alineatele precedente, in functie de tipul garantiei.
(7) Nivelul garantiei pentru un antrepozit fiscal se determina in lei pe baza cursului de schimb leu/euro, dupa cum urmeaza:

Valoarea accizelor potentiale intr-o luna Nivelul garantiei
 
Sub 100.000 euro 25% din valoarea accizelor potentiale intr-o luna
Intre 100.000 si 200.000 euro 20% din valoarea accizelor potentiale intr-o luna
Intre 200.000 si 500.000 euro 15% din valoarea accizelor potentiale intr-o luna
Intre 500.000 si 1 milion euro 10% din valoarea accizelor potentiale intr-o luna
Intre 1 milion si 5 milioane euro 5% din valoarea accizelor potentiale intr-o luna
Peste 5 milioane euro 2% din valoarea accizelor potentiale intr-o luna

(8) Valoarea accizelor potentiale intr-o luna se determina pe baza cantitatii medii lunare de produse accizabile care au fost produse si/sau depozitate in locul respectiv in ultimele 12 luni sau, dupa caz, pe baza cantitatii medii lunare aferente lunilor lucrate consecutiv din ultimele 12 luni. In cazul antrepozitarilor care nu au desfasurat activitate in ultimele 12 luni, valoarea accizelor potentiale intr-o luna se determina pe baza cantitatii medii lunare de produse accizabile, estimata a se produce si/sau depozita in locul respectiv in urmatoarea perioada de 12 luni.
(9) Nivelul garantiei se reduce dupa cum urmeaza:
a) cu 50%, in cazul in care comisia instituita in cadrul autoritatii fiscale centrale stabileste ca in ultimul an antrepozitarul autorizat s-a conformat prevederilor legale privind accizele; sau
b) cu 100%, in cazul in care comisia instituita in cadrul autoritatii fiscale centrale stabileste ca in ultimii 2 ani antrepozitarul autorizat s-a conformat prevederilor legale privind accizele.
(10) Un antrepozitar autorizat se considera ca s-a conformat prevederilor legale privind accizele, in urmatoarele situatii:
a) a platit la bugetul de stat obligatiile din accize. In aceasta situatie se includ si antrepozitarii autorizati care au beneficiat sau beneficiaza de inlesniri la plata obligatiilor fiscale restante fata de bugetul de stat, in conformitate cu prevederile legale, cu respectarea conditiilor cuprinse in conventiile incheiate cu autoritatea fiscala;
b) a depus la timp declaratiile de accize;
c) tine evidente exacte si actualizate cu privire la materiile prime, lucrarile in derulare si produsele accizabile finite;
d) a corectat orice abatere de la obligatiile antrepozitarului autorizat.
(11) Prevederile alin. (9) se aplica si in cazul agentilor economici care au detinut autorizatie de productie si comercializare in ultimii 2 ani si s-au conformat prevederilor legale privind accizele.
(12) Nivelul garantiei nu se reduce, in cazul in care antrepozitarul autorizat:
a) are pe rol dosare pentru evaziune fiscala, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, aflate in diferite stadii de solutionare la instantele judecatoresti, fara a se fi pronuntat o hotarare definitiva;
b) nu a detinut autorizatie pentru productia si comercializarea de produse accizabile in ultimii 2 ani, datorita neachitarii obligatiilor privind plata accizelor, sau a pierdut dreptul la esalonari din motive imputabile.
(13) Garantia constituita la momentul autorizarii este valabila atata timp cat nu este executata de Ministerul Finantelor Publice.
(14) Garantia stabilita pentru autorizare se depune la autoritatea fiscala centrala in termen de 60 de zile de la data emiterii autorizatiei.
(15) Nivelul garantiei se analizeaza semestrial in vederea actualizarii in functie de schimbarile intervenite in volumul afacerii, in activitatea antrepozitarului autorizat sau in nivelul accizei datorate. In acest sens, antrepozitarul autorizat trebuie sa depuna semestrial pana la data de 10 a lunii imediat urmatoare, la autoritatea fiscala centrala, o declaratie privind informatiile necesare analizei.
(16) In cazul deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv, cuantumul garantiei se stabileste pe baza cantitatii medii livrate intr-o luna ori pe baza cantitatii estimate a fi livrate intr-o luna, in situatia antrepozitarilor autorizati care nu au desfasurat activitate in domeniul produselor accizabile.
(17) Orice antrepozitar autorizat poate sa asigure, la cerere, o singura garantie care sa acopere toate antrepozitele fiscale ale acelui antrepozitar autorizat, precum si garantia aferenta deplasarii produselor accizabile.

Codul fiscal:

SECTIUNEA a 7-a - Scutiri la plata accizelor

Scutiri generale

Art. 199.
(1) Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor, atunci cand sunt destinate pentru:
a) livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice;
b) organizatiile internationale recunoscute ca atare de catre autoritatile publice ale Romaniei, in limitele si in conditiile stabilite prin conventiile internationale, care pun bazele acestor organizatii, sau prin acorduri incheiate la nivel statal sau guvernamental;
c) fortele armate apartinand oricarui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu exceptia Fortelor Armate ale Romaniei;
d) rezerva de stat si rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest regim.
(2) Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme.

Norme metodologice:

21. (1) Pentru produsele accizabile, cu exceptia uleiurilor minerale folosite drept combustibili si carburanti, scutirea de la plata accizelor se acorda direct, atunci cand sunt livrate de catre antrepozitul fiscal:
a) in cadrul relatiilor consulare sau diplomatice;
b) organizatiilor internationale recunoscute ca atare de catre autoritatile publice ale Romaniei, in limitele si in conditiile stabilite prin conventiile internationale care pun bazele acestor organizatii sau prin acorduri incheiate la nivel statal ori guvernamental;
c) fortelor armate apartinand oricarui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu exceptia Fortelor Armate ale Romaniei;
d) la rezerva de stat si rezerva de mobilizare.
(2) Pentru uleiuri minerale folosite drept combustibili si carburanti, cu destinatiile prevazute la alin. (1), cu exceptia celei prevazute la lit. d), scutirea se acorda prin restituirea accizelor platite la momentul achizitionarii produselor accizabile, conform prevederilor legale in materie.
(3) Atat in situatia prevazuta la alin. (1), cat si in cea mentionata la alin. (2), scutirea se acorda pe baza certificatului de scutire de plata accizelor, emis beneficiarului de autoritatea fiscala teritoriala.
(4) Modelul certificatului de scutire de plata accizelor este prevazut in anexa 14.
(5) Acest certificat se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului, in care se vor mentiona statutul acestuia si fundamentarea cantitatii ce urmeaza a fi achizitionata in regim de scutire de plata accizelor. Autoritatea fiscala teritoriala poate sa solicite orice informatie si documente pe care le considera necesare pentru eliberarea certificatului.
(6) Certificatul de scutire de plata accizelor se emite beneficiarului in trei exemplare, cu urmatoarele destinatii:
a) primul exemplar se pastreaza de catre beneficiar;
b) al doilea exemplar este utilizat ca document administrativ de insotire;
c) al treilea exemplar se transmite si se pastreaza de catre antrepozitul fiscal expeditor.
(7) In cazul in care beneficiarul se aprovizioneaza de la mai multe antrepozite fiscale, certificatul de scutire de plata accizelor se emite pentru fiecare antrepozit fiscal expeditor in parte.
(8) La momentul efectuarii primei operatiuni, beneficiarul transmite exemplarele 2 si 3 ale certificatului de scutire de plata accizelor catre antrepozitul fiscal expeditor, care pastreaza al treilea exemplar, urmand ca exemplarul al doilea sa fie utilizat ca document administrativ de insotire pentru toate operatiunile ce se vor derula.
(9) De fiecare data la sosirea produsului accizabil, beneficiarul solicita autoritatii fiscale teritoriale emitente a certificatului ca in maximum 24 de ore sa certifice pe exemplarul utilizat ca document administrativ de insotire cantitatea primita de beneficiar. Pentru aceasta, autoritatea fiscala teritoriala emitenta poate desemna un reprezentant al administratiei finantelor publice in raza careia este primit produsul.
(10) Dupa certificarea fiecarei operatiuni in certificatul de scutire de plata accizelor, beneficiarul transmite o copie a acestuia in termen de 6 zile catre antrepozitul fiscal expeditor.
(11) Daca in termen de 30 de zile de la expedierea produsului antrepozitul fiscal expeditor nu primeste copia documentului certificat, acea operatiune se considera eliberare pentru consum si din acel moment acciza devine exigibila.

Codul fiscal:

Scutiri pentru alcool etilic si alte produse alcoolice

Art. 200.
(1) Sunt scutite de plata accizelor alcoolul etilic si alte produse alcoolice atunci cand sunt:
a) denaturate conform prescriptiilor legale si utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman;
b) utilizate pentru producerea otetului;
c) utilizate pentru producerea de medicamente;
d) utilizate pentru producerea de arome alimentare, pentru alimente sau bauturi nealcoolice ce au o concentratie ce nu depaseste 1,2% in volum;
e) utilizate in scop medical in spitale si farmacii;
f) utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fara crema, cu conditia ca in fiecare caz concentratia de alcool sa nu depaseasca 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intra in compozitia ciocolatei si 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intra in compozitia altor produse;
g) esantioane pentru analiza sau teste de productie necesare sau in scopuri stiintifice;
h) utilizate in procedee de fabricatie, cu conditia ca produsul finit sa nu contina alcool;
i) utilizate pentru producerea unui element care nu este supus accizei;
j) utilizate in industria cosmetica.
(2) Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1), precum si produsele utilizate pentru denaturarea alcoolului vor fi reglementate prin norme.

Norme metodologice:

22. (1) In toate situatiile prevazute la art. 200 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acorda numai beneficiarului, cu conditia ca aprovizionarea sa se fi efectuat direct de la un antrepozit fiscal. In categoria beneficiarilor se incadreaza si depozitele farmaceutice autorizate de catre autoritatea cu competenta in acest sens, in cazul alcoolului livrat direct de acestea catre spitale si farmacii.
(2) Pentru produsele prevazute la art. 200 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal scutirea se acorda direct. De asemenea, scutirea se acorda direct si in cazul antrepozitarilor autorizati care functioneaza in sistem integrat pentru toate situatiile prevazute la art. 200 alin. (1) din Codul fiscal.
(3) Pentru celelalte situatii prevazute la art. 200 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea se acorda:
a) prin compensare cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat;
b) prin restituirea accizelor platite la momentul achizitionarii produselor accizabile.
(4) In toate situatiile prevazute la art. 200 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea se acorda pe baza:
a) autorizatiei de utilizator final. Aceasta se elibereaza si in cazul antrepozitarilor autorizati care functioneaza in sistem integrat;
b) facturii fiscale de achizitie a alcoolului etilic, in care acciza sa fie evidentiata separat, cu exceptia cazului prevazut la art. 200 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, in care pe factura se inscrie "scutit de accize";
c) dovezii platii accizelor catre antrepozitul fiscal expeditor, constand in documentul de plata confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis.
(5) Autorizatia de utilizator final se emite de catre autoritatea fiscala teritoriala. Autorizatia se emite in trei exemplare cu urmatoarele destinatii:
a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final;
b) al doilea exemplar este utilizat ca document administrativ de insotire;
c) al treilea exemplar se transmite si se pastreaza de catre antrepozitul fiscal expeditor.
(6) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat in anexa 15.
(7) Aceasta autorizatie se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului, la care se va anexa actul de constituire din care sa rezulte ca societatea desfasoara o activitate care necesita consumul de alcool etilic si alte produse alcoolice, precum si fundamentarea cantitatii ce urmeaza a fi achizitionata in regim de scutire de plata accizelor.
Autoritatea fiscala poate sa solicite orice informatie si documente pe care le considera necesare pentru eliberarea autorizatiei.
(8) In cazul in care beneficiarul se aprovizioneaza de la mai multe antrepozite fiscale, autorizatia de utilizator final se emite pentru fiecare antrepozit fiscal expeditor in parte.
(9) La momentul efectuarii primei operatiuni, beneficiarul transmite exemplarele 2 si 3 ale autorizatiei de utilizator final catre antrepozitul fiscal expeditor, care pastreaza exemplarul trei, urmand ca exemplarul al doilea sa fie utilizat ca document administrativ de insotire pentru toate operatiunile ce se vor derula.
(10) De fiecare data la sosirea produsului accizabil, beneficiarul solicita autoritatii fiscale teritoriale emitente a autorizatiei ca in maximum 24 de ore sa certifice pe exemplarul utilizat ca document administrativ de insotire cantitatea primita de beneficiar. Pentru aceasta, autoritatea fiscala teritoriala emitenta poate desemna un reprezentant al administratiei finantelor publice in raza careia este primit produsul.
(11) Dupa certificarea fiecarei operatiuni in autorizatia de utilizator final, beneficiarul transmite o copie a acesteia in termen de 6 zile catre antrepozitul fiscal expeditor.
(12) Daca in termen de 30 de zile de la expedierea produsului, antrepozitul fiscal expeditor nu primeste copia documentului certificat, acea operatiune se considera eliberare pentru consum si din acel moment acciza devine exigibila.
(13) Produsele admise a fi utilizate pentru denaturarea alcoolului sunt:
a) pentru alcoolul etilic tehnic: violet de metil in concentratie de 0,6-1,2 g la 1.000 litri, alcooli superiori in concentratie de 0,2-0,5 kg/1.000 litri sau benzina de extractie in concentratie de 0,4-1 kg/1.000 litri;
b) pentru alcoolul etilic utilizat in cosmetica: fenolftaleina in concentratie de 10-40 g/1.000 litri;
c) pentru alcoolul sanitar: salicilat de etil sau salicilat de metil in concentratie de 0,2-1 kg/1.000 litri si albastru de metil in concentratie de 2-5 g/1.000 litri.
(14) Depozitele farmaceutice livreaza alcoolul catre spitale si farmacii la preturi fara accize.

Codul fiscal:

Scutiri pentru uleiuri minerale

Art. 201.
(1) Sunt scutite de la plata accizelor:
a) uleiurile minerale folosite in orice alt scop decat drept combustibil sau carburant;
b) uleiurile minerale livrate in vederea utilizarii drept carburant pentru aeronave, altele decat aviatia turistica in scop privat. Prin aviatie turistica in scop privat se intelege utilizarea unei aeronave, de catre proprietarul sau de catre persoana fizica sau juridica care o detine cu titlu de inchiriere sau cu un alt titlu, in alte scopuri decat cele comerciale si in special altele decat transportul de persoane sau de marfuri sau prestari de servicii cu titlu oneros ori pentru nevoile autoritatilor publice;
c) uleiurile minerale livrate in vederea utilizarii drept carburant pentru navigatia maritima internationala si pentru navigatia pe caile navigabile interioare, altele decat navigatiile de agrement in scop privat. Prin navigatie de agrement in scop privat se intelege utilizarea oricarei ambarcatiuni, de catre proprietarul sau de catre persoana fizica sau juridica care o detine cu titlu de inchiriere sau cu un alt titlu, in alte scopuri decat cele comerciale si in special altele decat transportul de persoane sau de marfuri ori prestari de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autoritatilor publice;
d) uleiurile minerale utilizate in cadrul productiei de electricitate si in centralele electrocalogene;
e) uleiurile minerale utilizate in scopul testarii aeronavelor si vapoarelor;
f) uleiurile minerale injectate in furnale sau in alte agregate industriale in scop de reducere chimica, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;
g) uleiurile minerale care intra in Romania in rezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinat utilizarii drept combustibil pentru acel autovehicul;
h) orice ulei mineral care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit in scop de ajutor umanitar;
i) orice ulei mineral achizitionat direct de la agenti economici producatori sau importatori, utilizat drept combustibil pentru incalzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelor de batrani si a orfelinatelor;
j) orice ulei mineral utilizat de catre persoane fizice drept combustibil pentru incalzirea locuintelor;
k) orice ulei mineral achizitionat direct de la agenti economici producatori sau importatori, utilizat drept combustibil in scop tehnologic sau pentru producerea de agent termic si apa calda;
l) orice ulei mineral achizitionat direct de la agenti economici producatori sau importatori, utilizat in scop industrial;
m) uleiurile minerale utilizate drept combustibil neconventional (bio-diesel).
(2) Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme.

Norme metodologice:

23. (1) In toate situatiile prevazute la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea se acorda beneficiarului, cu conditia ca aprovizionarea sa se efectueze direct de la un antrepozit fiscal, de la un importator sau de la un distribuitor agreat prevazut la alin. (17).
(2) Pentru produsele prevazute la art. 201 alin. (1) lit. b)-j) si m) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct.
De asemenea, scutirea se acorda direct si pentru uleiurile minerale cu codul NC 2711 14 00 utilizate in scop industrial.
(3) Pentru celelalte situatii prevazute la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea se acorda:
a) prin compensare cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat;
b) prin restituirea accizelor platite la momentul achizitionarii produselor accizabile.
(4) In toate situatiile prevazute la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, cu exceptia celei prevazute la lit. g) a aceluiasi articol, scutirea se acorda pe baza:
a) autorizatiei de utilizator final. Aceasta se elibereaza si in cazul antrepozitarilor autorizati care utilizeaza uleiuri minerale obtinute din productia proprie;
b) facturii fiscale speciale de achizitie a uleiurilor minerale, in care acciza sa fie evidentiata separat, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (2), in care pe factura se inscrie "scutit de accize";
c) dovezii platii accizelor catre antrepozitul fiscal expeditor sau catre importator, dupa caz, constand in documentul de plata confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis.
(5) In cazul in care beneficiarul se aprovizioneaza de la un distribuitor agreat, obligatia detinerii autorizatiei de utilizator final revine distribuitorului.
(6) Autorizatia de utilizator final se emite in toate cazurile, cu exceptia persoanelor fizice, de catre autoritatea fiscala teritoriala. Autorizatia se emite in trei exemplare cu urmatoarele destinatii:
a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final;
b) al doilea exemplar este utilizat ca document administrativ de insotire;
c) exemplarul 3 se transmite antrepozitului fiscal expeditor, importatorului sau distribuitorului agreat. In acest caz distribuitorul agreat transmite o copie a exemplarului 3 de autorizatie catre antrepozitarul fiscal de la care acesta se aprovizioneaza.
(7) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat in anexa 15.
(8) Aceasta autorizatie se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului, la care se va anexa actul de constituire din care sa rezulte ca societatea desfasoara o activitate care necesita achizitionarea de uleiuri minerale, precum si fundamentarea cantitatii ce urmeaza a fi achizitionata in regim de scutire de plata accizelor. Autoritatea fiscala poate sa solicite orice informatie si documente pe care le considera necesare pentru eliberarea autorizatiei.
(9) Autorizatia de utilizator final va fi solicitata si de catre beneficiarii uleiurilor minerale neaccizabile rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime care au punctul de inflamabilitate sub 85 grade C.
(10) In cazul in care beneficiarul se aprovizioneaza de la mai multe antrepozite fiscale sau de la mai multi importatori sau distribuitori agreati, autorizatia de utilizator final se emite pentru fiecare situatie in parte.
(11) La momentul efectuarii primei operatiuni, beneficiarul transmite exemplarele 2 si 3 ale autorizatiei de utilizator final catre expeditorul produsului accizabil, care pastreaza exemplarul 3, urmand ca exemplarul 2 sa fie utilizat ca document administrativ de insotire pentru toate operatiunile ce se vor derula.
(12) De fiecare data la sosirea produsului accizabil, beneficiarul solicita autoritatii fiscale teritoriale emitente a autorizatiei ca in maximum 24 de ore sa certifice pe exemplarul utilizat ca document administrativ de insotire cantitatea primita de catre beneficiar. Pentru aceasta, autoritatea fiscala teritoriala emitenta poate desemna un reprezentant al administratiei finantelor publice in raza careia este primit produsul.
(13) Dupa certificarea fiecarei operatiuni in autorizatia de utilizator final, beneficiarul transmite o copie a acesteia in termen de 6 zile catre antrepozitul fiscal expeditor.
(14) Daca in termen de 30 de zile de la expedierea produsului, antrepozitul fiscal expeditor nu primeste copia documentului certificat, acea operatiune se considera eliberare pentru consum si din acel moment acciza devine exigibila.
(15) Pentru persoanele fizice, autorizatia de utilizator final se emite la cererea scrisa a acestora de catre administratia finantelor publice in raza careia acestea isi au domiciliul. In cerere va fi prezentata si fundamentarea cantitatii ce urmeaza a fi achizitionata in decursul unui an. In acest caz, se elibereaza numai primul exemplar din modelul autorizatiei de utilizator final prezentat in anexa 15, fara a se mai aplica procedura prevazuta la alin. (11)-(14).
In autorizatia de utilizator final eliberata persoanei fizice, in locul codului unic de inregistrare se va inscrie codul numeric personal.
(16) Statiile de distributie ale antrepozitarilor autorizati care sunt dotate cu pompe distincte pentru distribuirea petrolului lampant vand catre persoanele fizice acest produs la preturi cu amanuntul care nu includ accize.
(17) Distribuitori agreati sunt:
a) pentru uleiuri minerale utilizate drept carburant pentru aeronave - detinatorii de certificate de autorizare ca distribuitor expres pentru produse aeronautice civile si contracte de prestari de servicii cu societati detinatoare de certificate de autorizare ca distribuitor expres pentru produse aeronautice civile. Certificatele de autorizare se elibereaza de Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana";
b) pentru uleiurile minerale utilizate drept carburant pentru navigatia maritima internationala si pe caile navigabile interioare - detinatorii de certificate eliberate de autoritatea cu competenta in acest sens;
c) pentru gaz petrolier lichefiat - persoanele autorizate in calitate de unitati de deservire - conform prescriptiilor tehnice in vigoare, aprobate de ministerul de resort - si care detin in proprietate mijloace tehnice autorizate pentru distribuirea de gaz petrolier lichefiat.
(18) In cazul importurilor de uleiuri minerale, regimul de scutire se acorda in baza autorizatiei de utilizator final si, dupa caz, a autorizatiilor prevazute la alin. (17) pentru distribuitorii agreati.

Codul fiscal:

SECTIUNEA a 8-a - Marcarea produselor alcoolice si a produselor din tutun

Reguli generale

Art. 202.
(1) Prevederile prezentei sectiuni se aplica urmatoarelor produse accizabile:
a) produse intermediare si alcool etilic, cu exceptiile prevazute prin norme;
b) produse din tutun.

Norme metodologice:

24. Nu intra sub incidenta sistemului de marcare:
a) alcoolul etilic denaturat cu substante specifice destinatiei, alta decat consumul uman, astfel incat sa nu poata fi utilizat la obtinerea de bauturi alcoolice;
b) alcoolul etilic tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obtinere a alcoolului etilic rafinat si care datorita compozitiei sale nu poate fi utilizat in industria alimentara.

Codul fiscal:

Responsabilitatea marcarii

Art. 203.
(1) Responsabilitatea marcarii produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizati sau importatorilor.
(2) Importatorul transmite producatorului extern marcajele, sub forma si in maniera prevazute in norme, in vederea aplicarii efective a acestora pe produsele accizabile contractate.

Norme metodologice:

25. (1) Autorizatia de antrepozit fiscal de productie atesta si dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim.
(2) Produsele supuse marcarii pot fi importate de catre persoanele care detin autorizatie de importator.
(3) Autorizatia de importator se acorda de catre autoritatea fiscala centrala in conformitate cu prevederile pct. 27.
(4) In vederea realizarii importurilor de produse din tutun si alcool etilic, timbrele, banderolele sau etichetele de marcare, dupa caz, procurate de importatori, se expediaza pe adresa producatorului extern, care urmeaza sa le aplice pe marfa. Expedierea marcajelor se face in maximum 15 zile de la executarea comenzii de catre unitatea autorizata cu tiparirea.
(5) Dupa expirarea acestui termen, importatorii sunt obligati sa returneze unitatii specializate, autorizate cu tiparirea, in vederea distrugerii, marcajele neutilizate prin neexpedierea, in regim de export temporar, partenerilor externi.
(6) Expedierea marcajelor catre producatorii externi se face numai ca bagaj neinsotit, cu depunerea in vama a declaratiei vamale de export temporar. Declaratia vamala de export temporar trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente:
a) documentul de transport international, din care sa rezulte ca destinatarul este producatorul marfurilor ce urmeaza a fi importate;
b) o copie de pe contractul incheiat intre importator si producatorul extern sau reprezentantul acestuia;
c) o copie de pe autorizatia de importator;
d) dovada varsarii la bugetul de stat a sumei ce reprezinta contravaloarea accizelor aferente cantitatii de produse ce urmeaza a se importa, corespunzatoare cantitatii marcajelor exportate.
(7) Cu ocazia importului, o data cu declaratia vamala de import, se depune o declaratie vamala de reimport, pentru marcajele aplicate, in vederea incheierii regimului acordat la scoaterea temporara din tara a acestora.

Codul fiscal:

Proceduri de marcare

Art. 204.
(1) Marcarea produselor se efectueaza prin timbre, banderole sau etichete.

Norme metodologice:

26. (1) Dimensiunile marcajelor sunt prezentate in anexa 16.
(2) Marcajele sunt hartii de valoare cu regim special si se tiparesc de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A.
(3) Timbrele pentru marcarea tigaretelor si produselor din tutun sunt inscriptionate cu urmatoarele elemente:
a) denumirea antrepozitarului autorizat pentru productie sau a importatorului autorizat si codul de marcare atribuit acestora;
b) denumirea generica a produsului, respectiv: tigarete, tigari, alte produse din tutun;
c) seria si codul de emisiune.
(4) Banderolele pentru marcarea produselor intermediare si a alcoolului etilic vor avea inscriptionate urmatoarele elemente:
a) denumirea antrepozitarului autorizat pentru productie sau a importatorului autorizat si codul de marcare atribuit acestora;
b) denumirea generica a produsului, respectiv: alcool, bauturi slab alcoolizate, bauturi spirtoase, tuica, rachiuri din fructe, produse intermediare;
c) codul si seria de emisiune;
d) indicele de aplicare in forma de "U" sau "L";
e) cantitatea nominala exprimata in litri de produs continut, precum si concentratia alcoolica.
(5) Banderolele se aplica pe sistemul de inchidere a buteliilor sau cutiilor de tetra pak, tetra brik si altele asemenea, in forma de "U" sau "L". Sunt supuse marcarii prin banderole inclusiv buteliile si cutiile ce depasesc capacitatea de 1 litru, dar nu mai mult de 10 litri.
(6) In situatia in care dimensiunile marcajelor nu permit includerea in intregime a denumirilor antrepozitarilor autorizati, se vor inscriptiona prescurtarile sau initialele stabilite de fiecare antrepozitar autorizat sau importator in parte, de comun acord cu Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A.
(7) Fiecarui antrepozitar autorizat sau importator de produse supuse marcarii i se atribuie un cod special care are la baza codul unic de inregistrare sau codul de acciza.
Acest cod special se va regasi inscriptionat pe marcajele tiparite ce vor fi aplicate pe produsele fabricate sau importate. In cazul in care indicativul judetului, respectiv al tarii din care se face importul, nu contine doua, respectiv trei caractere alfanumerice, acestea se vor completa cu cifra [SIMBOL FI] in fata indicativului existent. Acelasi principiu se aplica si in cazul codurilor fiscale care vor fi completate cu cifra [SIMBOL FI] astfel incat numarul total de caractere sa fie 10.
(8) In cazul importatorilor care nu au contracte incheiate direct cu producatorul extern, ci cu un reprezentant al acestuia, marcajele vor fi expediate producatorului extern, iar codul atribuit va contine indicativul tarii din care se face efectiv importul.

Codul fiscal:

Eliberarea marcajelor

Art. 205 [...]
(2) Eliberarea marcajelor se face catre:
a) persoanele care importa produsele accizabile prevazute la art. 202, in baza autorizatiei de importator.
Autorizatia de importator se acorda de catre autoritatea fiscala competenta, in conditiile prevazute in norme;

Norme metodologice:

27. (1) Persoana care intentioneaza sa obtina autorizatie de importator depune la autoritatea fiscala centrala o cerere conform modelului prezentat in anexa 17, insotita de urmatoarele documente prezentate in fotocopii certificate de autoritatea fiscala teritoriala pentru conformitate cu originalul:
a) documentele legale de constituire ale persoanei, cu toate modificarile intervenite pana la data solicitarii autorizatiei;
b) cazierele judiciare ale administratorilor si directorilor executivi, eliberate de institutiile abilitate din Romania;
c) contractele incheiate direct intre importator si producatorul extern sau reprezentantul acestuia. In cazul in care contractul este incheiat cu un reprezentant al producatorului extern, se va prezenta o declaratie a producatorului extern care sa ateste relatia contractuala dintre acesta si furnizorul extern al detinatorului de autorizatie de importator;
d) scrisoare de bonitate bancara;
e) declaratia solicitantului privind sediul social si orice alte locuri in care urmeaza sa-si desfasoare activitatea de import, precum si adresele acestora;
f) situatia intocmita de autoritatea fiscala teritoriala din care sa rezulte modul de indeplinire a obligatiilor fiscale fata de bugetul de stat.
(2) In vederea eliberarii autorizatiilor de importator, autoritatea fiscala centrala solicita avizul autoritatii vamale centrale.
(3) Autorizatia de importator se elibereaza de catre autoritatea fiscala centrala in termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete.

Codul fiscal:

(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea fiscala competenta, sub forma si in maniera prevazute in norme.

Norme metodologice:

28. (1) Pentru fiecare solicitare de marcaje, atat antrepozitarul autorizat, cat si importatorul autorizat depun nota de comanda:
a) la autoritatea fiscala centrala, in cazul produselor din tutun;
b) la autoritatea fiscala teritoriala, in cazul alcoolului etilic si al produselor intermediare.
(2) Modelul notei de comanda este prezentat in anexa nr. 18.
(3) Fiecare nota de comanda se aproba - total sau partial - de catre autoritatea fiscala competenta prevazuta la alin. (1), in functie de:
a) justificarea notelor de comanda aprobate anterior;
b) livrarile de produse accizabile marcate, efectuate in ultimele 60 de zile fata de data solicitarii unei noi note de comanda.
(4) Notele de comanda se intocmesc de catre solicitant in 3 exemplare.
(5) Dupa aprobare cele 3 exemplare ale notelor de comanda au urmatoarele destinatii: primul exemplar se pastreaza de catre solicitant, al doilea exemplar se transmite Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. si al treilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea fiscala competenta care aproba notele de comanda.
(6) Antrepozitarii autorizati si importatorii autorizati de produse supuse marcarii sunt obligati sa prezinte lunar, pana la data de 15 a fiecarei luni, autoritatii emitente a autorizatiei situatia privind utilizarea marcajelor, potrivit modelului prezentat in anexa 19. In vederea confirmarii realitatii datelor inscrise in documentele justificative privind utilizarea marcajelor pentru import, aceste documente vor fi certificate de catre Autoritatea Nationala a Vamilor.
(7) Procentul maxim admis de marcaje distruse in procesul de productie si care nu pot fi recuperate pentru a fi evidentiate este de 1,5% din numarul marcajelor utilizate.
(8) Antrepozitarii autorizati si importatorii autorizati de produse supuse marcarii vor tine o evidenta distincta a marcajelor deteriorate si a celor distruse, conform modelului prezentat in anexa 20.
(9) Toate marcajele deteriorate vor fi lipite la sfarsitul fiecarei zile pe un formular special, destinat pentru aceasta, potrivit anexei 21.
(10) Marcajele deteriorate nu vor fi utilizate, acestea urmand regimul celor neutilizate.
(11) Marcajele deteriorate evidentiate in anexa 21, insotite de un exemplar al anexei 20, se depun de catre fiecare antrepozitar autorizat sau importator autorizat de produse supuse marcarii, semestrial, pana la data de 15 a lunii urmatoare, la Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. in vederea distrugerii.
(12) Costul banderolelor deteriorate sau distruse nu se restituie, iar cheltuielile legate de distrugerea lor se suporta de catre antrepozitarul autorizat sau importatorul autorizat.
In cazul timbrelor distruse sau deteriorate, antrepozitarii si importatorii autorizati au obligatia ca in termen de 15 zile de la prezentarea situatiei prevazute la alin. (11) sa achite Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. contravaloarea acestora.

Codul fiscal:

(4) Eliberarea marcajelor se face de catre unitatea specializata, autorizata de autoritatea fiscala competenta pentru tiparirea acestora, in conditiile prevazute in norme.
(5) Contravaloarea timbrelor pentru marcarea tigaretelor si a altor produse din tutun se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente acestor produse, conform prevederilor din norme.

Norme metodologice:

29. (1) Eliberarea marcajelor se face de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. in baza notelor de comanda aprobate de catre autoritatea fiscala centrala sau teritoriala, dupa caz.
(2) In cazul importatorilor autorizati, eliberarea marcajelor se face sub supraveghere vamala.
(3) Marcajele se realizeaza de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. prin emisiuni identificate printr-un cod si o serie de emisiune aprobate de autoritatea fiscala centrala.
(4) Termenul de executare a comenzilor de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. este de 15 zile lucratoare de la data primirii si inregistrarii notelor de comanda aprobate de autoritatea fiscala competenta.
(5) Pana la eliberarea marcajelor catre beneficiari, acestea se depoziteaza la Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. in conditii de deplina securitate.
(6) Pentru tigarete si produse din tutun, Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. elibereaza antrepozitarilor autorizati ca producatori si importatorilor autorizati timbrele necesare marcarii acestor produse, in baza notelor de comanda aprobate de catre autoritatea fiscala centrala.
(7) In cazul antrepozitarului autorizat ca producator de tigarete si produse din tutun, cantitatea de timbre ce poate fi eliberata in decursul unei luni se stabileste de catre autoritatea fiscala centrala de comun acord cu Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. si cu solicitantul.
Aceasta cantitate se determina in functie de stocul de timbre neutilizate existent la data solicitarii si de numarul de timbre aferent livrarilor efectuate in luna anterioara.
Cantitatea maxima de timbre ce poate fi aprobata pentru o luna nu poate depasi cantitatea de timbre aferenta livrarilor din luna anterioara solicitarii, la care se mai poate adauga 10% din aceasta. In situatii exceptionale si bine justificate, aceasta cantitate poate fi suplimentata. La preluarea marcajelor de la Compania Nationala "Imprimeria Nationala" S.A., solicitantul este obligat sa prezinte si dovada virarii in contul acestei companii a contravalorii timbrelor utilizate aferente livrarilor de produse din tutun efectuate in luna anterioara, fara de care nu pot ridica noua comanda.
(8) In cazul importurilor, fiecare nota de comanda de timbre se aproba numai daca importatorul autorizat va prezenta dovada virarii in contul bugetului de stat a unei sume echivalente cu valoarea accizelor corespunzatoare cantitatilor de tigarete si produse din tutun pentru care s-au solicitat timbre, mai putin contravaloarea timbrelor stabilita pe baza pretului fara taxa pe valoarea adaugata. De asemenea, acesta va prezenta si dovada virarii in contul Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. a contravalorii timbrelor, stabilita pe baza pretului plus taxa pe valoarea adaugata.
(9) In cazul productiei interne, pana la data de 25 a fiecarei luni, antrepozitarii autorizati ca producatori de tigarete si produse din tutun vor vira in contul bugetului de stat valoarea accizelor datorata pentru luna anterioara la momentul iesirii produselor din antrepozitul fiscal de productie -, mai putin contravaloarea timbrelor aferenta cantitatilor de produse din tutun livrate, stabilita pe baza pretului fara taxa pe valoarea adaugata. In acelasi timp, vor vira direct in contul Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. contravaloarea timbrelor respective stabilita pe baza pretului cu taxa pe valoarea adaugata. Lunar, in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat, antrepozitarii autorizati vor inscrie valoarea accizelor diminuata cu valoarea timbrelor stabilita la pret fara taxa pe valoarea adaugata. Antrepozitarii autorizati au obligatia de a anexa la fiecare declaratie copia dovezii privind virarea in contul Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. a contravalorii timbrelor, stabilita pe baza pretului cu taxa pe valoarea adaugata.
(10) Pentru produsele supuse marcarii, altele decat tigaretele si produsele din tutun, eliberarea marcajelor se face numai dupa prezentarea de catre antrepozitarul sau importatorul autorizat a dovezii platii contravalorii marcajelor si a extrasului de cont care atesta virarea contravalorii marcajelor comandate, in contul Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A.

Codul fiscal:

Confiscarea produselor din tutun

Art. 206 [...]
(2) Repartizarea fiecarui lot de produse din tutun confiscate, preluarea acestora de catre antrepozitarii autorizati si importatori, precum si procedura de distrugere se efectueaza conform normelor.

Norme metodologice:

30. (1) Repartizarea fiecarui lot de produse din tutun confiscate catre antrepozitarii autorizati ca producatori se face proportional cu cota de piata detinuta. Situatia privind cotele de piata se comunica de autoritatea fiscala centrala, trimestrial, autoritatii fiscale teritoriale, directiilor cu atributii de control din subordinea Ministerului Finantelor Publice, Autoritatii Nationale a Vamilor si Ministerului Administratiei si Internelor.
(2) Fiecare antrepozitar autorizat ca producator are obligatia sa asigure pe cheltuiala proprie preluarea in custodie, transportul si depozitarea cantitatilor de produse din lotul confiscat care i-a fost repartizat.
(3) Predarea cantitatilor de produse din tutun confiscate se face pe baza unui proces-verbal de predare-primire, ce va fi semnat atat de reprezentantii organului care a procedat la confiscarea produselor, cat si de reprezentantii antrepozitarului autorizat ca producator, care le preia.
(4) Distrugerea se va efectua prin arderea produselor din tutun - in baza aprobarii date de autoritatea fiscala centrala la cererea antrepozitarului autorizat si in prezenta unei comisii de distrugere constituite special in acest scop.
Din aceasta comisie vor face parte un reprezentant al organelor de politie si un reprezentant al directiei cu atributii de control din cadrul autoritatii fiscale centrale.
Cheltuielile aferente distrugerii vor fi suportate de fiecare antrepozitar autorizat care va proceda la distrugerea bunurilor confiscate.

Codul fiscal:

CAPITOLUL II - Alte produse accizabile



Scutiri

Art. 210 [...]
(2) Agentii economici exportatori de cafea prajita, obtinuta din operatiuni proprii de prajire a cafelei verzi importate direct de acestia, pot solicita autoritatilor fiscale competente, pe baza de documente justificative, restituirea accizelor platite in vama, aferente numai cantitatilor de cafea verde utilizata ca materie prima pentru cafeaua exportata.
(3) Modalitatea de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1) si (2) este stabilita in norme.

Norme metodologice:

31. (1) In cazul exportatorilor de cafea prajita obtinuta din operatiuni proprii de prajire a cafelei verzi importate direct de catre acestia, restituirea accizelor platite in vama, aferente cantitatilor de cafea verde utilizata ca materie prima pentru cafeaua exportata, se face pe baza prezentarii de catre exportator autoritatii fiscale teritoriale in raza careia isi desfasoara activitatea a urmatoarelor documente justificative:
a) declaratia vamala de import a cafelei verzi;
b) documentul care atesta plata accizelor in vama, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis;
c) declaratia vamala de export a cafelei prajite.
(2) Restituirea accizelor se efectueaza:
a) prin compensare cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat;
b) prin restituire efectiva a accizelor platite in momentul intocmirii formalitatilor de vamuire pentru cafeaua verde.
(3) In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), nu se beneficiaza de regimul de restituire.

Codul fiscal:

CAPITOLUL III - Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna



Dispozitii generale

Art. 215 [...]
(5) Momentul exigibilitatii impozitului la titeiul si la gazele naturale din productia interna intervine la data efectuarii livrarii.

Norme metodologice:

32. Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care impozitul devine exigibil.

Codul fiscal:

CAPITOLUL IV - Dispozitii comune



Obligatiile platitorilor

Art. 219 [...]
(3) Platitorii au obligatia sa tina evidenta accizelor si a impozitului la titeiul si la gazele naturale din productia interna, dupa caz, conform prevederilor din norme.

Norme metodologice:

33. (1) Evidentierea in contabilitate a accizelor si a impozitului la titeiul si la gazele naturale din productia interna se efectueaza prin aplicarea Planului de conturi general si a Normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, cu modificarile ulterioare, precum si a prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, cu modificarile ulterioare.
(2) Sumele datorate drept accize si impozit la titeiul si la gazele naturale din productia interna se vireaza de catre platitori in urmatoarele conturi de venituri ale bugetului de stat deschise la unitatile de trezorerie si contabilitate publica in a caror raza teritoriala acestia sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe, si anume:
- contul 20.14.01.01 "Accize incasate din vanzarea uleiurilor minerale": accizele datorate pentru uleiuri minerale
- contul 20.14.01.02 "Accize incasate din vanzarea de alcool, distilate si bauturi alcoolice": accizele datorate pentru alcool, distilate, bauturi alcoolice, vinuri si bere
- contul 20.14.01.03 "Accize incasate din vanzarea produselor din tutun": accizele datorate pentru produse din tutun
- contul 20.14.01.04 "Accize incasate din vanzarea de cafea": accizele datorate pentru cafea
- contul 20.14.01.05 "Accize incasate din vanzarea altor produse": accizele datorate pentru alte produse si grupe de produse cuprinse la cap. II "Alte produse accizabile" de la titlul VII din Codul fiscal
- contul 20.17.01.24 "Impozitul pe titeiul din productia interna si gazele naturale": impozitul pentru titei si pentru gazele naturale din productia interna provenite din zacaminte de gaze naturale, din zacaminte de gaze cu condensat si din zacaminte de titei
(3) Accizele datorate pentru importuri de produse accizabile se achita de catre platitori in urmatoarele conturi deschise la unitatile trezoreriei statului pe numele birourilor vamale prin care se deruleaza operatiunile de import:
- contul 20.14.01.08 "Accize incasate in vama din importul uleiurilor minerale"
- contul 20.14.01.09 "Accize incasate in vama din importul de alcool, distilate si bauturi alcoolice"
- contul 20.14.01.10 "Accize incasate in vama din importul de produse din tutun"
- contul 20.14.01.11 "Accize incasate in vama din importul de cafea"
- contul 20.14.01.12 "Accize incasate in vama din importul altor produse"
(4) Autoritatile fiscale asigura evidenta nominala pe platitori a accizelor si impozitelor datorate si incasate potrivit normelor in vigoare.
34. Pentru produsele scoase din rezerva de stat sau din rezerva de mobilizare, plata accizelor se face de catre unitatile detinatoare ale acestor stocuri la livrarea produselor catre beneficiari.
35. (1) Produsele accizabile detinute de agentii economici care inregistreaza obligatii bugetare restante pot fi valorificate in cadrul procedurii de executare silita de organele competente, potrivit legii.
(2) Persoanele care dobandesc bunuri accizabile prin valorificare potrivit alin. (1) trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege, dupa caz.

Codul fiscal:

Decontarile intre agentii economici

Art. 220 [...]
(2) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (1):
a) livrarile de produse supuse accizelor catre agentii economici care comercializeaza astfel de produse in sistem en d.tail;
b) livrarile de produse supuse accizelor, efectuate in cadrul sistemului de compensare a obligatiilor fata de bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale.
Sumele reprezentand accizele nu pot face obiectul compensarilor, daca actele normative speciale nu prevad altfel.

Norme metodologice:

36. In cadrul sistemului de compensare intra si compensarile admise de actele normative, efectuate intre agentii economici.

Codul fiscal:

CAPITOLUL V - Dispozitii tranzitorii



Derogari

Art. 221 [...]
(2) Prin derogare de la art. 192 si 193, pana la data de 1 ianuarie 2007, livrarea uleiurilor minerale din antrepozitele fiscale de productie se efectueaza numai in momentul in care cumparatorul prezinta documentul de plata care sa ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata. Cu ocazia depunerii declaratiei lunare de accize se vor regulariza eventualele diferente dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de catre beneficiarii produselor si valoarea accizelor aferente cantitatilor de uleiuri minerale efectiv livrate de agentii economici producatori, in decursul lunii precedente.

Norme metodologice:

37. (1) Livrarea uleiurilor minerale din antrepozitele fiscale de productie se efectueaza numai in momentul in care cumparatorul prezinta documentul de plata care sa ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata.
(2) Ordinele de plata pentru trezoreria statului care atesta virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata, prezentate de catre cumparatori antrepozitarilor autorizati, trebuie sa fie confirmate prin stampila si semnatura autorizata a unitatii bancare care a debitat contul platitorului cu suma respectiva si copie de pe extrasul de cont.
(3) Accizele aferente uleiurilor minerale livrate din antrepozitele fiscale de productie se achita de catre cumparatori in contul bugetului de stat 20.14.01.01 "Accize incasate din vanzarea uleiurilor minerale", prevazut la pct. 33 alin. (2), deschis la unitatea trezoreriei statului in raza careia isi are sediul antrepozitarul autorizat pentru productie.
(4) In rubrica "Reprezentand plati" din ordinul de plata pentru trezoreria statului prin care se achita accizele, cumparatorii mentioneaza denumirea si codul unic de inregistrare al antrepozitarului autorizat - furnizor de uleiuri minerale.
(5) Livrarea de uleiuri minerale se face numai pe baza de comanda depusa de cumparator.
(6) Pe baza comenzii depuse de cumparator, antrepozitarii autorizati emit cumparatorilor o factura pro-forma (cod 14-4-10/aA) in care vor fi mentionate: denumirea produsului, cantitatea, valoarea accizei datorate, precum si informatii cu privire la denumirea si codul unic de inregistrare al antrepozitarului autorizat, in numele caruia se efectueaza plata accizelor, precum si cele privind unitatea trezoreriei statului in raza careia acesta isi are sediul.
(7) In cazul in care cantitatile livrate se determina prin cantarire, se solicita comenzi exprimate in tone. Pentru transformarea in litri la temperatura de +15 grade C se vor utiliza densitatile aferente temperaturii de +15 grade C.
(8) In cazul in care livrarile se fac in vase calibrate si/sau cantitatile se determina prin metoda volum-densitate, se solicita comenzi exprimate in litri, care sa corespunda cu capacitatea din documentul de calibrare.
(9) Cantitatea din comanda, exprimata in litri la temperatura efectiva, se va corecta cu densitatea la temperatura de +15 grade C, rezultand cantitatea exprimata in litri la temperatura de +15 grade C.
(10) Valoarea accizei datorate de cumparator conform facturii pro-forma va fi cantitatea exprimata in litri la temperatura de +15 grade C, determinata potrivit prevederilor alin. (9), inmultita cu acciza pe litru.
(11) La livrarea efectiva se recalculeaza acciza conform procedeului de mai sus, iar valoarea obtinuta va fi evidentiata distinct.
(12) Pentru celelalte tipuri de uleiuri minerale calculul valorii accizei datorate se face pe baza densitatilor inscrise in registrul de densitati in momentul intocmirii facturii proforma, recalculate la temperatura de +15 grade C, dupa cum urmeaza:
- acciza (euro/tona): 1.000 = acciza (euro/kg) x densitatea la +15 grade C (kg/litru) = acciza (euro/litru);
- cantitatea in kg: densitatea la +15 grade C = cantitatea in litri la +15 grade C;
- valoarea accizei = cantitatea in litri la +15 grade C x acciza (euro/litru).
(13) Eventualele diferente intre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de catre beneficiar, conform facturii proforma, si valoarea accizelor aferente cantitatilor de uleiuri minerale efectiv livrate de agentii economici producatori si procesatori, conform facturii fiscale, determinate de variatia de densitate, se vor regulariza cu ocazia depunerii declaratiei lunare privind obligatiile de plata la bugetul de stat.
(14) Unitatile trezoreriei statului vor elibera zilnic, la solicitarea antrepozitarilor autorizati, copii ale extraselor contului de venituri al bugetului de stat 20.14.01.01 "Accize incasate din vanzarea uleiurilor minerale" in care au fost evidentiate accizele virate in numele acestora, fara de care furnizorul nu poate efectua livrarea.
(15) Evidentierea in contabilitate a accizelor se efectueaza prin aplicarea Planului de conturi general si a Normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, cu modificarile ulterioare, precum si a prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, cu modificarile ulterioare.
38. (1) Toti agentii economici producatori de produse accizabile prevazute la art. 162 din Codul fiscal, detinatori de autorizatii eliberate in conformitate cu prevederile Legii nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu valabilitate pana la data de 31 decembrie 2003, au obligatia ca in termen de 10 zile de la publicarea prezentelor norme metodologice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sa depuna la autoritatea fiscala teritoriala listele de inventar ale produselor inregistrate in stoc la data de 31 decembrie 2003.
(2) Listele de inventar se intocmesc in doua exemplare care se certifica de autoritatea fiscala teritoriala. Primul exemplar astfel certificat se pastreaza de catre agentul economic, iar cel de-al doilea se pastreaza de autoritatea fiscala teritoriala.
(3) Listele de inventar vor fi insotite obligatoriu de declaratia agentului economic privind achizitiile de produse accizabile din ultimele doua luni, utilizate ca materie prima.
(4) Declaratia se intocmeste in doua exemplare, din care primul exemplar se pastreaza de agentul economic, iar al doilea exemplar se pastreaza la autoritatea fiscala teritoriala impreuna cu listele de inventar.
(5) Agentii economici care la data de 31 decembrie 2003 au inregistrat stocuri de produse accizabile, realizate pana la aceasta data, si care nu indeplinesc conditiile pentru a deveni antrepozitari autorizati potrivit prevederilor titlului VII din Codul fiscal vor putea valorifica produsele din stoc pana la data de 30 iunie 2004 in baza unei aprobari speciale emise de autoritatea fiscala emitenta a autorizatiei, data in baza Legii 521/2002, cu plata accizelor dupa caz. Cazul privind plata accizelor se stabileste de autoritatea fiscala emitenta a aprobarii speciale. Agentii economici producatori de alcool etilic si de distilate - ca materii prime -, vor vinde aceste produse numai catre beneficiarii autorizati in conditiile prevazute la titlul VII din Codul fiscal.
Dupa data de 30 iunie 2004, cantitatile ramase in stoc nu mai pot fi comercializate.
(6) Antrepozitarii autorizati ca producatori de produse din grupa alcool etilic, care detin in stoc alcool etilic si distilate - ca materii prime -, achizitionate la preturi cu accize, nu mai platesc accize pentru produsele obtinute exclusiv din prelucrarea acestor materii prime si nici pentru astfel de produse inregistrate in stoc la 31 decembrie 2003, cu conditia ca accizele aferente materiilor prime sa fi fost platite furnizorului. Aceasta prevedere se va aplica pana la data de 30 iunie 2004, dupa aceasta data urmand a se aplica prevederile titlului VII din Codul fiscal.
(7) Pentru produsele accizabile aflate in stoc la data de 31 decembrie 2003 in alte locatii decat antrepozitele fiscale ale antrepozitarului autorizat pentru care acciza nu a fost platita, acciza devine exigibila la momentul livrarii produselor.
39. (1) Documentele fiscale aflate in stoc la data de 31 decembrie 2003 se pot utiliza si dupa aceasta data.
(2) Toti agentii economici care au avut obligatia utilizarii documentelor fiscale speciale prevazute in actele normative privind regimul accizelor, care s-au aplicat pana la intrarea in vigoare a Codului fiscal, in termen de 10 zile de la data publicarii prezentelor norme metodologice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, vor depune la autoritatea fiscala teritoriala o declaratie privind stocul de astfel de documente, inregistrat la data de 31 decembrie 2003.
Declaratia se intocmeste in doua exemplare, din care primul se pastreaza de agentii economici.
40. (1) Pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2003, agentii economici producatori de tigarete si produse din tutun vor deduce din valoarea accizelor datorate la data de 25 ianuarie 2004 contravaloarea timbrelor determinata pe baza pretului fara taxa pe valoarea adaugata, aferente livrarilor de astfel de produse efectuate in aceasta perioada. In acelasi timp, agentii economici vor vira in contul Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. contravaloarea timbrelor respective stabilita pe baza pretului cu taxa pe valoarea adaugata.
(2) Agentii economici producatori interni de tigarete si produse din tutun, care nu au primit autorizatie de antrepozitar autorizat incepand cu data de 1 ianuarie 2004, au obligatia ca in termen de 10 zile de la data publicarii prezentelor norme metodologice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sa predea spre distrugere Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. timbrele neutilizate existente in stoc la data de 31 decembrie 2003. Acesti agenti economici au, de asemenea, obligatia sa vireze contravaloarea acestor timbre in contul Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. Sumele ce urmeaza a fi virate in contul Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" S.A. se stabilesc printr-un act de control incheiat de organul fiscal teritorial in raza caruia isi desfasoara activitatea agentul economic in cauza, la solicitarea autoritatii fiscale centrale.
(3) Agentii economici producatori interni de produse accizabile supuse marcarii, altele decat tigaretele si produsele din tutun, care nu au primit autorizatie de antrepozitar autorizat incepand cu data de 1 ianuarie 2004, sau agentii economici producatori de produse care incepand cu aceasta data nu mai intra sub incidenta marcarii au obligatia ca in termen de 10 zile de la data publicarii prezentelor norme metodologice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sa predea spre distrugere Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. marcajele neutilizate.
41. (1) In termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice, antrepozitarii autorizati pentru productie si importatorii de uleiuri minerale sunt obligati sa transmita Ministerului Economiei si Comertului lista cuprinzand semifabricatele si produsele finite din nomenclatorul lor de fabricatie sau de import, incadrarea pe pozitii tarifare, domeniul de utilizare si acciza propusa pentru acestea. Listele vor fi insotite de fisele tehnice ale fiecarui produs finit.
(2) Dupa verificarea listelor, Ministerul Economiei si Comertului, in termen de 10 zile de la primirea acestora, le va transmite in vederea avizarii Ministerului Finantelor Publice - Comisia centrala de autorizare a antrepozitelor fiscale.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) vor fi aplicate oricarui nou produs intrat in nomenclatorul de fabricatie sau de import al antrepozitarului autorizat pentru productie sau importatorului de uleiuri minerale.
42. Anexele 1-21 fac parte integranta din prezentele norme metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal.


ANEXA 1*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa 1 este reprodusa in facsimil.

Nr. inregistrare ...
Data ...

CERERE
privind acordarea autorizatiei de producator individual

1. Numele si prenumele
2. Adresa
3. Telefon
4. Codul numeric personal
5. Aratati daca solicitantul a fost condamnat definitiv in ultimii 5 ani pentru infractiunile prevazute in legislatia fiscala DA[] NU[]
6. Se anexeaza cazierul judiciar al solicitantului
7. Anexati extrasul de rol privind obligatiile fiscale
8. Descrierea activitatii ce urmeaza a se desfasura si perioada de timp aferenta
9. Mentionati cantitatea (in litri) estimata a fi obtinuta la nivelul unui an, pentru:
9.1. - tuica
9.2. - rachiuri din fructe
9.3. - vinuri
9.4. - bere
9.5. - bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri
10. Perioada de desfasurare a activitatii
11. Anexati copiile autorizatiilor sau avizelor privind desfasurarea activitatii (avizul de mediu este obligatoriu)

Cunoscand dispozitiile art. 292 privind falsul in declaratii, din Codul penal, declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte si complete.

Semnatura solicitantului ...
Data ...


ANEXA 2*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa 2 este reprodusa in facsimil.

Nr. inregistrare ...
Data ...

DECLARATIE
privind productia de tuica si rachiuri din fructe

1. Numele si prenumele
2. Adresa
3. Telefon
4. Codul numeric personal
5. Cantitatea (in litri) estimata a se obtine la nivelul unui an:
5.1. - tuica
5.2. - rachiuri din fructe
6. Perioada in care se desfasoara activitatea

Cunoscand dispozitiile art. 292 privind falsul in declaratii, din Codul penal, declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte si complete.

Semnatura declarantului ...
Data ...


ANEXA 3*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa 3 este reprodusa in facsimil.

Antrepozitarul autorizat/importatorul ...
Numarul de inmatriculare in registrul comertului/anul ...
Codul unic de inregistrare ...
Sediul ...
Judetul ...
Contul ...
Banca ...
Autorizatia de antrepozit fiscal/importator nr. ... din ...

DECLARATIE
privind preturile maxime de vanzare cu amanuntul pe sortimente de tigarete

Incepand cu data de ... preturile maxime de vanzare cu amanuntul, practicate pe sortimente, vor fi urmatoarele:

Nr. crt.
Denumirea sortimentului
Numarul tigaretelor/pachet
Pretul maxim de vanzare cu amanuntul (lei/pachet)

...
...
...

Director general, ...
Director economic, ...


ANEXA 4*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa 4 este reprodusa in facsimil.

Nr. inregistrare ...
Data ...

CERERE
privind acordarea autorizatiei de antrepozit fiscal
(atasati numarul suplimentar de pagini necesar pentru a asigura informatiile complete)

I. INFORMATII PRIVIND ANTREPOZITARUL AUTORIZAT PROPUS
1. Numele
2. Adresa
3. Telefon
4. Fax
5. Adresa e-mail
6. Numarul de inregistrare la registrul comertului
7. Codul unic de inregistrare
8. Numele si numarul de telefon al reprezentantului legal sau al altei persoane de contact
9. Descrierea activitatilor economice desfasurate in Romania
10. Numele, adresa si codul fiscal al persoanelor afiliate cu solicitantul
11. Daca solicitantul este persoana juridica, numele, adresa si codul numeric personal al fiecarui administrator; se vor anexa si cazierele judiciare ale administratorilor
12. Aratati daca solicitantul (sau in cazul in care solicitantul este persoana juridica, oricare dintre administratorii sai) a fost condamnat definitiv in ultimii 5 ani pentru infractiunile prevazute in legislatia fiscala DA[] Nu[]
13. Anexati certificatul de atestare fiscala sau, dupa caz, extrasul de rol privind obligatiile fiscale la bugetul de stat, precum si cazierul fiscal al solicitantului
14. Anexati copia situatiilor financiare anuale (bilant) din ultimii doi ani
15. Anexati confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de platitor de accize
16. Anexati un certificat constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comertului, din care sa rezulte: capitalul social, asociatii, obiectul de activitate, administratorii, precum si copia certificatului de inregistrare eliberat potrivit reglementarilor legale in vigoare

II. INFORMATII PRIVIND ANTREPOZITUL FISCAL PROPUS
(pentru fiecare antrepozit fiscal propus se depune separat cate o parte a II-a precum si orice alte informatii necesare)
1. Adresa antrepozitului fiscal propus
2. Descrierea activitatilor ce urmeaza a se desfasura in antrepozitul fiscal propus (inclusiv natura activitatilor si tipurile de produse accizabile)
3. Aratati daca anterior a fost respinsa, revocata sau anulata vreo autorizatie de antrepozit fiscal pentru locul respectiv
4. Enumerati tipurile si cantitatile de produse accizabile produse si/sau depozitate in locul respectiv in fiecare din ultimele 12 luni (daca este cazul) precum si tipurile si cantitatile estimate pentru fiecare din urmatoarele 12 luni
Tipurile de produse accizabile urmeaza a fi detaliate in functie de acciza unitara pe produs
5. In cazul unui loc care urmeaza a fi folosit exclusiv pentru depozitarea produselor accizabile, specificati capacitatea maxima de depozitare (cantitatea de produse accizabile care poate fi depozitata la un moment dat in locul respectiv)
6. Anexati un plan de amplasare a antrepozitului fiscal propus
7. Anexati copiile licentelor, autorizatiilor sau avizelor privind desfasurarea activitatilor din antrepozitul fiscal propus
8. Daca locul se afla in proprietatea antrepozitarului autorizat propus, anexati copia actelor de proprietate
9. Daca locul se afla in proprietatea altei persoane, anexati urmatoarele:
a. Copia contractului de leasing sau dovada detinerii sub orice forma legala
b. O declaratie semnata de proprietar care confirma permisiunea de acces pentru personalul cu atributii de control

III. INFORMATII PRIVIND GARANTIA FINANCIARA
1. Tipul de garantie financiara propusa
2. Suma propusa pentru garantia financiara pentru fiecare antrepozit fiscal (si descrierea metodei de calcul)
3. In cazul unui depozit in bani, anexati scrisoare de bonitate bancara
4. In cazul ipotecii, anexati urmatoarele:
a. Descrierea detaliata a bunului imobil ipotecat
b. Dovada detinerii proprietatii bunului, contractul de ipoteca si polita de asigurare
c. Declaratie privind inexistenta altei ipoteci in legatura cu bunul imobil ipotecat
d. Dovada valorii bunului imobil ipotecat (evaluare recenta efectuata de un expert autorizat si independent sau document de achizitie recent)
5. In cazul unei garantii bancare, anexati urmatoarele:
a. Numele, adresa si telefonul garantului propus
b. Declaratia garantului propus cu privire la intentia de a asigura garantia bancara pentru o suma si perioada de timp specificata (Scrisoare de garantie bancara)

Cunoscand dispozitiile art. 292 privind falsul in declaratii, din Codul penal, declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte si complete.

Semnatura solicitantului sau a reprezentantului fiscal ...
Data ...


ANEXA 5*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 5 este reprodusa in facsimil.

- fata -

PRODUSE ACCIZABILE
DOCUMENT ADMINISTRATIV DE INSOTIRE

1. Exemplar pentru expeditor

1. Expeditor ... Cod unic de inregistrare ...
2. Cod acciza expeditor
3. Nr. referinta
4. Cod acciza primitor
5. Nr. factura
6. Data facturii
7. Primitor ... Cod unic de inregistrare ...
7a. Locul livrarii
8. Autoritatea competenta a locului de expediere
9. Transportator
10. Garantia
11. Alte informatii privind transportul
12. Tara de expeditie
13. Tara de primire
14. Reprezentantul fiscal
15. Locul de expediere
16. Data expedierii
17. Durata transportului

18a. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19a. Codul produsului (cod NC)
20a. Cantitate
21a. Greutate bruta (kg)
22a. Greutate neta (kg)

18b. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19b. Codul produsului (cod NC)
20b. Cantitate
21b. Greutate bruta (kg)
22b. Greutate neta (kg)

18c. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19c. Codul produsului (cod NC)
20c. Cantitate
21c. Greutate bruta (kg)
22c. Greutate neta (kg)

23. Certificate (pentru unele vinuri si bauturi spirtoase, mici berarii si distilerii)

A. Mentiuni privind verificarea. Se completeaza de autoritatea fiscala competenta.
24. Casutele 1 - 22 corect completate
Societatea semnatara si nr. de telefon
Numele semnatarului ... Locul si data ... Semnatura ...


Continua pe verso (exemplarele 2, 3 si 4)

INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE

Casuta 1. Expeditor: numele si adresa, complete.
Casuta 2. Codul de acciza al expeditorului: numarul de inregistrare atribuit expeditorului de catre autoritatea fiscala competenta.
Casuta 3. Nr. referinta: seria si numarul facturii.
Casuta 4. Codul de acciza al primitorului: numarul de inregistrare in cazul unui antrepozit autorizat sau al unui operator inregistrat.
Casuta 5. Nr. factura: numarul facturii aferente produselor (daca este cunoscut). Daca nu, numarul avizului de insotire sau al documentului de transport.
Casuta 6. Data facturii: data emiterii documentului indicat la casuta nr. 5.
Casuta 7. Primitor: numele si adresa complete, iar in cazul in care primitorul este un operator neinregistrat, numarul de identificare T.V.A. In cazul marfurilor exportate, trebuie indicat numele persoanei delegate de expeditor la locul exportului.
Casuta 7a. Locul livrarii: locul unde se livreaza efectiv produsele, daca produsele nu sunt livrate la adresa indicata la casuta 7.
In cazul produselor exportate se va mentiona "Export" si locul unde se exporta.
Casuta 8. Autoritatea competenta a locului de expediere: numele si adresa autoritatii fiscale competente responsabile cu controlul privind accizele la locul de expediere.
Casuta 9. Transportator: numele si adresa persoanei responsabile cu primul transport (daca ea este alta decat expeditorul).
Casuta 10. Garantia: se va indica numele celui care garanteaza.
Casuta 11. Alte informatii privind transportul: numele transportatorului, mijlocul de transport, numarul de inmatriculare al vehiculului, numarul, tipul si identificarea mijloacelor atasate si altele.
Casuta 12. Tara de expeditie: nu este cazul.
Casuta 13. Tara de primire: tara de destinatie.
Casuta 14. Reprezentantul fiscal: numele reprezentantului fiscal daca expeditorul are desemnata o astfel de persoana.
Casuta 15. Locul de expediere: numarul de inregistrare al antrepozitului (daca exista).
Casuta 16. Data expedierii: data expedierii si ora la care marfurile parasesc antrepozitul expeditorului.
Casuta 17. Durata transportului: perioada de timp normala, necesara pentru a efectua traseul, avand in vedere mijlocul de transport si distanta.
Casuta 18a. Descrierea produselor si ambalajelor: denumirea comerciala a produselor, insemnele si numarul pachetelor (ex. container: nr. de pachete continute, baxuri).
La descrierea produselor alcoolice - alcool si bauturi alcoolice, altele decat berea -, va fi mentionata concentratia alcoolica (procent in volume la 20?C).
Pentru bere, concentratia alcoolica va fi mentionata fie in grade Plato, fie procente in volum la 20?C, ori amandoua.
Pentru uleiuri minerale se va mentiona densitatea produsului la 15?C.
Casuta 19a. Codul produsului: codul NC.
Casuta 20. Cantitatea:
- numarul produselor exprimate in mii (tigarete, tigari si tigari de foi);
- numarul de litri la temperatura de 20?C cu doua zecimale (pentru bere, vinuri, alcool si alte produse alcoolice);
- numarul de litri la temperatura de 15?C (uleiuri minerale).
Casuta 21a. Greutatea bruta: greutatea bruta a transportului.
Casuta 22a. Greutatea neta: se va indica greutatea fara ambalaje a produselor accizabile in cazul berii, vinurilor, alcoolului si altor produse alcoolice, al uleiurilor minerale si al tuturor produselor din tutun cu exceptia tigaretelor.
Casuta 23. Certificate: acest spatiu este rezervat pentru anumite certificate care sunt cerute numai pentru exemplarul 2.
1. In cazul anumitor vinuri, certificatul referitor la originea si calitatea produselor, atunci cand se considera necesar;
2. In cazul anumitor bauturi spirtoase, certificatul referitor la locul de productie (certificatul de marca);
3. Altele.
Casuta 24. Societatea semnatara: documentul se completeaza de catre, sau in numele expeditorului. Societatea semnatara trebuie sa fie identificata.
Casutele 18b - 22b si 18c - 22c se vor completa atunci cand transportul contine alte produse decat cele descrise in casutele 18a - 22a.
Casuta A. Mentiuni privind verificarea. Autoritatea competenta mentioneaza controalele efectuate asupra exemplarelor 2, 3 si 4. Daca spatiul de pe fata documentului este insuficient, se poate continua pe verso-ul documentului. Toate observatiile trebuie sa fie semnate, datate si autentificate prin stampila functionarului responsabil.
Casuta B. Daca in timpul transportului se schimba destinatia produselor fata de cea mentionata la casutele 7 sau 7a, expeditorul sau agentul sau de livrare trebuie sa indice la Casuta B noul loc de livrare. In plus, expeditorul trebuie sa notifice imediat la autoritatea fiscala competenta schimbarea locului de livrare.
Casuta C. Certificarea receptiei: se completeaza de catre destinatar. Atunci cand receptia produselor intr-un antrepozit este supusa unui control fiscal sau atunci cand produsele sunt exportate, autoritatea fiscala competenta sau biroul vamal, dupa caz, va elibera certificatul pentru conformitate.

PRODUSE ACCIZABILE
DOCUMENT ADMINISTRATIV DE INSOTIRE

2. Exemplar pentru primitor

1. Expeditor ... Cod unic de inregistrare ...
2. Cod acciza expeditor
3. Nr. referinta
4. Cod acciza primitor
5. Nr. factura
6. Data facturii
7. Primitor ... Cod unic de inregistrare
7a. Locul livrarii
8. Autoritatea competenta a locului de expediere
9. Transportator
10. Garantia
11. Alte informatii privind transportul
12. Tara de expeditie
13. Tara de primire
14. Reprezentantul fiscal
15. Locul de expediere
16. Data expedierii
17. Durata transportului

18a. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19a. Codul produsului (cod NC)
20a. Cantitate
21a. Greutate bruta (kg)
22a. Greutate neta (kg)

18b. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19b. Codul produsului (cod NC)
20b. Cantitate
21b. Greutate bruta (kg)
22b. Greutate neta (kg)

18c. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19c. Codul produsului (cod NC)
20c. Cantitate
21c. Greutate bruta (kg)
22c. Greutate neta (kg)

23. Certificate (pentru unele vinuri si bauturi spirtoase, mici berarii si distilerii)

A. Mentiuni privind verificarea. Se completeaza de autoritatea fiscala competenta.
24. Casutele 1 - 22 corect completate
Societatea semnatara si nr. de telefon
Numele semnatarului ... Locul si data ... Semnatura ...

Continua pe verso (exemplarele 2, 3 si 4)

B. AUTORIZARE PENTRU SCHIMBAREA LOCULUI LIVRARII
Noua adresa
Ceruta de: nume/adresa societatii
Numele semnatarului
Locul si data ... Semnatura ...
Autorizata de (autoritatea competenta):
Nr. referinta:
Semnatura si stampila ...

C. CERTIFICAREA RECEPTIEI SAU EXPORTULUI*)
[] Produse primite de destinatar ...
Data ...
Descrierea produselor
Locul ... Nr. referinta ...
Plusuri
Minusuri
[] Transport verificat
Mijloc de transport ...
[] Produse exportate
Data ...
[] Numele semnatarului ...
Societatea semnatarului ...
Locul si data ... Semnatura
[] Autoritatea fiscala sau biroul vamal
Nume
Adresa
Aprobat de autoritatea fiscala sau de biroul vamal

*) nu sunt admise stersaturi

A. Mentiuni privind verificarea (continuare)

PRODUSE ACCIZABILE
DOCUMENT ADMINISTRATIV DE INSOTIRE

3. Exemplar de returnat expeditorului

1. Expeditor ... Cod unic de inregistrare ...
2. Cod acciza expeditor
3. Nr. referinta
4. Cod acciza primitor
5. Nr. factura
6. Data facturii
7. Primitor ... Cod unic de inregistrare ...
7a. Locul livrarii
8. Autoritatea competenta a locului de expediere
9. Transportator
10. Garantia
11. Alte informatii privind transportul
12. Tara de expeditie
13. Tara de primire
14. Reprezentantul fiscal
15. Locul de expediere
16. Data expedierii
17. Durata transportului

18a. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19a. Codul produsului (cod NC)
20a. Cantitate
21a. Greutate bruta (kg)
22a. Greutate neta (kg)

18b. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19b. Codul produsului (cod NC)
20b. Cantitate
21b. Greutate bruta (kg)
22b. Greutate neta (kg)

18c. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19c. Codul produsului (cod NC)
20c. Cantitate
21c. Greutate bruta (kg)
22c. Greutate neta (kg)

23. Certificate (pentru unele vinuri si bauturi spirtoase, mici berarii si distilerii)

A. Mentiuni privind verificarea. Se completeaza de autoritatea fiscala competenta.
24. Casutele 1 - 22 corect completate
Societatea semnatara si nr. de telefon
Numele semnatarului ... Locul si data ... Semnatura ...

Continua pe verso (exemplarele 2, 3 si 4)

B. AUTORIZARE PENTRU SCHIMBAREA LOCULUI LIVRARII
Noua adresa
Ceruta de: nume/adresa societatii
Numele semnatarului
Locul si data ... Semnatura ...
Autorizata de (autoritatea competenta):
Nr. referinta:
Semnatura ... si stampila

C. CERTIFICAREA RECEPTIEI SAU EXPORTULUI*)
[] Produse primite de destinatar
Data ... Locul ... Nr. referinta ...
Descrierea produselor
Plusuri
Minusuri
[] Transport verificat
Mijloc de transport ...
[] Produse exportate
Data ...
[] Numele semnatarului ...
Societatea semnatarului ...
Locul si data ... Semnatura
[] Autoritatea fiscala sau biroul vamal
Nume
Adresa
Aprobat de autoritatea fiscala sau de biroul vamal

*) nu sunt admise stersaturi

A. Mentiuni privind verificarea (continuare)


PRODUSE ACCIZABILE
DOCUMENT ADMINISTRATIV DE INSOTIRE

4. Exemplar pentru autoritatea fiscala a primitorului

1. Expeditor ... Cod unic de inregistrare ...
2. Cod acciza expeditor
3. Nr. referinta
4. Cod acciza primitor
5. Nr. factura
6. Data facturii
7. Primitor ... Cod unic de inregistrare ...
7a. Locul livrarii
8. Autoritatea competenta a locului de expediere
9. Transportator
10. Garantia
11. Alte informatii privind transportul
12. Tara de expeditie
13. Tara de primire
14. Reprezentantul fiscal
15. Locul de expediere
16. Data expedierii
17. Durata transportului

18a. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19a. Codul produsului (cod NC)
20a. Cantitate
21a. Greutate bruta (kg)
22a. Greutate neta (kg)

18b. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19b. Codul produsului (cod NC)
20b. Cantitate
21b. Greutate bruta (kg)
22b. Greutate neta (kg)

18c. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19c. Codul produsului (cod NC)
20c. Cantitate
21c. Greutate bruta (kg)
22c. Greutate neta (kg)

23. Certificate (pentru unele vinuri si bauturi spirtoase, mici berarii si distilerii)

A. Mentiuni privind verificarea. Se completeaza de autoritatea fiscala competenta.
24. Casutele 1 - 22 corect completate
Societatea semnatara si nr. de telefon
Numele semnatarului ... Locul si data ... Semnatura ...

Continua pe verso (exemplarele 2, 3 si 4)

B. AUTORIZARE PENTRU SCHIMBAREA LOCULUI LIVRARII
Noua adresa
Ceruta de: nume/adresa societatii
Numele semnatarului
Locul si data ... Semnatura ...
Autorizata de (autoritatea competenta):
Nr. referinta:
Semnatura ... si stampila

C. CERTIFICAREA RECEPTIEI SAU EXPORTULUI*)
[] Produse primite de destinatar
Data ... Locul ... Nr. referinta ...
Descrierea produselor
Plusuri
Minusuri
[] Transport verificat
Mijloc de transport ...
[] Produse exportate
Data ...
[] Numele semnatarului ...
Societatea semnatarului ...
Locul si data ... Semnatura
[] Autoritatea fiscala sau biroul vamal
Nume
Adresa
Aprobat de autoritatea fiscala sau de biroul vamal

*) nu sunt admise stersaturi

A. Mentiuni privind verificarea (continuare)


PRODUSE ACCIZABILE
DOCUMENT ADMINISTRATIV DE INSOTIRE

5. Exemplar pentru autoritatea fiscala a expeditorului

1. Expeditor ... Cod unic de inregistrare ...
2. Cod acciza expeditor
3. Nr. referinta
4. Cod acciza primitor
5. Nr. factura
6. Data facturii
7. Primitor ... Cod unic de inregistrare ...
7a. Locul livrarii
8. Autoritatea competenta a locului de expediere
9. Transportator
10. Garantia
11. Alte informatii privind transportul
12. Tara de expeditie
13. Tara de primire
14. Reprezentantul fiscal
15. Locul de expediere
16. Data expedierii
17. Durata transportului

18a. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19a. Codul produsului (cod NC)
20a. Cantitate
21a. Greutate bruta (kg)
22a. Greutate neta (kg)

18b. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19b. Codul produsului (cod NC)
20b. Cantitate
21b. Greutate bruta (kg)
22b. Greutate neta (kg)

18c. Descrierea produselor, numere de identificare, cantitatea si tipul ambalajelor
19c. Codul produsului (cod NC)
20c. Cantitate
21c. Greutate bruta (kg)
22c. Greutate neta (kg)

23. Certificate (pentru unele vinuri si bauturi spirtoase, mici berarii si distilerii)

A. Mentiuni privind verificarea. Se completeaza de autoritatea fiscala competenta.
24. Casutele 1 - 22 corect completate
Societatea semnatara si nr. de telefon
Numele semnatarului ... Locul si data ... Semnatura ...

Continua pe verso (exemplarele 2, 3 si 4)


ANEXA 6*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 6 este reprodusa in facsimil.

FACTURA FISCALA (reprodusa in facsimil)


ANEXA 7*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 7 este reprodusa in facsimil.

FACTURA FISCALA (reprodusa in facsimil)


ANEXA 8*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 8 este reprodusa in facsimil.

FACTURA FISCALA (reprodusa in facsimil)


ANEXA 9*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 9 este reprodusa in facsimil.

FACTURA FISCALA (reprodusa in facsimil)


ANEXA 10*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 10 este reprodusa in facsimil.

FACTURA FISCALA
Seria ... Nr. ...

Furnizorul: ...
Cod unic de inregistrare: ...
Codul fiscal: ...
Sediul: ...
Judetul: ...
Contul: ...
Banca: ...
Autorizatia nr. ... din ...

Cumparatorul:...
Cod unic de inregistrare: ...
Codul fiscal: ...
Sediul: ...
Judetul: ...
Contul: ...
Banca: ...

Curs de schimb in vigoare
1 euro = ... lei
Cota T.V.A. ...%

Nr. facturii ...
Data (ziua, luna, anul) ...
Nr. aviz insotire a marfii ...

Nr. crt. (0)
Denumirea produsului (1)
U.M. (2)
Cantitatea (3)
Pretul cu amanuntul declarat (lei/pachet) (4)
Valoarea la pret cu amanuntul (lei) (5)
Pretul de livrare unitar fara TVA (lei) (6)
Valoarea la pret de livrare (lei) (7)
Valoarea T.V.A. (lei) (8)

... / ... ...
... / ... ...
... / ... ...

TOTAL VALOARE FACTURATA: ...
Total de plata = col 7 + col. 8 ...
Cantitate totala facturata = ... numar unitati specifice (o unitate specifica = = 1000 tigarete)
Total valoare la pret cu amanuntul

Acciza specifica: (numar unitati specifice x euro x curs lei/euro)
Acciza ad valorem
Acciza totala: (Acciza specifica + + acciza ad valorem)

Semnatura si stampila furnizorului

Date privind expeditia
Numele delegatului ...
Buletinul/cartea de identitate ...
seria ... nr. ... eliberat(a) ...
Mijlocul de transport ... nr. ... ...
Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data de ... ora ...
Semnaturile ...

Semnatura si stampila cumparatorului

Cod 14-4-10/A


ANEXA 11*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 11 este reprodusa in facsimil.

FACTURA FISCALA (reprodusa in facsimil)


ANEXA 12*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 12 este reprodusa in facsimil.

ROMANIA
[ MFP ]
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nota de comanda pentru documente fiscale speciale
numarul ... din data de ...

C.U.I. ...
Denumire ...
Judetul ...
Localitatea ... Cod postal ... Sector ...
Strada ... Numarul ... Blocul ... Scara ... Etajul ... Apartamentul ...
Telefon ... Fax ...

Codul documentului
Cantitatea solicitata
Unitatea de masura
Pret unitar
Valoare (lei)
TVA (lei)
Valoare totala inclusiv T.V.A. (lei)

... / ... / ... / ... / ... / ... / ...
... / ... / ... / ... / ... / ... / ...
... / ... / ... / ... / ... / ... / ...

D.G.F.P. a judetului ...
Data aprobarii comenzii ...
Numarul documentelor aprobate ...
Modalitatea de plata ...

... (semnatura si stampila solicitantului)
... (semnatura si stampila)


ANEXA 13*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 13 este reprodusa in facsimil.

ROMANIA
[ MFP ]
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Evidenta achizitionarii si utilizarii documentelor fiscale
in luna ... anul ...

C.U.I. ...
Denumire ...
Judetul ...
Localitatea ... Cod postal ... Sector ...
Strada ... Numarul ... Blocul ... Scara ... Etajul ... Apartamentul ...
Telefon ... Fax ...

- (0)
Stoc la inceputul lunii (1)
Achizitii in cursul lunii (2)
Total I (col. 1 + col. 2) (3)
Cantitatea utilizata in cursul lunii (4)
Cantitatea anulata in cursul lunii (5)
Total II (col. 4 + col. 5) (6)
Stoc la sfarsitul lunii (col. 3 - col. 6) (7)

1. Document administrativ de insotire
- Nr. documente ...
2. Alcool, alcool sanitar si distilat
- Nr. facturi fiscale
- Nr. avize de insotire a marfii
3. Bauturi alcoolice
- Nr. facturi fiscale
- Nr. avize de insotire a marfii
4. Produse din tutun, tigarete
- Nr. facturi fiscale
- Nr. avize de insotire a marfii
5. Uleiuri minerale
- Nr. facturi fiscale
- Nr. avize de insotire a marfii

Verificat de organul fiscal
Semnatura ... Data ...

Certificata de conducerea agentului economic
Semnatura ... Data ...


ANEXA 14*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa 14 este reprodusa in facsimil.

[1]

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
Autoritatea fiscala teritoriala ...

CERTIFICAT DE SCUTIRE DE PLATA ACCIZELOR

Se certifica prin prezenta ca ... cu sediul in ... str. ... nr. ... bl. ... sc. ... et. ... ap. ... tel/fax ... inregistrata la registrul comertului cu nr. ... avand codul unic de inregistrare ... poate achizitiona de la*) ... in regim de scutire de plata accizelor urmatoarele produse:
- ...
- ...
- ...
la nivelul unei cantitati medii de ... determinate pe baza consumului inregistrat in evidentele contabile aferente anului anterior.

Certificatul este valabil incepand cu data de ...
Conducatorul autoritatii fiscale, ...

*) se va inscrie numele si adresa antrepozitului fiscal expeditor

- fata -

Utilizat ca document administrativ de insotire

[2]

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
Autoritatea fiscala teritoriala ...

CERTIFICAT DE SCUTIRE DE PLATA ACCIZELOR

Se certifica prin prezenta ca ... cu sediul in ... str. ... nr. ... bl. ... sc. ... et. ... ap. ... tel/fax ... inregistrata la registrul comertului cu nr. ... avand codul unic de inregistrare ... poate achizitiona de la*) ... in regim de scutire de plata accizelor urmatoarele produse:
- ...
- ...
- ...
la nivelul unei cantitati medii de ... determinate pe baza consumului inregistrat in evidentele contabile aferente anului anterior.

Certificatul este valabil incepand cu data de ...
Conducatorul autoritatii fiscale, ...

*) se va inscrie numele si adresa antrepozitului fiscal expeditor

- verso -

Utilizat ca document administrativ de insotire

Data
Cantitatea expediata
Semnatura conducerii antrepozitului fiscal expeditor si stampila
Cantitatea receptionata
Semnatura reprezentantului organului fiscal, pentru certificare

...
...
...

[3]

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
Autoritatea fiscala teritoriala ...

CERTIFICAT DE SCUTIRE DE PLATA ACCIZELOR

Se certifica prin prezenta ca ... cu sediul in ... str. ... nr. ... bl. ... sc. ... et. ... ap. ... tel/fax ... inregistrata la registrul comertului cu nr. ... avand codul unic de inregistrare ... poate achizitiona de la*) ... in regim de scutire de plata accizelor urmatoarele produse:
- ...
- ...
- ...
la nivelul unei cantitati medii de ... determinate pe baza consumului inregistrat in evidentele contabile aferente anului anterior.

Certificatul este valabil incepand cu data de ...
Conducatorul autoritatii fiscale, ...

*) se va inscrie numele si adresa antrepozitului fiscal expeditor


ANEXA 15*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa 15 este reprodusa in facsimil.

[1]

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
Autoritatea fiscala teritoriala ...

AUTORIZATIE DE UTILIZATOR FINAL
NR. .../(ZZ)/(LL)/(AA) ...

... cu sediul in ... str. ... nr. ... bl. ... sc. ... et. ... ap. ... tel/fax ... inregistrata la registrul comertului cu nr. ... avand codul unic de inregistrare ... se autorizeaza ca utilizator final de produse accizabile.
Aceasta autorizatie permite achizitionarea de la*) ... in regim de scutire de la plata accizelor, a urmatoarelor produse**):
- ...
- ...
- ...

Autorizatia este valabila incepand cu data de ...

Conducatorul autoritatii fiscale, ...

*) se va inscrie numele si adresa antrepozitului fiscal expeditor
**) se va mentiona denumirea si cantitatea maxima de produs accizabil ce urmeaza a fi achizitionat la nivelul unui an

- fata -

Utilizat ca document administrativ de insotire

[2]

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
Autoritatea fiscala teritoriala ...

AUTORIZATIE DE UTILIZATOR FINAL
NR. .../(ZZ)/(LL)/(AA) ...

... cu sediul in ... str. ... nr. ... bl. ... sc. ... et. ... ap. ... tel/fax ..., inregistrata la registrul comertului cu nr. ... avand codul unic de inregistrare ... se autorizeaza ca utilizator final de produse accizabile.
Aceasta autorizatie permite achizitionarea de la*) ... in regim de scutire de la plata accizelor, a urmatoarelor produse**):
- ...
- ...
- ...

Autorizatia este valabila incepand cu data de ...

Conducatorul autoritatii fiscale, ...


*) se va inscrie numele si adresa antrepozitului fiscal expeditor
**) se va mentiona denumirea si cantitatea maxima de produs accizabil ce urmeaza a fi achizitionat la nivelul unui an

- verso -

Utilizat ca document administrativ de insotire

Data
Cantitatea expediata
Semnatura conducerii antrepozitului fiscal expeditor si stampila
Cantitatea receptionata
Semnatura reprezentantului organului fiscal, pentru certificare

...
...
...

[3]

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
Autoritatea fiscala teritoriala ...

AUTORIZATIE DE UTILIZATOR FINAL
NR. .../(ZZ)/(LL)/(AA) ...

... cu sediul in ... str. ... nr. ... bl. ... sc. ... et. ... ap. ... tel/fax ..., inregistrata la registrul comertului cu nr. ... avand codul unic de inregistrare ... se autorizeaza ca utilizator final de produse accizabile.
Aceasta autorizatie permite achizitionarea de la*) ... in regim de scutire de la plata accizelor, a urmatoarelor produse**):
- ...
- ...
- ...

Autorizatia este valabila incepand cu data de ...

Conducatorul autoritatii fiscale, ...


ANEXA 16*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa 16 este reprodusa in facsimil.

MACHETELE
timbrelor si banderolelor

a) Timbre pentru marcarea tigaretelor si produselor din tutun

- 45 mm -
- 22 mm -

b) Banderole pentru marcarea produselor intermediare si alcoolului etilic
- butelii sau cutii tip tetra pak, tetra brik etc., peste sau egale cu 500 ml:
- aplicare in forma de "U"
- 160 mm -
- 18 mm -

- aplicare in forma de "L"
- 80 mm -
- 18 mm -

- butelii sau cutii tip tetra pak, tetra brik etc., sub 500 ml:
- aplicare in forma de "U"
- 120 mm -
- 18 mm -

- aplicare in forma de "L"
- 60 mm -
- 18 mm -

- butelii sau cutii tip tetra pak, tetra brik etc., sub sau egale cu 50 ml:
- aplicare in forma de "U"
- 60 mm -
- 18 mm -

- aplicare in forma de "L"
- 40 mm -
- 18 mm -


ANEXA 17*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa 17 este reprodusa in facsimil.

Nr. ... din ...

CERERE
privind acordarea autorizatiei de importator

Societatea importatoare ..., cu sediul social in ... str. ... nr. ..., inregistrat in registrul comertului la nr. ... din data de ..., codul unic de inregistrare ... telefon ..., fax ..., e-mail ..., reprezentata prin ..., domiciliat in ..., str. ... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., sectorul ..., judetul ..., posesorul buletinului/cartii de identitate seria ... nr. ..., eliberat/a de ..., avand functia de ..., pe baza pieselor anexate la dosar, solicit eliberarea autorizatiei de importator pentru urmatoarele produse:
1. ...
2. ...
3. ...

Data ...
Semnatura si stampila ...


ANEXA 18*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa 18 este reprodusa in facsimil.

NOTA DE COMANDA Nr. ...
pentru timbre, banderole si etichete din ... (ziua) (luna) (anul)

Denumirea antrepozitarului autorizat pentru productie/importatorului autorizat ...
Codul unic de inregistrare ...
Codul de marcare ...
Sediul:
localitatea ... str. ... nr. ... sectorul ... judetul ... codul postal ... telefon/fax ...

Tipul marcajului
Cantitatea
U.M.
Pretul unitar
T.V.A.
Valoarea totala

...
...
...

Semnatura si stampila solicitantului ...

Data aprobarii comenzii ...
Numarul marcajelor aprobate ...
Modalitatea de plata ...


ANEXA 19*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa 19 este reprodusa in facsimil.

EVIDENTA
achizitionarii, utilizarii si returnarii marcajelor in luna ... anul ...

Denumirea antrepozitarului/importatorului autorizat ...
Data ...
Sediul:
localitatea ... str. ... nr. ... sectorul ... judetul ... codul unic de inregistrare ... codul de marcare ...

Nr. crt.   Numarul de timbre Numarul de banderole Numarul de etichete
1. Stoc la inceputul lunii      
2. Cumparari in cursul lunii      
3. TOTAL (rd. 1 + rd. 2)      
4. Marcaje utilizate pentru produsele din productia interna      
5. Marcaje expediate producatorilor din strainatate      
6. Marcaje deteriorate      
7. TOTAL MARCAJE UTILIZATE (rd. 4 + rd. 5 + rd. 6)      
8. Stoc la sfarsitul lunii (rd. 3 - rd. 7)      

Certificata de conducerea antrepozitarului/importatorului autorizat
Data ...
Semnatura ...

Organul fiscal
Semnatura ...

Verificat de ...
Data ...


ANEXA 20*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa 20 este reprodusa in facsimil.

EVIDENTA
marcajelor deteriorate si a celor distruse in luna ... anul ...

Numarul autorizatiei de antrepozit/importator ...
Codul de marcare ...
Denumirea antrepozitarului/importatorului autorizat ...
Sediul:
localitatea ... str. ... nr. ... sectorul ... judetul ... codul unic de inregistrare ...

Nr. crt.
Cauzele deteriorarii
Numarul de timbre
Numarul de banderole
Numarul de etichete

...
...
...

TOTAL

Certificata de conducerea antrepozitarului/importatorului autorizat
Data ...
Semnatura ...

Organul fiscal
Semnatura ...
Verificat de ...
Data ...


ANEXA 21*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


*) Anexa 21 este reprodusa in facsimil.

Denumirea antrepozitarului/importatorului autorizat ...
Data intocmirii ...

MARCAJE DETERIORATE

...
...
...

Numele si prenumele persoanei care le-a utilizat
Semnatura ...
Semnatura sefului de sectie ...


TITLUL VIII - Masuri speciale privind supravegherea productiei, importului si circulatiei unor produse accizabile


Codul fiscal:

CAPITOLUL I - Sistemul de supraveghere a productiei de alcool etilic Sfera de aplicare



Art. 222.
Sistemul de supraveghere se aplica tuturor antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool etilic nedenaturat si distilate.

Norme metodologice:

1. Sistemul de supraveghere se aplica tuturor antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool etilic nedenaturat si de distilate, utilizate ca materii prime.

Codul fiscal:

CAPITOLUL II - Sistemul de supraveghere a circulatiei alcoolului etilic si a distilatelor in vrac din productia interna sau din import



Conditii de livrare

Art. 232 [...]
(5) Comercializarea in vrac si utilizarea ca materie prima a alcoolului etilic si a distilatelor cu concentratia alcoolica sub 96,0% in volum, pentru fabricarea bauturilor alcoolice, este interzisa.

Norme metodologice:

2. In notiunea de "distilate", in acceptiunea acestei prevederi, intra numai distilatele din cereale.

Codul fiscal:

CAPITOLUL IV - Sistemul de supraveghere a importurilor de alcool, de distilate si de bauturi spirtoase, in vrac Procedura de supraveghere



Art. 236 [...]
(9) Operatiunea de prelevare se incheie prin intocmirea unui proces-verbal de prelevare, conform modelului prezentat in norme. [...]
(15) Cantitatile de alcool, de distilate si de bauturi spirtoase in vrac, provenite din import, vor fi sigilate de catre organul vamal de frontiera si in situatia in care marfa este tranzitata catre o vama de interior in vederea efectuarii operatiunii vamale de import. Marfa astfel sigilata, impreuna cu documentul de insotire a marfii, eliberat de autoritatea vamala de frontiera, in care se mentioneaza cantitatea de alcool, de distilate sau de bauturi spirtoase importata, in modul si sub forma prevazuta in norme, are liber de circulatie pana la punctul vamal unde au loc operatiunea vamala de import si prelevarea de probe, potrivit alin. (2). [...]
(18) Importatorul are obligatia sa evidentieze intr-un registru special, conform modelului prezentat in norme, vizat de reprezentantul organului fiscal teritorial in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea, toate cantitatile de alcool, de distilate si de bauturi spirtoase in vrac - in litri si in grade - pe tipuri de produs si pe destinatii ale acestora.

Norme metodologice:

3. (1) Modelul procesului-verbal de prelevare a unor probe de alcool, distilate si bauturi spirtoase, in vrac, este redat in anexa 1.
(2) Modelul documentului de libera circulatie a alcoolului, distilatelor si bauturilor spirtoase, in vrac, provenite din import, este cel prezentat in anexa 2.
(3) Toate cantitatile de alcool, distilate si bauturi spirtoase, in vrac, provenite din import, vor fi evidentiate intr-un registru special, in conformitate cu modelul din anexa 3.

Codul fiscal:

CAPITOLUL V - Dispozitii comune de supraveghere aplicate productiei si importului de alcool, distilate si bauturi spirtoase



Situatii privind modul de valorificare

Art. 237.
(1) Lunar, pana la data de 15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta, antrepozitarii autorizati pentru productie si importatorii de alcool si de distilate vor depune la organele fiscale teritoriale o situatie continand informatii privind modul de valorificare a acestor produse prin vanzare sau prelucrare, si anume: destinatia, denumirea si adresa beneficiarului, numarul si data facturii, cantitatile, pretul unitar si valoarea totala, din care, dupa caz, valoarea accizei, conform modelului prezentat in norme. [...]
(2) Lunar, pana in ultima zi a lunii, pentru luna precedenta, organele fiscale teritoriale vor transmite Ministerului Finantelor Publice - Directia generala a tehnologiei informatiei situatia centralizatoare pentru fiecare judet privind modul de valorificare a alcoolului si a distilatelor, conform modelului prezentat in norme.

Norme metodologice:

4. (1) Situatia privind modul de valorificare a alcoolului si a distilatelor va fi intocmita de catre antrepozitarii autorizati si importatorii de astfel de produse, conform modelului prezentat in anexa 4.
(2) Organele fiscale teritoriale vor intocmi lunar situatia centralizatoare, conform modelului prevazut in anexa 5.
5. Anexele 1-5 fac parte integranta din prezentele norme metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII - din Codul fiscal.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VI - Masuri speciale privind productia, importul si circulatia uleiurilor minerale



Restrictii

Art. 239.
Se interzice orice operatiune comerciala cu uleiuri minerale care nu provin din antrepozite fiscale de productie.

Norme metodologice:

6. (1) Sunt permise numai operatiunile comerciale cu uleiuri minerale a caror provenienta pe tot circuitul economic poate fi dovedita ca fiind de la un antrepozitar autorizat pentru productie sau importator.
(2) Toate reziduurile de uleiuri minerale rezultate din exploatare - scurgeri, spalari, curatari, decantari, contaminari -, in alte locatii decat antrepozitele fiscale de productie, pot fi vandute numai in vederea prelucrarii catre un antrepozit fiscal de productie. Vanzarea catre antrepozitul fiscal de productie poate avea loc numai pe baza de factura vizata de reprezentantul fiscal in raza caruia isi desfasoara activitatea.
(3) Pentru importatorii de uleiuri minerale, autorizarea potrivit titlului VII intervine atunci cand acestia detin antrepozite fiscale de productie.

Codul fiscal:

Conditii de comercializare

Art. 240.
(1) Uleiurile minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime, care au punctul de inflamabilitate sub 85 grade C, se vor comercializa direct catre utilizatorii finali, care folosesc aceste produse in scop industrial. In caz contrar, antrepozitarul autorizat va vira la bugetul de stat accizele aferente, calculate la nivelul accizelor datorate pentru benzinele cu plumb. In categoria utilizatorilor finali nu sunt inclusi comerciantii in sistem angro.
(2) Se interzice comercializarea, prin pompele statiilor de distributie, a altor uleiuri minerale decat cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor si motorinelor auto, care corespund standardelor nationale de calitate.

Norme metodologice:

7. (1) Utilizatorii finali care achizitioneaza uleiuri minerale neaccizabile in baza autorizatiei de utilizator final si care ulterior schimba destinatia initiala a produselor devin platitori de accize calculate la nivelul accizelor aferente benzinei cu plumb.
(2) Petrolul lampant folosit drept combustibil pentru incalzit de catre persoanele fizice poate fi achizitionat din statiile de distributie daca acestea sunt dotate cu pompe distincte pentru petrol lampant. In aceasta situatie, nu este necesara detinerea autorizatiei de utilizator final.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VIII - Sanctiuni



Infractiuni

Art. 245.
(1) Constituie infractiuni urmatoarele fapte savarsite de administratorul, directorul sau reprezentantul legal al antrepozitarului autorizat sau al societatii: [...]
b) achizitionarea de alcool etilic si de distilate de la alti furnizori decat antrepozitarii autorizati pentru productie sau importatorii autorizati de astfel de produse, potrivit titlului VII; [...]
d) achizitionarea de uleiuri minerale rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime, de la alti furnizori decat antrepozitarii autorizati pentru productie sau importatori autorizati potrivit titlului VII.

Norme metodologice:

8. Intra sub incidenta acestor prevederi alcoolul etilic, distilatele si uleiurile minerale utilizate ca materie prima pentru obtinerea altor produse.


ANEXA 1*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 1 este reprodusa in facsimil.

PROCES-VERBAL DE PRELEVARE
Nr. .../...

Incheiat astazi, ..., la sediul ..., data la care s-a procedat, in baza comenzii (nr. si emitent) ..., la prelevarea a trei esantioane de ... in greutate neta totala de (sau volum net total) ... kg (l) din lotul ... cu factura nr. ... .

Cele trei esantioane au urmatoarea destinatie:
a) un esantion este destinat laboratorului, in scopul eliberarii certificatului de expertiza;
b) un esantion este destinat antrepozitarului autorizat/importatorului si se va transmite cu proces-verbal;
c) un esantion este destinat biroului vamal la care se efectueaza vamuirea.

Esantioanele au fost prelevate conform normativelor in vigoare in Romania, si anume: ...
Esantioanele au fost ambalate, etichetate si sigilate cu sigiliul (sigiliile) nr. ... .
Prezentul proces-verbal a fost incheiat in 4 exemplare, cate unul pentru fiecare parte semnatara.

Partea semnatara
Numele si prenumele
Delegatia sau imputernicirea
Semnatura

Reprezentantul antrepozitarului autorizat/importatorului / ... / ... / ...
Imputernicitul laboratorului agreat / ... / ... / ...
Autoritatea vamala / ... / ... / ...
Delegatul Oficiului pentru Protectia Consumatorului / ... / ... / ...


ANEXA 2*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 2 este reprodusa in facsimil.

Autoritatea Nationala a Vamilor Biroul vamal ...

DOCUMENT
de libera circulatie a alcoolului, distilatelor si a bauturilor spirtoase,
in vrac, provenite din import

Denumirea antrepozitarului autorizat/importatorului ...
Codul unic de inregistrare ...
Adresa ...
Data intrarii in vama ...
Furnizorul extern si tara de provenienta ...
Numarul si data facturii externe ...
Denumirea produselor si concentratia alcoolica exprimata in procente de volum ...
Cantitate importata ...
Destinatia ...

Conducerea biroului vamal, ...
Data ...


ANEXA 3*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 3 este reprodusa in facsimil.

Denumirea antrepozitarului autorizat/importatorului ...
Codul unic de inregistrare ...
Sediul ...

REGISTRU
privind situatia importurilor de alcool, de distilate si de bauturi spirtoase
in vrac si destinatiile acestora

Importuri realizate
- Nr. crt.
- D.V.I. (numar si data)
- Tipul produsului
- Cantitatea (litri alcool pur)
- Valoarea accizelor (lei)
- Documentul de plata a accizelor
Modul de valorificare
- Cantitatile utilizate in productia proprie (litri alcool pur)

... / ... / ... / ... / ... / ... / ...
... / ... / ... / ... / ... / ... / ...
... / ... / ... / ... / ... / ... / ...

Conducerea antrepozitarului autorizat/importatorului, ...


ANEXA 4*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 4 este reprodusa in facsimil.

Denumirea antrepozitarului autorizat/importatorului ...
Codul unic de inregistrare ...
Sediul ...


SITUATIA
privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor
in luna ... anul ...

Factura/Aviz
- numar
- data
Cantitate - litri alcool pur
- prelucrata
- vanduta in regim suspensiv
- vanduta in afara regimului suspensiv
Denumirea beneficiarului
Codul unic de inregistrare al beneficiarului
Autorizatia de antrepozit fiscal
- numar
- data
Cantitati livrate/ prelucrate - litri alcool pur
Pretul unitar -lei/UM
Valoarea -lei -
Acciza -lei-

... / ... ...
... / ... ...
... / ... ...
TOTAL ...

Conducerea antrepozitarului autorizat/importatorului, ...


ANEXA 5*)
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


*) Anexa nr. 5 este reprodusa in facsimil.

Autoritatea fiscala teritoriala

SITUATIE CENTRALIZATOARE
privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor
in luna ... anul ...

Nr. crt.
Denumirea antrepozitarului autorizat/importatorului
Cantitatea - litri alcool pur
- realizata
- prelucrata
- vanduta in regim suspensiv
- vanduta in afara regimului suspensiv
Valoarea -lei
Acciza -lei

... / ... / ... / ... / ... / ... / ... / ...
... / ... / ... / ... / ... / ... / ... / ...
... / ... / ... / ... / ... / ... / ... / ...
TOTAL ...

Conducatorul autoritatii fiscale teritoriale, ...
Data ...

Codul fiscal

TITLUL IX - Impozite si taxe locale


CAPITOLUL I - Dispozitii generale



Definitii

Art. 247.
In intelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) rangul unei localitati - rangul atribuit unei localitati conform legii;
b) zone din cadrul localitatii - zone stabilite de consiliul local, in functie de pozitia terenului fata de centrul localitatii, de retelele edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale, conform documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidente agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului.

Norme metodologice:

1. Pentru identificarea localitatilor si incadrarea acestora pe ranguri de localitati se au in vedere, cumulativ, prevederile:
a) Legii 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulerioare, denumita in continuare Legea 2/1968;
b) Legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 351/2001.
2. Ierarhizarea functionala a localitatilor urbane si rurale, potrivit prevederilor Legii 351/2001, este urmatoarea:
a) rangul 0 - Capitala Romaniei, municipiu de importanta europeana;
b) rangul I - municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel european;
c) rangul II - municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati;
d) rangul III - orase;
e) rangul IV - sate resedinta de comune;
f) rangul V - sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oraselor.
3. In aplicarea prezentului titlu, localitatilor componente ale oraselor si municipiilor li se atribuie aceleasi ranguri cu cele ale oraselor si ale municipiilor in al caror teritoriu administrativ se afla, potrivit prevederilor Legii 2/1968.
4. (1) Delimitarea zonelor si stabilirea numarului acestora, atat in intravilanul, cat si in extravilanul localitatilor, se stabilesc prin hotararile adoptate de catre consiliile locale potrivit art. 247 lit. b) din Codul fiscal, in functie de pozitia terenului fata de centrul localitatii, de retelele edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale, pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, a registrelor agricole, a evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau a oricaror alte evidente agricole sau cadastrale.
(2) Numarul zonelor din intravilanul localitatilor poate fi egal sau diferit de numarul zonelor din extravilanul localitatilor.
5. Identificarea zonelor atat in intravilanul, cat si in extravilanul localitatilor se face prin literele: A, B, C si D.
6. (1) In cazul in care la nivelul unitatii administrativ-teritoriale se impun modificari ale delimitarii zonelor, consiliile locale pot adopta hotarari in acest sens numai in cursul lunii mai pentru anul fiscal urmator. Neadoptarea de modificari ale delimitarii zonelor in cursul lunii mai corespunde optiunii consiliilor locale respective de mentinere a delimitarii existente a zonelor pentru anul fiscal urmator.
(2) Daca in cursul anului fiscal se modifica rangul localitatilor ori limitele intravilanului/extravilanului, dupa caz, impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor fizice, precum si impozitul pe teren, atat in cazul persoanelor fizice, cat si al celor juridice, se modifica potrivit noii ierarhizari a localitatii sau noii delimitari a intravilanului/extravilanului, dupa caz, incepand cu data de 1 ianuarie a anului fiscal urmator.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2), impozitul pe cladiri si impozitul pe teren datorate se determina, din oficiu, de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, fara a se mai depune o noua declaratie fiscala, dupa ce in prealabil le-a fost adusa la cunostinta contribuabililor modificarea rangului localitatii sau a limitelor intravilanului/extravilanului, dupa caz.
7. In cazul municipiului Bucuresti, atributiile prevazute la pct. 4-6 alin. (1) se indeplinesc de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
8. Pentru asigurarea unei stabilitati in ceea ce priveste delimitarea zonelor, se recomanda ca aceasta sa aiba caracter multianual.
9. (1) In cazul in care numarul de zone din intravilan este acelasi cu numarul de zone din extravilan, se utilizeaza urmatoarea corespondenta:
a) zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan;
b) zona B din intravilan are corespondent zona B din extravilan;
c) zona C din intravilan are corespondent zona C din extravilan;
d) zona D din intravilan are corespondent zona D din extravilan.
(2) La unitatile administrativ-teritoriale in cazul carora elementele specifice permit delimitarea a mai putin de 4 zone, consiliile locale pot face aceasta, numai dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care delimiteaza 3 zone, acestea sunt:
zona A, zona B si zona C;
b) in cazul in care delimiteaza 2 zone, acestea sunt:
zona A si zona B;
c) in cazul in care delimiteaza o singura zona, aceasta este zona A.
(3) In cazurile in care numarul de zone din intravilan este diferit de numarul de zone din extravilan, corespondenta dintre zone se face dupa cum urmeaza:
a) in intravilan se delimiteaza doar zona A, iar in extravilan se delimiteaza zonele: A, B, C si D; pentru acest caz, oricare zona din extravilan are corespondent numai zona A din intravilan;
b) in intravilan se delimiteaza zonele: A si B, iar in extravilan se delimiteaza zonele: A, B, C si D; pentru acest caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din intravilan, iar oricare dintre zonele: B, C si D din extravilan au corespondent numai zona B din intravilan;
c) in intravilan se delimiteaza zonele: A, B si C, iar in extravilan se delimiteaza zonele: A, B, C si D; pentru acest caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din intravilan, zona B din extravilan are corespondent zona B din intravilan, iar oricare dintre zonele C si D din extravilan au corespondent numai zona C din intravilan;
d) in intravilan se delimiteaza zonele: A, B, C si D, iar in extravilan se delimiteaza zonele: A, B si C; pentru acest caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan, zona B din intravilan are corespondent zona B din extravilan, iar oricare dintre zonele C si D din intravilan au corespondent numai zona C din extravilan;
e) in intravilan se delimiteaza zonele: A, B, C si D, iar in extravilan se delimiteaza zonele A si B; pentru acest caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan, iar oricare dintre zonele B, C si D din intravilan au corespondent numai zona B din extravilan;
f) in intravilan se delimiteaza zonele A, B, C si D, iar in extravilan se delimiteaza doar zona A; pentru acest caz, oricare dintre zonele din intravilan au corespondent numai zona A din extravilan.
(4) Pentru aplicarea prevederilor art. 258 alin. (4) din Codul fiscal, zonele identificate prin cifre romane au urmatoarele echivalente: zona I s zona A, zona II s zona B, zona III s zona C si zona IV s zona D. Aceste echivalente se utilizeaza si pentru zonele din extravilanul localitatilor stabilite in anul 2003 pentru anul 2004.
(5) Prevederile alin. (3) sunt sistematizate in forma tabelara*), dupa cum urmeaza:

INTRAVILAN (OPTIUNEA, ZONA)
Corespondenta zonelor in cazul in care nr. zonelor din intravilan este diferit de nr. zonelor din extravilan
EXTRAVILAN (ZONA, OPTIUNEA)

lit. a)
X A <- A X
X A <- B X
X A <- C X
X A <- D X

lit. b)
X A <- A X
X B <- B X
X B <- C X
X B <- D X

lit. c)
X A <- A X
X B <- B X
X C <- C X
X C <- D X

lit. d)
X A -> A X
X B -> B X
X C -> C X
X D -> C X

lit. e)
X A -> A X
X B -> B X
X C -> B X
X D -> B X

lit. f)
X A -> A X
X B -> A X
X C -> A X
X D -> A X

*) Forma tabelara este reprodusa in facsimil.

10. Dictionarul cuprinzand semnificatia unor termeni si notiuni utilizate in activitatea de stabilire, control si colectare a impozitelor si taxelor va fi aprobat prin ordin comun al ministrului finantelor publice si ministrului administratiei si internelor.

Codul fiscal

Impozite si taxe locale

Art. 248.
Impozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaza:
a) impozitul pe cladiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hoteliera;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
Norme metodologice:
11. (1) Constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti sau judetelor, dupa caz, urmatoarele resurse financiare:

A. impozitele si taxele locale, instituite prin prezentul titlu, respectiv:
a) impozitul pe cladiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hoteliera;
h) taxele speciale;
i) alte taxe locale;

B. amenzile si penalitatile aferente impozitelor si taxelor locale prevazute la lit. A;

C. dobanzile pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor locale prevazute la lit. A;

D. taxele instituite prin:
a) Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in M.Of. 173 din 29 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea 146/1997;
b) O.G. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 586 din 7 august 2002, denumita in continuare O.G. 12/1998;
c) Legea 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare Legea 117/1999.
(2) Comuna, orasul, municipiul, sectorul municipiului Bucuresti si judetul sunt titulare ale codului de inregistrare fiscala, precum si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica, prin reprezentantul legal al acestora, in calitate de ordonator principal de credite.
(3) Tabloul cuprinzand valorile impozabile, impozitele si taxele locale, alte taxe asimilate acestora, precum si amenzile care se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza anual prin hotarare a Guvernului reprezinta anexa la prezentele norme metodologice, avand in structura sa:
a) valorile impozabile prevazute la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal;
b) impozitele si taxele locale, inclusiv taxele prevazute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d) din Codul fiscal, care constau intr-o anumita suma in lei;
c) amenzile prevazute la art. 294 alin. (3) si (4) din Codul fiscal.
12. (1) Persoanele fizice si persoanele juridice prevazute de titlul IX din Codul fiscal, precum si de prezentele norme metodologice, in calitatea lor de contribuabil, au obligatia sa contribuie prin impozitele si taxele locale stabilite de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de consiliile judetene, dupa caz, intre limitele si in conditiile legii, la cheltuielile publice locale.
(2) Contribuabilii, persoane fizice, care desfasoara activitati economice pe baza liberei initiative, precum si cei care exercita in mod autonom sau prin asociere orice profesie libera sunt:
a) persoanele fizice care exercita activitati independente in mod autonom sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat in vederea realizarii de activitati, cum sunt: asociatiile familiale, asociatiile agricole sau altele asemenea si care nu intrunesc elementele constitutive ale contribuabilului - persoana juridica;
b) persoanele fizice care exercita orice profesii, cum sunt cele: medicale, de avocatura, notariale, de expertiza contabila, de expertiza tehnica, de consultanta fiscala, de contabil autorizat, de consultant de plasament in valori imobiliare, de arhitectura, de executare judecatoreasca, cele autorizate sa execute lucrari de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei si cartografiei sau alte profesii asemanatoare desfasurate in mod autonom, in conditiile legii, si care nu intrunesc elementele constitutive ale contribuabilului - persoana juridica.
(3) In categoria comerciantilor, contribuabili - persoane juridice, se cuprind: regiile autonome, societatile si companiile nationale, societatile bancare si orice alte societati comerciale care se organizeaza si isi desfasoara activitatea in oricare dintre domeniile specifice productiei, prestarilor de servicii, desfacerii produselor sau altor activitati economice, cooperativele mestesugaresti, cooperativele de consum, cooperativele de credit sau orice alte entitati - persoane juridice care fac fapte de comert, astfel cum sunt definite de Codul comercial.
(4) In categoria unitatilor economice ale persoanelor juridice de drept public, ale organizatiilor politice, sindicale, profesionale, patronale si cooperatiste, institutiilor publice, asociatiilor, fundatiilor, federatiilor, cultelor religioase si altora asemenea se cuprind numai acele unitati apartinand acestor persoane juridice care desfasoara activitati in oricare dintre domeniile prevazute la alin. (3).
(5) Comunicarea datelor din evidenta populatiei ce privesc starea civila, domiciliul sau resedinta persoanelor fizice, precum si actualizarea acestor date in sistem informatic se asigura de catre structurile teritoriale de specialitate ale Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei, la cererea autoritatilor administratiei publice locale, fara plata.
13. Resursele financiare prevazute la pct. 11 alin. (1) sunt intrebuintate in intregime de catre autoritatile administratiei publice locale pentru executarea atributiilor si responsabilitatilor acestora, in conditiile legii.
14. (1) La stabilirea impozitelor si taxelor locale se va avea in vedere respectarea urmatoarelor principii:
a) principiul transparentei - autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa isi desfasoare activitatea intr-o maniera deschisa fata de public;
b) principiul aplicarii unitare - autoritatile administratiei publice locale asigura organizarea executarii si executarea in concret, in mod unitar, a prevederilor titlului IX din Codul fiscal si ale prezentelor norme metodologice, fiindu-le interzisa instituirea altor impozite sau taxe locale in afara celor prevazute de titlul IX din Codul fiscal; taxele speciale, instituite pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice si juridice, se incaseaza numai de la acestea, potrivit regulamentului aprobat de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de consiliile judetene, dupa caz, in conditiile O.U.G. 45/2003 privind finantele publice locale;
c) principiul autonomiei locale - consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile judetene stabilesc impozitele si taxele locale intre limitele si in conditiile titlului IX din Codul fiscal si ale prezentelor norme metodologice; acest principiu corespunde Cartei europene a autonomiei locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificata prin Legea 199/1997, publicata in M.Of. 331 din 26 noiembrie 1997.
(2) Potrivit prevederilor art. 1 alin. (3) din Codul fiscal, dispozitiile referitoare la impozitele si taxele locale prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se dispozitiile titlului IX din Codul fiscal.
15. (1) Impozitele si taxele locale anuale se calculeaza prin rotunjire, in sensul ca fractiunile sub 500 lei inclusiv se neglijeaza, iar ceea ce depaseste 500 lei se intregeste la 1.000 lei, prin adaos.
(2) Pentru orice calcule intermediare privind impozitele si taxele locale, altele decat cele prevazute la alin. (1), rotunjirea se face la leu, in sensul ca orice fractiune din acesta se intregeste la un leu, prin adaos.
(3) Prin sintagma calcule intermediare privind impozitele si taxele locale prevazuta la alin. (2) se intelege:
a) calculul pentru perioade mai mici de un an;
b) calculul bonificatiei prevazute la art. 255 alin. (2), art. 260 alin. (2) si art. 265 alin. (2) din Codul fiscal;
c) determinarea nivelurilor/valorilor ca efect al aplicarii unor coeficienti de corectie sau cote de impozitare;
d) determinarea ratelor pe termene de plata;
e) determinarea nivelurilor impozitelor si taxelor locale care constau intr-o anumita suma in lei, ca efect al majorarii anuale prevazute la art. 287 din Codul fiscal;
f) orice alte calcule neprevazute la lit. a)-e) si care nu privesc cuantumurile impozitelor si taxelor locale determinate pentru un an fiscal.
(4) Ori de cate ori, din acte, din masuratori sau din calcule, dupa caz, suprafata pentru determinarea impozitelor si taxelor locale are o marime exprimata in fractiuni de m^2, aceasta nu se rotunjeste.
(5) Pentru calculul termenelor se au in vedere prevederile art. 101 din Codul de procedura civila, respectiv:
a) termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in calcul nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul;
b) termenele stabilite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare;
c) termenul care incepe la data de 29, 30 sau 31 a lunii si se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi se va considera implinit in cea din urma zi a lunii;
d) termenele stabilite pe ani se sfarsesc in ziua anului corespunzator zilei de plecare;
e) termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare; nu se considera zile de lucru cele care corespund repausului saptamanal.
(6) Potrivit prevederilor alin. (5), in cazul in care termenul de plata a oricaror impozite si taxe locale expira intr-o zi de sarbatoare legala, de repaus saptamanal sau cand serviciul este suspendat, in conditiile legii, plata se considera in termen daca este efectuata pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare. Data in functie de care se acorda bonificatia pentru plata cu anticipatie reprezinta termen de plata.

Codul fiscal

CAPITOLUL II - Impozitul pe cladiri



Reguli generale

Art. 249.
(1) Orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania datoreaza anual impozit pentru acea cladire, exceptand cazul in care in prezentul titlu se prevede diferit.
(2) Impozitul prevazut la alin. (1), numit in continuare impozit pe cladiri, se datoreaza catre bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in care este amplasata cladirea.
(3) In cazul unei cladiri, aflata in administrarea sau in folosinta, dupa caz, a altei persoane si pentru care se datoreaza chirie in baza unui contract de inchiriere, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre proprietar.
(4) In cazul in care o cladire se afla in proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spatiile situate in partea din cladire aflata in proprietatea sa.
In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru cladirea respectiva.
(5) In intelesul prezentului titlu, cladire este orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si de altele asemenea.

Norme metodologice:

16. Impozitul pe cladiri se datoreaza bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situata cladirea.
17. Persoanele fizice si persoanele juridice, pentru cladirile de orice fel pe care le detin in proprietate, indiferent unde sunt situate acestea in Romania, datoreaza impozit pe cladiri, cu urmatoarele exceptii:
a) contribuabilii sunt scutiti de la aceasta obligatie;
b) pentru cladirile pe care le detin in proprietate nu se datoreaza acest impozit.
18. (1) Identificarea proprietatilor atat in cazul cladirilor, cat si in cel al terenurilor cu sau fara constructii, situate in intravilanul localitatilor rurale si urbane, precum si identificarea domiciliului fiscal al contribuabililor se fac potrivit Codului de procedura fiscala aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003.
(2) Fiecare proprietate situata in intravilanul localitatilor se identifica prin adresa acesteia, individualizata prin denumirea proprie a strazii si a numarului de ordine atribuit dupa cum urmeaza:
a) pe partea stanga a strazii se incepe cu numarul 1 si se continua cu numerele impare, in ordine crescatoare, pana la capatul strazii;
b) pe partea dreapta a strazii se incepe cu numarul 2 si se continua cu numerele pare, in ordine crescatoare, pana la capatul strazii.
(3) In cazul blocurilor de locuinte, precum si in cel al cladirilor alipite situate in cadrul aceleiasi curti - lot de teren, care au un sistem constructiv si arhitectonic unitar si in care sunt amplasate mai multe apartamente, adresa domiciliului fiscal.
(4) Sunt considerate cladiri distincte, avand elemente proprii de identificare a adresei potrivit alin. (1)-(3), dupa cum urmeaza:
a) cladirile distantate spatial de celelalte cladiri amplasate in aceeasi curte - lot de teren, precum si cladirile legate intre ele prin pasarele sau balcoane de serviciu;
b) cladirile alipite, situate pe loturi alaturate, care au sisteme constructive si arhitectonice diferite - fatade si materiale de constructie pentru peretii exteriori, intrari separate din strada, curte sau gradina - si nu au legaturi interioare.
(5) Adresa domiciliului fiscal al oricarui contribuabil, potrivit prevederilor prezentului punct, se inscrie in registrul agricol, in evidentele compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, precum si in orice alte evidente specifice cadastrului imobiliar-edilitar.
(6) La elaborarea si aprobarea nomenclaturii stradale se au in vedere prevederile O.G. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, publicata in M.Of. 646 din 30 august 2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea 48/2003.
(7) Fiecare proprietate situata in extravilanul localitatilor, atat in cazul cladirilor, cat si in cel al terenurilor cu sau fara constructii, se identifica prin numarul de parcela, acolo unde aceasta este posibil, sau prin denumirea punctului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este inregistrata in registrul agricol.
19. In cazul in care cladirea este administrata sau folosita de alte persoane decat titularul dreptului de proprietate si pentru care locatarul sau concesionarul datoreaza chirie ori redeventa in baza unui contract de inchiriere, locatiune sau concesiune, dupa caz, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre proprietar, potrivit titlului IX din Codul fiscal.
20. Pentru aplicarea prevederilor art. 249 alin. (4) din Codul fiscal se identifica urmatoarele situatii:
a) cladire aflata in proprietate comuna, dar fiecare dintre contribuabili au determinate cotele-parti din cladire, caz in care impozitul pe cladiri se datoreaza de fiecare contribuabil proportional cu partea din cladire corespunzatoare cotelor-parti respective;
b) cladire aflata in proprietate comuna, dar fara sa aiba stabilite cotele-parti din cladire pe fiecare contribuabil, caz in care impozitul pe cladiri se imparte la numarul de coproprietari, fiecare dintre acestia datorand in mod egal partea din impozit rezultata in urma impartirii.

Codul fiscal

Scutiri

Art. 250.
(1) Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru:
1. cladirile institutiilor publice si cladirile care fac parte din domeniul public si privat al unei unitati administrativteritoriale, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
2. cladirile care, potrivit legislatiei in vigoare, sunt considerate monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee sau case memoriale, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
3. cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase recunoscute de lege si partile lor componente locale, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
4. cladirile institutiilor de invatamant preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
5. cladirile unitatilor sanitare de interes national care nu au trecut in patrimoniul autoritatilor locale;
6. cladirile aflate in domeniul public al statului si in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
7. cladirile aflate in domeniul privat al statului si in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", atribuite conform legii;
8. constructiile si amenajarile funerare din cimitire, crematorii;
9. cladirile sau constructiile din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;
10. cladirile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentari;
11. oricare dintre urmatoarele constructii speciale:
a) sonde de titei, gaze, sare;
b) platforme de foraj marin;
c) orice centrala hidroelectrica, centrala termoelectrica, centrala nuclearoelectrica, statie de transformare si de conexiuni, cladire si constructie speciala anexa a acesteia, post de transformare, retea aeriana de transport si distributie a energiei electrice si stalpii aferenti acesteia, cablu subteran de transport, instalatie electrica de forta;
d) canalizari si retele de telecomunicatii subterane si aeriene;
e) cai de rulare, de incinta sau exterioare;
f) galerii subterane, planuri inclinate subterane si rampe de put;
g) puturi de mina;
h) cosuri de fum;
i) turnuri de racire;
j) baraje si constructii accesorii;
k) diguri, constructii-anexe si cantoane pentru interventii la apararea impotriva inundatiilor;
l) constructii hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice, hidrotehnice, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele si statiile de pompare aferente canalelor;
m) poduri, viaducte, apeducte si tuneluri;
n) retele si conducte pentru transportul sau distributia apei, produselor petroliere, gazelor si lichidelor industriale, retele si conducte de termoficare si retele de canalizare;
o) terasamente;
p) cheiuri;
q) platforme betonate;
r) imprejmuiri;
s) instalatii tehnologice, rezervoare si bazine pentru depozitare;
t) constructii de natura similara stabilite prin hotarare a consiliului local.
(2) Constructiile de natura similara celor de la alin. (1) pct. 11 lit. a)-s), avizate prin hotarare a consiliilor locale, sunt scutite de impozit pe cladire pe durata existentei constructiei, pana cand intervin alte modificari.
(3) Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru cladirea unei persoane fizice daca:
a) cladirea este o locuinta noua realizata in conditiile Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; sau
b) cladirea este realizata pe baza de credite, in conformitate cu O.G. 19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor lucrari publice si constructii de locuinte, aprobata si modificata prin Legea nr. 82/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Scutirea de impozit prevazuta la alin. (3) se aplica pentru o cladire timp de 10 ani de la data dobandirii acesteia. In cazul instrainarii cladirii, scutirea de impozit nu se aplica noului proprietar al cladirii.

Norme metodologice:

21. Notiunea institutii publice, mentionata la art. 250 alin. (1) pct. 1 din Codul fiscal, reprezinta o denumire generica ce include: Parlamentul, Administratia Prezidentiala, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutii publice autonome, unitatile administrativ-teritoriale, precum si institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare.
22. Prin sintagma incinte care sunt folosite pentru activitati economice, mentionata la art. 250 alin. (1) pct. 1-4 si 6 din Codul fiscal, se intelege spatiiile utilizate pentru realizarea oricaror fapte de comert, astfel cum sunt definite in Codul comercial, ce excedeaza destinatiilor specifice categoriilor de cladiri care nu sunt supuse impozitului pe cladiri.
23. (1) Prin sintagma cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, mentionata la art. 250 alin. (1) pct. 3, se intelege bisericile - locasurile de inchinaciune, casele de rugaciuni - si anexele acestora. Termenul lacas este varianta a termenului locas.
(2) Anexele bisericilor se refera la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricarui cult recunoscut oficial in Romania, cum ar fi: clopotnita, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capela mortuara, casa parohiala cu dependintele sale, destinata ca locuinta a preotului/preotilor slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumanari, pangarul, troita, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, asezamantul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfasurarea activitatilor cu caracter administrativ-bisericesc, resedinta chiriarhului, precum si altele asemenea; prin asezamant cu caracter social-caritabil se intelege caminul de copii, azilul de batrani, cantina sociala sau orice alta incinta destinata unei activitati asemanatoare.
(3) Cultele religioase recunoscute oficial in Romania, organizate potrivit statutelor proprii, sunt persoane juridice.
Pot fi persoane juridice si componentele locale ale acestora, precum si asezamintele, asociatiile, ordinele si congregatiile prevazute in statutele lor de organizare si functionare, daca acestea au elementele constitutive ale persoanelor juridice, potrivit prevederilor Decretului 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 4 august 1948, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Cultele religioase recunoscute oficial in Romania sunt:
a) Biserica Ortodoxa Romana;
b) Biserica Romano-Catolica;
c) Biserica Romana Unita cu Roma (Greco-Catolica);
d) Biserica Reformata (Calvina);
e) Biserica Evanghelica Lutherana de Confesiune Augustana (C.A.);
f) Biserica Evanghelica Lutherana Sinodo-Presbiteriala (S.P.);
g) Biserica Unitariana;
h) Biserica Armeana;
i) Cultul Crestin de Rit Vechi;
j) Biserica Crestina Baptista;
k) Cultul Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolica;
l) Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea;
m) Cultul Crestin dupa Evanghelie;
n) Biserica Evanghelica Romana;
o) Cultul Musulman;
p) Cultul Mozaic;
r) Organizatia Religioasa "Martorii lui Iehova";
s) alte culte religioase recunoscute oficial in Romania.
24. (1) Pentru a putea beneficia de prevederile art. 250 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilii proprietari ai constructiilor speciale respective trebuie sa depuna Cererea pentru avizarea constructiilor speciale in scopul scutirii de la plata impozitului pe cladiri, model stabilit potrivit pct. 256, la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pe a caror raza administrativ-teritoriala se afla constructiile speciale.
(2) In cererea prevazuta la alin. (1) se prezinta detaliat elementele de identificare a constructiilor speciale pentru care se solicita aprobarea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucuresti, insotita de declaratia pe propria raspundere a semnatarului cererii ca acele constructii speciale nu intrunesc elementele constitutive ale cladirii pentru care se datoreaza impozitul pe cladiri.
(3) Prin hotararile adoptate de catre consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti se mentioneaza nominal contribuabilii care au depus cereri, constructiile avizate ca fiind de natura similara constructiilor speciale pentru care nu se datoreaza impozitul pe cladiri, precum si cazurile de cereri respinse.
(4) Constructiile care au fost avizate, prin hotarare, ca fiind de natura similara constructiilor speciale sunt scutite de impozit pe cladiri pe durata existentei constructiei, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a fost adoptata hotararea de aprobare, pana cand intervin alte modificari.
(5) In cazul in care la constructia avizata ca fiind de natura similara constructiilor speciale care sunt scutite de impozit pe cladiri intervin modificari ulterioare datei depunerii cererii, contribuabilii in cauza au obligatia ca in termen de 30 de zile calendaristice de la data aparitiei modificarii sa depuna:
a) declaratia fiscala, model stabilit potrivit pct. 256, atunci cand acea constructie se supune impozitului pe cladiri; sau b) o noua cerere, model stabilit potrivit pct. 256, urmand procedura initiala de avizare prevazuta la alin. (1).
(6) In cazul constructiei care are elementele constitutive ale cladirii si pentru care, prin hotarare a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucuresti, s-a respins cererea, contribuabilul respectiv datoreaza impozitul pe cladiri in conditiile titlului IX din Codul fiscal.
(7) Anual, in luna ianuarie, pentru cladirile si constructiile speciale pe care le au in proprietate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, contribuabilii care beneficiaza de prevederile art. 250 alin. (2) din Codul fiscal au obligatia sa depuna, la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale ale comunelor, oraselor si municipiilor in a caror raza se afla cladirile si constructiile speciale in cauza, declaratii pe propria raspundere ca la acele constructii speciale nu au intervenit modificari de natura sa conduca la datorarea impozitului pe cladiri, fara nici o alta aprobare/avizare din partea consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului Bucuresti. In aceasta declaratie, in mod obligatoriu, se va mentiona hotararea autoritatii deliberative prin care constructiile care au fost avizate sunt considerate ca fiind de natura similara constructiilor speciale.
(8) Pentru constructiile stabilite ca fiind de natura similara constructiilor speciale, prin hotarari ale consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului Bucuresti adoptate in anul 2003, nu se datoreaza impozit pe cladiri in anul 2004, in masura in care acestea nu intra sub incidenta prevederilor alin. (5).
(9) In cazul constructiilor ce au fost avizate in anul 2003 pentru anul 2004, prin hotarari ale consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pentru a putea beneficia, incepand cu anul 2005, de scutirea de impozit pe cladiri pe durata existentei constructiei, pana cand intervin alte modificari, contribuabilii respectivi trebuie sa depuna cererea, potrivit alin. (1), pana cel tarziu la data de 30 aprilie 2004.
(10) Cladirile aflate in domeniul privat al statului si in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", atribuite conform legii, prevazute la art. 250 alin. (1) pct. 7 din Codul fiscal, sunt cele ce intra sub incidenta prevederilor H.G. 533/2002 privind organizarea si functionarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", publicata in M.Of. 391 din 7 iunie 2002, cu modificarile ulterioare.
25. (1) Potrivit art. 10 alin. 2 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea locuintei nr. 114/1996, pentru contribuabilii persoane fizice, titulari ai contractelor de construire a unei locuinte cu credit sau ai contractelor de vanzare-cumparare cu plata in rate a locuintelor noi care se realizeaza in conditiile art. 7-9 din legea mentionata mai sus, scutirea de la plata impozitului pe cladiri se acorda pe timp de 10 ani de la data de intai a lunii urmatoare celei in care a fost dobandita locuinta respectiva.
(2) Beneficiarii de credite, in conditiile prevederilor O.G. 19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor lucrari publice si constructii de locuinte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 28 din 28 ianuarie 1994, aprobata cu modificari prin Legea 82/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Ordonanta Guvernului nr. 19/1994, sunt scutiti de la plata impozitului pe cladiri pe o perioada de 10 ani de la data de intai a lunii urmatoare celei in care a fost dobandita locuinta respectiva.
(3) Persoanele fizice beneficiare de credite care au dobandit locuinte, in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 19/1994, beneficiaza de scutirea de la plata impozitului pe cladiri incepand cu aceasta data si pana la implinirea termenului de 10 ani, calculat incepand cu data dobandirii locuintelor.
26. (1) Scutirile prevazute la pct. 25 se acorda pe baza de cerere, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care persoanele beneficiare prezinta la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale originalul si copia actelor care le atesta aceasta calitate, respectiv contractul de construire a unei locuinte cu credit, contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate a locuintei sau contractul de dobandire a locuintei, dupa caz, si procesul-verbal de predare-primire/preluare a locuintei in cauza, numai pentru o cladire.
(2) In cazul instrainarii locuintelor dobandite in temeiul O.G. 19/1994 si al Legii 114/1996, noii proprietari nu mai beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe cladiri.
(3) Declaratiile fiscale pentru cazurile care intra sub incidenta alin. (2) se depun la compartimentele de specialitate ale administratiei publice locale in a caror raza de competenta sunt situate cladirile, in termen de 30 de zile de la data instrainarii/dobandirii acestora sau de la data de la care au intervenit schimbari care conduc la modificarea impozitului pe cladiri datorat atat de catre contribuabilul care instraineaza, cat si de catre cel care dobandeste.
27. (1) Atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice, inclusiv institutiile publice, pentru cladirile pe care le detin in proprietate, au obligatia sa depuna declaratiile fiscale, conform modelelor stabilite potrivit pct. 256, la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucuresti, in a caror raza se afla cladirile, chiar daca, potrivit prevederilor art. 252 din Codul fiscal, pentru acestea nu datoreaza impozit pe cladiri sau sunt scutite de la plata acestui impozit.
(2) Declaratiile fiscale in cazul persoanelor care intra sub incidenta alin. (1) se depun o singura data pe durata existentei cladirii, pana cand intervine orice modificare de natura celor care privesc:
a) situatia cladirii, in sensul art. 254 alin. (6) din Codul fiscal;
b) situatia juridica a persoanei fizice sau a persoanei juridice.

Codul fiscal:

Calculul impozitului pentru persoane fizice

Art. 251.
(1) In cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabila a cladirii.
(2) Cota de impozitare este de 0,2% pentru cladirile situate in mediul urban si de 0,1% pentru cladirile din mediul rural.
(3) Valoarea impozabila a unei cladiri se determina prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a cladirii, exprimata in metri patrati, cu valoarea corespunzatoare din tabelul urmator:

Tipul cladirii
Cladire cu instalatii de apa, canalizare, electrice si incalzire (lei/m2) [conditii cumulative]
Cladire fara instalatii de apa, canalizare, electricitate sau incalzire (lei/m2)

1. Cladiri cu pereti sau cadre din beton armat, caramida arsa, piatra naturala sau alte materiale asemanatoare / 5.300.000 / 3.100.000
2. Cladiri cu pereti din lemn, caramida nearsa, paianta, valatuci, sipci sau alte materiale asemanatoare / 1.400.000 / 900.000
3. Constructii anexe corpului principal al unei cladiri, avand peretii din beton, caramida arsa, piatra sau alte materiale asemanatoare / 900.000 / 800.000
4. Constructii anexe corpului principal al unei cladiri, avand peretii din lemn, caramida nearsa, valatuci, sipci sau alte materiale asemanatoare / 500.000 / 300.000
5. Subsol, demisol sau mansarda utilizata ca locuinta / 75% din suma care s-ar aplica cladirii / 75% din suma care s-ar aplica cladirii
6. Subsol, demisol sau mansarda utilizata cu alte scopuri decat cel de locuinta / 50% din suma care s-ar aplica cladirii / 50% din suma care s-ar aplica cladirii

(4) Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, loggiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetele scarilor si teraselor neacoperite.
(5) Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de amplasarea cladirii, prin inmultirea sumei determinate conform alin. (3) cu coeficientul de corectie corespunzator, prevazut in urmatorul tabel:

Zona in cadrul localitatii Rangul localitatii
  0 I II III IV V
A 1,30 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05
B 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00
C 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95
D 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95 0,90

(6) In cazul unui apartament amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente, coeficientul de corectie prevazut la alin. (5) se reduce cu 0,10.
(7) In cazul unei cladiri finalizate inainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabila se reduce cu 15%.
(8) In cazul unei cladiri finalizate dupa 31 decembrie 1950 si inainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabila se reduce cu 5%.
(9) Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, atunci suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

Norme metodologice:

28. Impozitul pe cladiri, in cazul contribuabililor persoane fizice, se determina pe baza de cota de impozitare, diferentiata in functie de locul in care se afla situata cladirea, respectiv: cota procentuala de 0,2% pentru mediul urban si cota procentuala de 0,1% pentru mediul rural, aplicata asupra valorii impozabile a cladirii.
29. (1) Pentru determinarea valorii impozabile a cladirilor, stabilita pe baza criteriilor si normelor de evaluare prevazute de art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, se au in vedere instalatiile cu care este dotata cladirea, respectiv:
a) se incadreaza pentru aplicarea valorilor impozabile prezentate in coloana a doua acele cladiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalatii de apa, de canalizare, electrice si de incalzire, dupa cum urmeaza:
1. cladirea se considera dotata cu instalatie de apa daca alimentarea cu apa se face prin conducte, dintr-un sistem de aductiune din retele publice sau direct dintr-o sursa naturala - put, fantana sau izvor - in sistem propriu;
2. cladirea se considera ca are instalatie de canalizare daca este dotata cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate in reteaua publica;
3. cladirea se considera ca are instalatie electrica daca este dotata cu cablaje interioare racordate la reteaua publica sau la o sursa de energie electrica - grup electrogen, microcentrala, instalatii eoliene sau microhidrocentrala;
4. cladirea se considera ca are instalatie de incalzire daca aceasta se face prin intermediul agentului termic abur sau apa calda de la centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locala sau centrale termice proprii - si il transmit in sistemul de distributie in interiorul cladirii, constituit din conducte si radiatoare - calorifere, indiferent de combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum si prin intermediul sobelor incalzite cu gaze/convectoarelor;
b) se incadreaza pentru aplicarea valorilor impozabile prevazute in coloana a treia acele cladiri care nu se regasesc in contextul mentionat la lit. a), respectiv cele care nu au nici una dintre aceste instalatii sau au una, doua ori trei astfel de instalatii.
(2) Mentiunea cu privire la existenta/inexistenta instalatiilor se face prin declaratia fiscala, model stabilit potrivit pct. 256.
(3) In situatia in care, pe parcursul anului fiscal, cladirea incadrata pentru aplicarea valorilor impozabile prevazute in coloana "Cladire fara instalatii de apa, canalizare, electricitate sau incalzire (lei/m^2)" din tabelul prevazut la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal face obiectul aplicarii valorilor impozabile prevazute in coloana a treia, ca efect al dotarii cu toate cele patru instalatii, modificarea impozitului pe cladiri se face incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a aparut aceasta situatie, necesitand depunerea unei noi declaratii fiscale. In mod similar se procedeaza si in situatia in care la cladirea dotata cu toate cele patru instalatii, pe parcursul anului fiscal, se elimina din sistemul constructiv oricare dintre aceste instalatii, prevazute la alin. (1) lit. a), pe baza de autorizatie de desfiintare eliberata in conditiile legii.
30. Pentru determinarea valorilor impozabile, pe ranguri de localitati si zone in cadrul acestora, atat pentru intravilan, cat si pentru extravilan, incadrarea cladirilor urmeaza incadrarea terenurilor efectuata de catre consiliile locale, avandu-se in vedere precizarile de la pct. 1-9.
31. (1) Suprafata construita desfasurata a unei cladiri, ce sta la baza calculului impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice, rezulta din actul de proprietate sau din planul cadastral, iar in lipsa acestora, din schita/fisa cladirii sau din alte documente asemanatoare.
(2) Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv suprafetele balcoanelor, ale loggiilor si ale celor situate la subsol. In calcul nu se cuprind suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta, precum si cele ale scarilor si teraselor neacoperite.
(3) Pentru calculul impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice, in cazul in care dimensiunile exterioare ale cladirii nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, suprafata construita desfasurata se determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu coeficientul de transformare de 1,20 prevazut la art. 251 alin. (9) din Codul fiscal. Coeficientul de transformare serveste la stabilirea relatiei dintre suprafata utila, potrivit dimensiunilor interioare dintre pereti, si suprafata construita desfasurata determinata pe baza masuratorilor pe conturul exterior al cladirii.
(4) La stabilirea coeficientului de transformare mentionat la alin. (3) s-a avut in vedere potentiala diferenta dintre suprafata construita desfasurata si suprafata utila a cladirii;
prin potentiala diferenta se cuantifica suprafata sectiunii peretilor, a balcoanelor, a loggiilor, precum si a cotei-parti din eventualele incinte de deservire comuna, acolo unde este cazul.
(5) Daca in documente este inscrisa suprafata construita desfasurata a cladirii, determinata pe baza masuratorilor pe conturul exterior al acesteia, pentru determinarea impozitului pe cladiri nu se ia in calcul suprafata utila si, implicit, nu se aplica coeficientul de transformare.
(6) In sensul prezentelor norme metodologice, termenii si notiunile de mai sus au urmatoarele intelesuri:
a) acoperis - partea de deasupra care acopera si protejeaza o cladire de intemperii, indiferent de materialul din care este realizat; planseul este asimilat acoperisului in cazul in care deasupra acestuia nu mai sunt alte incaperi/incinte;
b) balcon - platforma cu balustrada pe peretele exterior al unei cladiri, comunicand cu interiorul prin una sau mai multe usi;
c) cladire finalizata - constructie care indeplineste, cumulativ, urmatoarele conditii:
1. serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si de altele asemenea;
2. are elementele structurale de baza ale unei cladiri, respectiv: pereti si acoperis;
3. are expirat termenul de valabilitate prevazut in autorizatia de construire si nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii acesteia ori cladirea a fost realizata fara autorizatie de construire; pentru stabilirea impozitului pe cladiri, se ia in calcul numai suprafata construita desfasurata care are elementele de la pct. 2.
d) incinta de deservire comuna - spatiu inchis in interiorul unei cladiri, proprietatea comuna a celor care detin apartamente in aceasta, afectat scarilor, lifturilor, uscatoriilor sau oricaror alte utilitati asemanatoare;
e) loggie - galerie exterioara incorporata unei cladiri, acoperita si deschisa catre exterior printr-un sir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stalpi;
f) nivel - fiecare dintre partile unei cladiri cuprinzand incaperile/incintele situate pe acelasi plan orizontal, indiferent ca acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice inaltime deasupra solului;
g) perete - element de constructie asezat vertical sau putin inclinat, facut din beton armat, din caramida arsa sau nearsa, din piatra, din lemn, din valatuci, din sticla, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limiteaza, separa sau izoleaza incaperile/incintele unei cladiri intre ele sau de exterior si care sustine planseele, etajele si acoperisul;
h) suprafata sectiunii unui nivel - suprafata unui nivel, rezultata pe baza masuratorilor pe conturul exterior al peretilor, inclusiv suprafata balcoanelor si a loggiilor; in cazul cladirilor care nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior al peretilor, suprafata sectiunii unui nivel reprezinta suma suprafetelor utile ale tuturor incaperilor/incintelor, inclusiv a suprafetelor balcoanelor si a loggiilor si a suprafetelor sectiunilor peretilor, toate aceste suprafete fiind situate la acelasi nivel, la suprafetele utile ale incaperilor/incintelor adunand si suprafetele incintelor de deservire comuna.
32. In categoria cladirilor supuse impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice se cuprind:
a) constructiile utilizate ca locuinta, respectiv unitatile construite formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la acelasi nivel sau la niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin, prevazute, dupa caz, cu dependinte si/sau alte spatii de deservire;
b) constructiile mentionate la lit. a), dezafectate si utilizate pentru desfasurarea de profesii libere;
c) constructiile-anexe situate in afara corpului principal de cladire, cum sunt: bucatariile, camarile, pivnitele, grajdurile, magaziile, garajele si altele asemenea;
d) constructiile gospodaresti, cum sunt: patulele, hambarele pentru cereale, surele, fanariile, remizele, soproanele si altele asemenea;
e) orice alte constructii proprietatea contribuabililor, neprevazute la lit. a) - d), care au elementele constitutive ale cladirii.
33. Pentru calculul impozitului pe cladiri, in cazul persoanelor fizice, sunt necesare urmatoarele date:
a) rangul localitatii unde se afla situata cladirea;
b) teritoriul unde se afla:
1. in intravilan; sau
2. in extravilan;
c) zona in cadrul localitatii, potrivit incadrarii de la lit. b);
d) suprafata construita desfasurata a cladirii, respectiv:
1. cea determinata pe baza dimensiunilor masurate pe conturul exterior al acesteia; sau
2. in cazul in care cladirea nu poate fi efectiv masurata pe conturul exterior, suprafata utila a cladirii se inmulteste cu coeficientul de transformare de 1,20;
e) tipul cladirii si instalatiile cu care este dotata aceasta;
f) in cazul apartamentului, daca acesta se afla amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente;
g) data finalizarii cladirii, respectiv:
1. inainte de 1 ianuarie 1951; sau
2. dupa 31 decembrie 1950 si inainte de 1 ianuarie 1978; sau
3. dupa 31 decembrie 1977;
h) in cazul celor care au in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, ordinea in care a fost dobandita cladirea, precum si care dintre aceste cladiri sunt inchiriate, in vederea majorarii impozitului datorat de contribuabilii care intra sub incidenta art. 252 din Codul fiscal;
i) majorarea stabilita in conditiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe cladiri.
34. (1) Exemplu de calcul pentru impozitul pe cladiri aferent anului 2004, in cazul unui abator, proprietatea unei persoane fizice:

A. Date despre cladire, potrivit structurii prevazute la pct. 33:
a) rangul satului Amnas care apartine orasului Saliste, unde este situat abatorul: V;
b) teritoriul unde se afla: in extravilan;
c) zona in cadrul localitatii, potrivit incadrarii de la lit. b): C;
d) suprafata construita desfasurata: 368,23 m^2;
e) tipul cladirii: cu pereti din caramida arsa si dotata cu toate cele patru instalatii mentionate la pct. 29 alin. (1) lit. a);
f) nu este cazul;
g) data finalizarii: 1 ianuarie 1951;
h) nu este cazul;
i) Consiliul Local al Comunei Saliste a hotarat, in anul 2003 pentru anul 2004, stabilirea, in intravilanul satului Amnas, a unei singure zone, respectiv zona A, iar in extravilan a 4 zone, respectiv zona I, zona a II-a, zona a III-a si zona a IV-a, precum si majorarea impozitului pe cladiri cu 41,9%.

B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe cladiri, astfel cum rezulta din economia textului art. 251 din Codul fiscal:
1. Se determina suprafata construita desfasurata a cladirii:
este cea determinata pe baza masuratorilor pe conturul exterior al cladirii, respectiv de: 368,23 m^2.
2. Se determina valoarea impozabila a acestei cladiri:
2.1. suprafata construita desfasurata prevazuta la pct. 1 se inmulteste cu valoarea impozabila a cladirii cu pereti din caramida arsa, dotata cu toate cele patru instalatii, respectiv cea din tabloul prevazut la pct. 11 alin. (3) "Nivelurile stabilite in anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)", corespunzator randului 1 si coloanei 3, astfel: 368,23 m^2 x 5.900.000 lei/m^2 = 2.172.557.000 lei;
2.2. se identifica coeficientul de corectie din tabelul prevazut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzator zonei A si rangului V, respectiv 1,05; deoarece numarul zonelor din intravilan este diferit de numarul zonelor din extravilan, avand in vedere prevederile pct. 9 alin. (3) lit. a) si alin. (4) si ale pct. 30, pentru identificarea coeficientului de corectie in tabelul prevazut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, zona a III-a din extravilan, potrivit delimitarii efectuate in anul 2003 pentru anul 2004, are echivalenta zona C careia ii corespunde zona A;
2.3. potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, valoarea impozabila determinata la subpct. 2.1 se ajusteaza cu coeficientul de corectie determinat la subpct. 2.2, respectiv: 2.172.557.000 lei x 1,05 = 2.281.184.850 lei;
2.4. abatorul fiind finalizat la data 1 ianuarie 1951, potrivit prevederilor art. 251 alin. (8) din Codul fiscal, valoarea impozabila determinata la subpct. 2.3 se reduce cu 5% sau, pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste cu 0,95, respectiv: 2.281.184.850 lei x 0,95 = 2.167.125.607,50 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) si alin. (3) lit. c), fractiunea de 0,50 lei se intregeste la un leu prin adaos, iar valoarea impozabila astfel calculata se rotunjeste la 2.167.125.608 lei.
3. Se determina impozitul pe cladiri anual:
3.1. potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii impozabile a cladirii determinate la subpct. 2.4 se aplica cota de impozitare prevazuta la art. 251 alin. (2) din Codul fiscal de 0,1% specifica mediului rural sau, pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste cu 0,001, respectiv: 2.167.125.608 lei x 0,001 = 2.167.125.608 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) si alin. (3) lit. c), fractiunea de 0,608 lei se intregeste la un leu prin adaos, iar impozitul astfel calculat se rotunjeste la 2.167.126 lei;
3.2. avand in vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, in anul 2003 pentru anul 2004, Consiliul Local al Comunei Saliste a hotarat majorarea impozitului pe cladiri cu 41,9%, impozitul determinat la subpct. 3.1 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, impozitul pe cladiri se inmulteste cu 1,419, respectiv: 2.167.126 lei x 1,419 = 3.075.151,794 lei;
potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 151,794 lei fiind sub 500 lei inclusiv se neglijeaza, iar impozitul pe cladiri astfel determinat se rotunjeste la 3.075.000 lei.
(2) In luna mai 2003, cand s-au adoptat hotararile prin care s-au stabilit impozitele si taxele locale pentru anul 2004, autoritatea deliberativa se intitula Consiliul Local al Comunei Saliste. Prin Legea 336/2003, publicata in M.Of. 498 din 10 iulie 2003, comuna Saliste, judetul Sibiu, a fost declarata oras, astfel ca, potrivit prevederilor pct. 6 alin. (2), incepand cu data de 1 ianuarie 2004, impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor fizice, se determina potrivit noii ierarhizari.

Codul fiscal:

Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri

Art. 252.
(1) Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza:
a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.
(2) In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar.
(3) Persoanele fizice prevazute la alin. (1) au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in raza carora isi au domiciliul, precum si la cele in raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora. Modelul declaratiei speciale va fi cel prevazut prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului.

Norme metodologice:

35. Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice care detin in proprietate mai multe cladiri utilizate ca locuinta, altele decat cele inchiriate, se majoreaza conform prevederilor art. 252 alin. (1) si (2) din Codul fiscal.
36. Sunt considerate ca fiind inchiriate numai acele cladiri utilizate ca locuinta pentru care sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) proprietarul, in calitatea sa de locator, are contract de inchiriere incheiat in forma scrisa;
b) contractul prevazut la lit. a) este inregistrat la organul fiscal competent in scopul stabilirii veniturilor din cedarea dreptului de folosinta a bunurilor, in conditiile legii;
c) locatarul nu poate fi membru al familiei locatorului;
prin familie, in sensul prezentei litere, se desemneaza sotul, sotia si copiii lor necasatoriti. Aceasta conditie nu se urmareste in cazul in care cladirea utilizata ca locuinta se inchiriaza unei persoane juridice.
37. Impozitul pe cladiri majorat in conditiile art. 252 alin. (1) din Codul fiscal se aplica dupa cum urmeaza:
a) pentru acele cladiri pentru care nu sunt indeplinite conditiile prevazute la pct. 36, precum si pentru partea din cladire pentru care nu se face dovada indeplinirii acestor conditii:
b) proportional cu perioada pentru care nu sunt indeplinite conditiile de la pct. 36, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care nu sunt indeplinite aceste conditii.
38. (1) O persoana fizica ce detine in proprietate doua cladiri utilizate ca locuinta, altele decat cele inchiriate, datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea de la adresa de domiciliu impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 115% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 1,15.
(2) Exemplu de calcul pentru impozitul pe cladiri aferent anului 2004, in cazul unui apartament utilizat ca locuinta, care este prima in afara celei de la adresa de domiciliu, proprietatea unei persoane fizice:

A. Date despre apartament, potrivit structurii prevazute la pct. 33:
a) rangul localitatii unde este situat apartamentul: 0;
b) teritoriul unde se afla: in intravilan;
c) zona in cadrul localitatii, potrivit incadrarii de la lit. b): A;
d) suprafata utila a apartamentului: 107,44 m^2;
e) tipul cladirii: cu pereti din caramida arsa si dotata cu toate cele patru instalatii mentionate la pct. 29 alin. (1) lit. a);
f) amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente;
g) data finalizarii: 31 decembrie 1950;
h) prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu si nu este inchiriata;
i) Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat, in anul 2003 pentru anul 2004, majorarea impozitului pe cladiri cu 48,7%.

B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe cladiri, astfel cum rezulta din economia textului art. 251, 252 si 287 din Codul fiscal:
1. Se determina suprafata construita desfasurata a apartamentului:
deoarece dimensiunile exterioare ale apartamentului nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, acesta avand pereti comuni cu apartamentele invecinate, potrivit prevederilor art. 251 alin. (9) din Codul fiscal, coroborate cu cele ale pct. 31 din prezentele norme metodologice, suprafata construita desfasurata se determina prin inmultirea suprafetei utile cu coeficientul de transformare de 1,20, respectiv: 107,44 m^2 x 1,20 = 128,928 m^2.
2. Se determina valoarea impozabila a acestui apartament:
2.1. suprafata construita desfasurata prevazuta la pct. 1 se inmulteste cu valoarea corespunzatoare cladirii cu pereti din caramida arsa, dotata cu toate cele patru instalatii, respectiv cea care se regaseste in tabloul prevazut la pct. 11 alin. (3) "Nivelurile stabilite in anul 2003 pentru anul 2004 art. 296 alin. (1)", corespunzator randului 1 si coloanei 3, astfel: 128,928 m^2 x 5.900.000 lei/m^2 = 760.675.200 lei;
2.2. se identifica coeficientul de corectie din tabelul prevazut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzator zonei A si rangului 0, respectiv 1,30; deoarece apartamentul este amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente, potrivit prevederilor art. 251 alin. (6) din Codul fiscal, acest coeficient de corectie se reduce cu 0,10, determinand astfel coeficientul de corectie specific acestui apartament: 1,30 - 0,10 = 1,20;
2.3. potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, valoarea impozabila determinata la subpct. 2.1 se ajusteaza cu coeficientul de corectie determinat la subpct. 2.2, respectiv: 760.675.200 lei x 1,20 = 912.810.240 lei;
2.4. apartamentul fiind finalizat inainte de 1 ianuarie 1951, potrivit prevederilor art. 251 alin. (7) din Codul fiscal, valoarea impozabila determinata la subpct. 2.3 se reduce cu 15% sau, pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste cu 0,85, respectiv: 912.810.240 lei x 0,85 = 775.888.704 lei.
3. Se determina impozitul pe cladiri anual:
3.1. potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii impozabile a apartamentului ,determinata la subpct.
2.4, se aplica cota de impozitare prevazuta la art. 251 alin.
(2) din Codul fiscal de 0,2% specifica mediului urban sau, pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste cu 0,002, respectiv: 775.888.704 lei x 0,002 = 1.551.777,408 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) si alin. (3) lit. c) fractiunea de 0,408 lei se intregeste la un leu, prin adaos, iar impozitul astfel calculat se rotunjeste la 1.551.778 lei;
3.2. deoarece apartamentul este prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu, potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, impozitul pe cladiri determinat la subpct. 3.1 se majoreaza cu 15% sau, pentru usurarea calculului, impozitul pe cladiri se inmulteste cu 1,15, respectiv: 1.551.778 lei x 1,15 = 1.784.544,70 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) si alin. (3) lit. c) fractiunea de 0,70 lei se intregeste la un leu, prin adaos, iar impozitul astfel calculat se rotunjeste la 1.784.545 lei;
3.3. avand in vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, in anul 2003 pentru anul 2004, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat majorarea impozitului pe cladiri cu 48,7%, impozitul determinat la subpct. 3.2 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, impozitul pe cladiri se inmulteste cu 1,487, respectiv: 1.784.545 lei x 1,487 = 2.653.618,415 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1) fractiunea de 618,415 lei depasind 500 lei se majoreaza la 1.000 lei, impozitul pe cladiri astfel determinat se rotunjeste la 2.654.000 lei.
39. O persoana fizica ce detine in proprietate trei cladiri utilizate ca locuinta, altele decat cele inchiriate, datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea de la adresa de domiciliu impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 115% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 1,15;
c) pentru cea de-a treia cladire, care este a doua in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 150% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 1,50.
40. O persoana fizica ce detine in proprietate patru cladiri utilizate ca locuinta, altele decat cele inchiriate, datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea de la adresa de domiciliu impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 115% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 1,15;
c) pentru cea de-a treia cladire, care este a doua in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 150% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 1,50;
d) pentru cea de-a patra cladire, care este a treia in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 175% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 1,75.
41. (1) O persoana fizica ce detine in proprietate cinci cladiri utilizate ca locuinta, altele decat cele inchiriate, datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea de la adresa de domiciliu impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 251 din Codul fiscal se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu 115% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 1,15;
c) pentru cea de-a treia cladire, care este a doua in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 150% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 1,50;
d) pentru cea de-a patra cladire, care este a treia in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 175% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 1,75%;
e) pentru cea de-a cincea cladire, care este a patra in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 200% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 2,00.
(2) In cazul persoanelor fizice care detin in proprietate mai mult de cinci cladiri utilizate ca locuinta, altele decat cele inchiriate, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, pentru fiecare dintre acestea, se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 200% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 2,00.
42. (1) In cazul cladirilor aflate in proprietate comuna, coproprietarii avand determinate cotele-parti din cladire, impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se imparte proportional cotelor-parti respective, iar asupra acestuia se aplica, dupa caz, majorarea prevazuta la art. 252 alin. (1) din Codul fiscal in functie de ordinea in care aceste cote-parti au fost dobandite, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, rezultand astfel impozitul pe cladiri datorat de fiecare contribuabil.
(2) In cazul cladirilor aflate in proprietate comuna, coproprietarii neavand stabilite cotele-parti din cladire, impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se imparte la numarul de coproprietari, iar asupra partii din impozit rezultate in urma impartirii se aplica, dupa caz, majorarea prevazuta la art. 252 alin. (1) din Codul fiscal in functie de ordinea in care aceste cote-parti au fost dobandite, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, rezultand astfel impozitul pe cladiri datorat de fiecare contribuabil.
43. In situatiile in care consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, au aprobat majorarea impozitului pe cladiri cu pana la 20% inclusiv, in conditiile art. 287 din Codul fiscal, aceasta majorare se aplica asupra impozitului pe cladiri determinat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal si celor ale pct. 38-42 din prezentele norme metodologice.
44. Prevederile pct. 35-43 se aplica in mod corespunzator persoanelor care beneficiaza de facilitati fiscale la plata impozitului pe cladiri.
45. Majorarea impozitului pe cladiri cu cotele prevazute la art. 287 din Codul fiscal cu pana la 20% inclusiv se calculeaza si in cazul persoanelor fizice straine care detin pe teritoriul Romaniei mai multe cladiri utilizate ca locuinta, ordinea acestora fiind determinata de succesiunea in timp a dobandirii lor, cu obligativitatea depunerii declaratiei speciale.
46. Pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, ordinea in care proprietatile au fost dobandite se determina in functie de anul dobandirii cladirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar.
47. In cazul in care in acelasi an se dobandesc mai mult cladiri utilizate ca locuinta, ordinea este determinata de data dobandirii.
48. In cazul in care la aceeasi data se dobandesc mai multe cladiri utilizate ca locuinta, ordinea este cea pe care o declara contribuabilul respectiv.
49. In cazul persoanei fizice care detine in proprietate mai multe cladiri utilizate ca locuinta, iar domiciliul sau resedinta sa nu corespunde cu adresa nici uneia dintre aceste cladiri, prima cladire dobandita in ordinea stabilita potrivit prevederilor pct. 41 alin. (1)-(3) este asimilata cladirii de la adresa de domiciliu.
50. (1) Declaratia speciala pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat, in cazul persoanelor fizice detinatoare a mai multor cladiri utilizate ca locuinta, corespunde modelului prevazut la pct. 256.
(2) Declaratia fiscala, conform modelului stabilit potrivit pct. 256, se depune separat pentru fiecare cladire la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale din unitatile administrativ-teritoriale unde sunt situate cladirile.
(3) In cazul contribuabililor care dobandesc cladiri care intra sub incidenta prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, declaratia fiscala se depune in termen de 30 de zile de la data dobandirii.
(4) Pentru veridicitatea datelor inscrise in declaratiile prevazute la alin. (2) intreaga raspundere juridica o poarta contribuabilul atat in cazul in care este semnatar al declaratiei respective, cat si in cazul in care semnatar al declaratiei este o persoana mandatata in acest sens de contribuabil.
51. Cladirile distincte utilizate ca locuinta, situate la aceeasi adresa, proprietatea aceleiasi persoane fizice, nu intra sub incidenta prevederilor art. 252 din Codul fiscal.

Codul fiscal:

Calculul impozitului datorat de persoanele juridice

Art. 253.
(1) In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii.
(2) Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0,5% si 1%, inclusiv.
(3) Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare.
(4) In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%.
(5) In cazul unei cladiri care a fost reevaluata conform prevederilor legale in vigoare, valoarea de inventar a cladirii este valoarea inregistrata in contabilitatea proprietarului imediat dupa reevaluare.
(6) In cazul unei cladiri care a fost dobandita inainte de 1 ianuarie 1998 si care dupa aceasta data nu a fost reevaluata, cota impozitului pe cladiri este stabilita de consiliul local intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii, pana la data primei reevaluari, inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice.
(7) In cazul unei cladiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplica urmatoarele reguli:
a) impozitul pe cladire se datoreaza de proprietar;
b) valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea cladirii inregistrata in contractul de leasing financiar.
(8) Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii.

Norme metodologice:

52. (1) Prin sintagma valoarea de inventar a cladirii, in scopul determinarii impozitului pe cladiri, se intelege valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, si care, dupa caz, poate fi:
a) costul de achizitie, pentru cladirile dobandite cu titlu oneros;
b) costul de productie, pentru cladirile construite de persoana juridica;
c) valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ, tinandu-se seama de valoarea cladirilor cu caracteristici tehnice si economice similare sau apropiate, pentru cladirile obtinute cu titlu gratuit;
d) valoarea de aport pentru cladirile intrate in patrimoniu in cazul asocierii/fuziunii, determinata prin expertiza, potrivit legii;
e) valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru cladirile reevaluate in baza unei dispozitii legale.
(2) La determinarea valorii de inventar a cladirii se are in vedere insumarea valorilor tuturor elementelor si instalatiilor functionale ale acesteia, cum sunt: terasele, scarile, ascensoarele, instalatiile de iluminat, instalatiile sanitare, instalatiile de incalzire, instalatiile de telecomunicatii prin fir si altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor si instalatiilor functionale ale cladirii.
53. (1) In cursul lunii mai a fiecarui an fiscal pentru anul urmator, consiliile locale adopta hotarari privind stabilirea cotei pe baza careia se calculeaza impozitul pe cladiri datorat de persoanele juridice, cota care poate fi cuprinsa intre 0,5% si 1,0% inclusiv. In cazul municipiului Bucuresti aceasta atributie se indeplineste de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
(2) Pentru cladirile contribuabililor persoane juridice impozitul se calculeaza de catre acestia prin aplicarea cotei stabilite de catre consiliile locale, potrivit prevederilor alin. (1), asupra valorii de inventar inregistrate in evidenta contabila a acestora. In cazul municipiului Bucuresti aceasta atributie se indeplineste de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
54. Impozitul pe cladiri datorat de persoanele juridice care nu au inregistrata in evidenta contabila valoarea de inventar actualizata a cladirilor, incepand cu anul 1998 se calculeaza pe baza cotei stabilite intre 5% si 10% inclusiv, prin hotarare a consiliului local. Cota se stabileste in cursul lunii mai a fiecarui an fiscal si se aplica pentru anul urmator. In cazul municipiului Bucuresti aceasta atributie se indeplineste de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
55. Pentru executarea prevederilor art. 253 alin. (6) din Codul fiscal se au in vedere urmatoarele:
a) in cazul contribuabililor care nu au efectuat nici o reevaluare a cladirilor incepand cu anul 1998, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 54 asupra valorii de inventar a cladirii;
b) incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care in evidenta contabila s-a inregistrat valoarea rezultata in urma reevaluarii, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 53 asupra valorii de inventar a cladirii;
c) in cazul cladirilor dobandite incepand cu 1 ianuarie 1998, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 53 asupra valorii de intrare in patrimoniu;
d) in cazul cladirilor la care s-au efectuat lucrari de modernizare, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 53 numai pentru cele care au fost reevaluate potrivit reglementarilor legale in vigoare.
56. Pentru cladirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe cladiri se datoreaza de catre proprietar.
57. (1) Impozitul pe cladiri pe perioada de leasing se determina pe baza valorii negociate intre parti, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, si inscrise in contract. In cazul contractelor in care valoarea negociata este in valuta, plata impozitului pe cladiri se face in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei din data efectuarii platii. Incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care expira contractul de leasing, impozitul pe cladiri se determina dupa cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridica.
(2) Valoarea negociata intre parti corespunde valorii totale a contractului de leasing.
58. Valoarea impozabila a cladirilor, proprietatea persoanelor juridice, care a fost recuperata integral pe calea amortizarii, se reduce cu 15%.
59. Impozitul pe cladiri este datorat de persoana juridica atat pentru cladirile aflate in functiune, in rezerva sau in conservare, cat si pentru cele aflate in functiune si a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii.
60. Pentru aplicarea prevederilor art. 253 alin. (8) din Codul fiscal se au in vedere reglementarile legale privind reevaluarea imobilizarilor corporale.

Codul fiscal:

Dobandirea, instrainarea si modificarea cladirilor

Art. 254.
(1) In cazul unei cladiri care a fost dobandita sau construita de o persoana in cursul anului, impozitul pe cladire se datoreaza de catre persoana respectiva cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost dobandita sau construita.
(2) In cazul unei cladiri care a fost instrainata, demolata sau distrusa, dupa caz, in cursul anului, impozitul pe cladire inceteaza a se mai datora de persoana respectiva cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost instrainata, demolata sau distrusa.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) sau (2), impozitul pe cladiri se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an in care impozitul se aplica acelei persoane.
(4) In cazul extinderii, imbunatatirii, distrugerii partiale sau al altor modificari aduse unei cladiri existente, impozitul pe cladire se recalculeaza incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a fost finalizata modificarea.
(5) Orice persoana care dobandeste sau construieste o cladire are obligatia de a depune o declaratie de impunere la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile de la data dobandirii sau construirii.
(6) Orice persoana care extinde, imbunatateste, demoleaza, distruge sau modifica in alt mod o cladire existenta are obligatia sa depuna o declaratie in acest sens la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificari.

Norme metodologice:

61. (1) Prin expresia cladire dobandita se intelege orice cladire intrata in proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice.
(2) In cazul cladirilor dobandite/instrainate prin acte intre vii, translative ale dreptului de proprietate, data dobandirii/instrainarii este cea mentionata in actul respectiv.
(3) In cazul cladirilor dobandite prin hotarari judecatoresti, data dobandirii este data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.
(4) Impozitul pe cladiri, precum si obligatiile de plata accesorii acestuia, datorate pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care se realizeaza instrainarea intre vii a cladirii, reprezinta sarcina fiscala a partii care instraineaza. In situatia in care prin certificatul fiscal eliberat de catre compartimentul de specialitate se atesta existenta unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial pana la prezentarea documentului in orginal privind stingerea obligatiilor respective.
62. (1) Atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cazul persoanelor juridice, pentru cladirile executate potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea 50/1991, data dobandirii cladirii se considera dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirile executate integral inainte de expirarea termenului prevazut in autorizatia de construire, data intocmirii procesului-verbal de receptie, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data terminarii efective a lucrarilor;
b) pentru cladirile executate integral la termenul prevazut in autorizatia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea intocmirii procesului-verbal de receptie in termenul prevazut de lege;
c) pentru cladirile ale caror lucrari de constructii nu au fost finalizate la termenul prevazut in autorizatia de construire si pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii autorizatiei, in conditiile legii, la data expirarii acestui termen si numai pentru suprafata construita desfasurata care are elementele structurale de baza ale unei cladiri, in speta pereti si acoperis. Procesul-verbal de receptie se intocmeste la data expirarii termenului prevazut in autorizatia de construire, consemnandu-se stadiul lucrarilor, precum si suprafata construita desfasurata in raport de care se stabileste impozitul pe cladiri.
(2) Prin grija structurilor de specialitate cu atributii in domeniul urbanismului, amenajarii teritoriului si autorizarii executarii lucrarilor de constructii din aparatul propriu al autoritatilor administratiei publice locale, denumite in continuare structuri de specialitate, se intocmesc proceseleverbale mentionate la alin. (1) care servesc la inregistrarea in evidentele fiscale, in registrele agricole sau in orice alte evidente cadastrale, dupa caz, precum si la determinarea impozitului pe cladiri.
63. (1) Data dobandirii/construirii cladirii, potrivit mentiunii prevazute la pct. 62, determina concomitent, in conditiile Codului fiscal si ale prezentelor norme metodologice, urmatoarele:
a) datorarea impozitului pe cladiri;
b) diminuarea suprafetei de teren pentru care se datoreaza impozitul pe teren cu suprafata construita la sol a cladirii respective.
(2) Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice se stabileste pe baza datelor extrase din actele care atesta dreptul de proprietate.
64. Pentru cladirile dobandite/construite, instrainate, demolate, distruse sau carora li s-au adus modificari de natura extinderii, imbunatatirii ori distrugerii partiale a celei existente, dupa caz, in cursul anului, impozitul pe cladiri se recalculeaza de la data de intai a lunii urmatoare celei in care aceasta a fost dobandita/construita, instrainata, demolata, distrusa sau finalizata modificarea.
65. (1) Impozitul pe cladiri se datoreaza pana la data de la care se face scaderea.
(2) Scaderea de la impunere in cursul anului, pentru oricare dintre situatiile prevazute la art. 254 alin. (2) din Codul fiscal, se face dupa cum urmeaza:
a) incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs situatia respectiva;
b) proportional cu partea de cladire supusa unei astfel de situatii;
c) proportional cu perioada cuprinsa intre data mentionata la lit. a) si sfarsitul anului fiscal respectiv.
66. (1) Contribuabilii sunt obligati sa depuna declaratiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe cladiri la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza se afla cladirile, in termen de 30 de zile de la data dobandirii acestora, conform prevederilor art. 254 alin. (5) si ale art. 290 din Codul fiscal.
(2) Obligatia de a depune declaratie fiscala revine deopotriva si contribuabililor care instraineaza cladiri.
67. Declaratiile fiscale se depun in termen de 30 de zile de la data dobandirii sau de la data aparitiei oricareia dintre urmatoarele situatii:
a) intervin schimbari privind domiciliul fiscal al contribuabilului;
b) se realizeaza modificari ce conduc la recalcularea impozitului pe cladiri datorat;
c) intervin schimbari privind situatia juridica a contribuabilului, de natura sa conduca la modificarea impozitului pe cladiri.
68. Contribuabilii persoane fizice care detin mai multe cladiri utilizate ca locuinta sunt obligati sa depuna si declaratia speciala, model stabilit conform pct. 256, in conditiile prevazute la art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, atat la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza isi au domiciliul, cat si la cele in a caror raza sunt situate cladirile respective.
69. Contribuabilii persoane juridice calculeaza impozitul pe cladiri datorat anual si depun declaratia fiscala pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an fiscal la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in a carei raza administrativ-teritoriala se afla cladirea, conform prevederilor art. 290 din Codul fiscal.
70. Contribuabilii persoane fizice si persoane juridice sunt obligati sa depuna declaratiile fiscale in conditiile prevazute la pct. 66-69, chiar daca acestia beneficiaza de reducere sau de scutire la plata impozitului pe cladiri, ori pentru cladirile respective nu se datoreaza impozit pe cladiri.

Codul fiscal:

Plata impozitului

Art. 255.
(1) Impozitul pe cladiri se plateste anual, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

Norme metodologice:

71. (1) Impozitul pe cladiri se plateste anual, in 4 rate egale, respectiv:
a) rata I, pana la data de 15 martie inclusiv;
b) rata a II-a, pana la data de 15 iunie inclusiv;
c) rata a III-a, pana la data de 15 septembrie inclusiv;
d) rata a IV-a, pana la data de 15 noiembrie inclusiv.
(2) Calculul impozitului pe cladiri datorat pentru perioade mai mici de un an fiscal se face dupa cum urmeaza:
a) impozitul anual determinat se imparte la 12, respectiv la numarul de luni dintr-un an fiscal;
b) suma rezultata in urma impartirii prevazute la lit. a) se inmulteste cu numarul de luni pentru care se datoreaza impozitul pe cladiri.
(3) Pentru cladirile dobandite in cursul anului, impozitul pe cladiri, datorat de la data de intai a lunii urmatoare celei in care aceasta a fost dobandita si pana la sfarsitul anului respectiv, se repartizeaza la termenele de plata ramase, iar ratele scadente sunt in functie de ratele trimestriale determinate pentru impozitul anual, proportional cu numarul de luni pentru care se datoreaza impozitul pe cladiri.
(4) Exemple de calcul privind determinarea ratelor, la termene de plata, in cazul impozitului pe cladiri:

Exemplul I. Considerand ca un contribuabil datoreaza impozitul pe cladiri anual de 1.883.000 lei, potrivit prevederilor art. 255 alin. (1) din Codul fiscal, coroborate cu cele ale pct. 71 alin. (1) din prezentele norme metodologice, acesta se plateste in patru rate egale, astfel:
a) rata I, pana la data de 15 martie inclusiv 470.750 lei;
b) rata a II-a, pana la data de 15 iunie inclusiv 470.750 lei;
c) rata a III-a, pana la data de 15 septembrie inclusiv 470.750 lei;
d) rata a IV-a, pana la data de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei,
iar impozitul pe cladiri aferent unei luni se determina, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), prin impartirea impozitului anual la numarul de luni dintr-un an fiscal, respectiv:
1.883.000 lei : 12 luni = 156.916,66 lei, impozitul astfel calculat, potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) si alin. (3) lit. a), se rotunjeste la 156.917 lei, in sensul ca fractiunea de 0,66 lei se intregeste la un leu, prin adaos.

Exemplul II. Dreptul de proprietate se dobandeste in luna ianuarie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioda ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 februarie, respectiv 156.917 lei/luna x 11 luni = 1.726.087 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevazut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, pana la data de 15 martie inclusiv 313.837 lei;
b) rata a II-a, pana la data de 15 iunie inclusiv 470.750 lei;
c) rata a III-a, pana la data de 15 septembrie inclusiv 470.750 lei;
d) rata a IV-a, pana la data de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.

Exemplul III. Dreptul de proprietate se dobandeste in luna februarie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 martie, respectiv: 156.917 lei/luna x 10 luni = 1.569.170 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevazut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, pana la data de 15 martie inclusiv 156.920 lei;
b) rata a II-a, pana la data de 15 iunie inclusiv 470.750 lei;
c) rata a III-a, pana la data de 15 septembrie inclusiv 470.750 lei;
d) rata a IV-a, pana la data de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.

Exemplul IV. Dreptul de proprietate se dobandeste in luna martie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 aprilie, respectiv: 156.917 lei/luna x 9 luni = 1.412.253 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevazut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, pana la data de 15 martie inclusiv - lei;
b) rata a II-a, pana la data de 15 iunie inclusiv 470.753 lei;
c) rata a III-a, pana la data de 15 septembrie inclusiv 470.750 lei;
d) rata a IV-a, pana la data de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.

Exemplul V. Dreptul de proprietate se dobandeste in luna aprilie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 mai, respectiv: 156.917 lei/luna x 8 luni = 1.255.336 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevazut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, pana la data de 15 martie inclusiv - lei;
b) rata a II-a, pana la data de 15 iunie inclusiv 313.836 lei;
c) rata a III-a, pana la data de 15 septembrie inclusiv 470.750 lei;
d) rata a IV-a, pana la data de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.

Exemplul VI. Dreptul de proprietate se dobandeste in luna mai.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 iunie,
respectiv: 156.917 lei/luna x 7 luni = 1.098.419 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevazut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, pana la data de 15 martie inclusiv - lei;
b) rata a II-a, pana la data de 15 iunie inclusiv 156.919 lei;
c) rata a III-a, pana la data de 15 septembrie inclusiv 470.750 lei;
d) rata a IV-a, pana la data de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.

Exemplul VII. Dreptul de proprietate se dobandeste in luna iunie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 iulie, respectiv: 156.917 lei/luna x 6 luni = 941.502 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevazut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, pana la data de 15 martie inclusiv - lei;
b) rata a II-a, pana la data de 15 iunie inclusiv - lei;
c) rata a III-a, pana la data de 15 septembrie inclusiv 470.752 lei;
d) rata a IV-a, pana la data de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.

Exemplul VIII. Dreptul de proprietate se dobandeste in luna iulie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 august, respectiv: 156.917 lei/luna x 5 luni = 784.585 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevazut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, pana la data de 15 martie inclusiv - lei;
b) rata a II-a, pana la data de 15 iunie inclusiv - lei;
c) rata a III-a, pana la data de 15 septembrie inclusiv 313.835 lei;
d) rata a IV-a, pana la data de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.

Exemplul IX. Dreptul de proprietate se dobandeste in luna august.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 septembrie, respectiv: 156.917 lei/luna x 4 luni = 627.668 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevazut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, pana la data de 15 martie inclusiv - lei;
b) rata a II-a, pana la data de 15 iunie inclusiv - lei;
c) rata a III-a, pana la data de 15 septembrie inclusiv 159.918 lei;
d) rata a IV-a, pana la data de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.

Exemplul X. Dreptul de proprietate se dobandeste in luna septembrie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 octombrie, respectiv: 156.917 lei/luna x 3 luni = 470.751 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevazut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, pana la data de 15 martie inclusiv - lei;
b) rata a II-a, pana la data de 15 iunie inclusiv - lei;
c) rata a III-a, pana la data de 15 septembrie inclusiv - lei;
d) rata a IV-a, pana la data de 15 noiembrie inclusiv 470.751 lei.

Exemplul XI. Dreptul de proprietate se dobandeste intre 1 si 15 octombrie inclusiv.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 noiembrie, respectiv: 156.917 lei/luna x 2 luni = 313.834 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevazut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, pana la data de 15 martie inclusiv - lei;
b) rata a II-a, pana la data de 15 iunie inclusiv - lei;
c) rata a III-a, pana la data de 15 septembrie inclusiv - lei;
d) rata a IV-a, pana la data de 15 noiembrie inclusiv 313.834 lei.

Exemplul XII. Dreptul de proprietate se dobandeste intre 16 si 31 octombrie inclusiv.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 noiembrie, respectiv: 156.917 lei/luna x 2 luni = 313.834 lei.
B. Avand in vedere prevederile art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, cum ultimul termen de plata prevazut este inauntrul celor 30 de zile in care contribuabilul are obligatia sa depuna declaratia fiscala pentru cladirile dobandite, termenul de plata pentru impozitul datorat, mentionat la lit. A, este la 30 de zile de la data dobandirii cladirii, respectiv intre 16 si 30 noiembrie inclusiv.

Exemplul XIII. Dreptul de proprietate se dobandeste in luna noiembrie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 decembrie, respectiv: 156.917 lei/luna x 1 luna = = 156.917 lei.
B. Avand in vedere prevederile art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, cum ultimul termen de plata prevazut este depasit, plata de considera in termen daca impozitul datorat, mentionat la lit. A, se plateste pana la expirarea perioadei de 30 de zile de la dobandire, inauntrul careia contribuabilul are obligatia sa depuna declaratia fiscala pentru cladirile dobandite, dar nu mai tarziu de ultima zi lucratoare a lunii decembrie a anului fiscal respectiv.

Exemplul XIV. Dreptul de proprietate se dobandeste in luna decembrie.
Avand in vedere ca impozitul pe cladiri se datoreaza cu data de intai a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost dobandita, adica incepand cu data de 1 ianuarie a anului fiscal urmator, pentru anul curent nu se datoreaza impozit pe cladiri.

72. (1) Prin plata cu anticipatie se intelege stingerea obligatiei de plata a impozitului pe cladiri datorat aceluiasi buget local in anul fiscal respectiv, pana la data de 15 martie inclusiv. Prevederile pct. 15 alin. (5) se aplica in mod corespunzator.
(2) In situatia in care contribuabilul a platit cu anticipatie pana la data de 15 martie inclusiv impozitul pe cladiri pentru care a beneficiat de bonificatie, iar in cursul aceluiasi an fiscal instraineaza cladirea, scaderea se face proportional cu perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a realizat instrainarea si sfarsitul anului fiscal, luandu-se in calcul suma efectiv incasata la bugetul local.
(3) Consiliile locale adopta hotarari privind stabilirea bonificatiei de pana la 10% inclusiv, in cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal urmator. La nivelul municipiului Bucuresti aceasta atributie se indeplineste de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
(4) Exemplu privind calculul restituirii de sume in cazul unui contribuabil care a platit cu anticipatie impozitul pe cladiri:
a) un contribuabil persoana fizica a avut stabilit pentru un an fiscal impozit pe cladiri in suma de 2.147.000 lei;
b) in unitatea administrativ-teritoriala in care se afla situata cladirea, consiliul local a stabilit prin hotarare acordarea unei bonificatii de 7% pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri;
c) la data de 24 ianuarie contribuabilul a platit integral impozitul pe cladiri datorat, respectiv: 1.996.710 lei, acordandu-i-se o bonificatie de 150.290 lei;
d) la data de 1 mai instraineaza cladirea;
e) potrivit datelor prevazute la lit. a)-d), avand in vedere prevederile alin. (2), acestui contribuabil trebuie sa i se restituie urmatoarea suma: 1.996.710 lei: 12 luni = = 66.393 lei/luna x 7 luni = 1.164.751 lei, unde "7" reprezinta numarul de luni incepand cu data de 1 iunie si pana la 31 decembrie;
f) restituirea catre contribuabil se face in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale.

Codul fiscal:

CAPITOLUL III - Impozitul pe teren



Reguli generale

Art. 256.
(1) Orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania datoreaza pentru acesta un impozit anual, exceptand cazurile in care in prezentul titlu se prevede altfel.
(2) Impozitul prevazut la alin. (1), denumit in continuare impozit pe teren, se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia este situat terenul.
(3) In cazul unui teren, aflat in administrarea sau in folosinta, dupa caz, a altei persoane si pentru care se datoreaza chirie/arenda in baza unui contract de inchiriere/arendare, impozitul pe teren se datoreaza de catre proprietar.
(4) In cazul terenului care este detinut in comun de doua sau mai multe persoane, fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea din teren aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru terenul respectiv.

Norme metodologice:

73. (1) Impozitul pe teren se datoreaza bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situat terenul.
(2) Pentru terenurile pe care le detin in proprietate in Romania, persoanele fizice si persoanele juridice, in calitatea acestora de contribuabili, datoreaza un impozit anual, stabilit in limitele si in conditiile Codului fiscal si ale prezentelor norme metodologice, oriunde ar fi situate aceste terenuri, in comune, in orase sau in municipii, atat pentru cele din intravilan, cat si pentru cele din extravilan.
74. Se considera proprietari de terenuri si acei contribuabili carora, in conditiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata in M.Of. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea 18/1991, si ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii 169/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, li s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, dupa caz, de la data punerii in posesie constatata prin procese-verbale, fise sau orice alte documente de punere in posesie intocmite de comisiile locale, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, chiar daca nu este emis titlul de proprietate.
75. In cazul in care terenul este inchiriat, concesionat sau arendat in baza unui contract de inchiriere, de concesiune ori de arendare, dupa caz, impozitul pe teren se datoreaza de proprietarul sau.
76. (1) Pentru identificarea terenurilor, precum si a proprietarilor acestora, se au in vedere prevederile pct. 18 alin. (1), (2), (5) si (7).
(2) Pentru aplicarea prevederilor art. 256 alin. (4) din Codul fiscal se aplica in mod corespunzator prevederile pct. 20.

Codul fiscal:

Scutiri

Art. 257.
Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:
a) terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire;
b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege si al unei unitati locale a acestuia, cu personalitate juridica;
c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;
d) orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu sau acreditata;
e) orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul autoritatilor locale;
f) orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitati economice;
g) orice teren aferent unei cladiri a unei institutii publice sau unei cladiri care face parte din domeniul public sau privat al unei unitati administrativ-teritoriale, exceptand suprafetele acestuia folosite pentru activitati economice;
h) orice teren degradat sau poluat, inclus in perimetrul de ameliorare, pentru perioada cat dureaza ameliorarea acestuia;
i) terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai navigabile, cele folosite pentru activitatile de aparare impotriva inundatiilor, gospodarirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele folosite ca zone de protectie definite in lege, precum si terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, incadrate astfel printr-o hotarare a consiliului local, in masura in care nu afecteaza folosirea suprafetei solului;
j) orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigatie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele si statiile de pompare aferente acestora, precum si terenurile aferente lucrarilor de imbunatatiri funciare;
k) terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri nationale, drumuri principale administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - S.A., zonele de siguranta a acestora, precum si terenurile din jurul pistelor reprezentand zone de siguranta;
l) terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;
m) terenurile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentari;
n) terenurile aferente cladirilor prevazute la art. 250 alin. (1) pct. 6 si 7, cu exceptia celor folosite pentru activitati economice.

Norme metodologice:

77. (1) Prin sintagma suprafata de teren care este acoperita de o cladire, prevazuta la art. 257 lit. a) din Codul fiscal, se intelege suprafata construita la sol a cladirilor, in sensul ca, pentru determinarea impozitului pe teren, din suprafata inregistrata in registrul agricol la categoria de folosinta "terenuri cu constructii" se scade suprafata construita la sol a cladirilor, chiar daca pentru acestea nu se datoreaza impozit pe cladiri.
(2) Termenul unitatile, prevazut la art. 257 lit. b) din Codul fiscal, corespunde termenului componente din cuprinsul pct. 23 alin. (3).
(3) Pentru incadrarea terenurilor degradate sau poluate incluse in perimetrul de ameliorare, prevazute la art. 257 lit. h) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele reglementari:
a) O.G. 81/1998 privind unele masuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 313 din 27 august 1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea 107/1999;
b) Regulamentul privind stabilirea grupelor de terenuri care intra in perimetrele de ameliorare, precum si componenta, functionarea si atributiile comisiilor de specialisti constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, aprobat prin H.G. 786/1993, publicata in M.Of. 48 din 24 februarie 1994.
(4) Terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol pot face parte din categoria celor pentru care nu se datoreaza impozit pe teren, potrivit prevederilor art. 257 lit. i) din Codul fiscal, numai daca acestea sunt incadrate ca atare, prin hotarare a consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(5) Pentru incadrarea terenurilor parcurilor industriale, prevazute la art. 257 lit. l) din Codul fiscal, se vor avea in vedere prevederile O.G. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, publicata in M.Of. 536 din 1 septembrie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 490/2002, precum si hotararile Guvernului Romaniei de constituire a parcurilor industriale.
(6) Prin sintagma infrastructura portuara se intelege ansamblul constructiilor destinate adapostirii, acostarii si operarii navelor si protectiei porturilor, precum si totalitatea cailor de comunicatie pentru activitatile industriale si comerciale.
(7) Pentru incadrarea terenurilor prevazute la art. 257 lit. n) din Codul fiscal se aplica in mod corespunzator prevederile pct. 22.

Codul fiscal:

Calculul impozitului

Art. 258.
(1) Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de consiliul local.
(2) In cazul unui teren amplasat in intravilan, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea numarului de metri patrati ai terenului cu suma corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel:

Zona din cadrul localitatii Rangul localitatii (lei/m2)
  0 I II III IV V
A 5.900 4.900 4.300 3.700 500 400
B 4.900 3.700 3.000 2.500 400 300
C 3.700 2.500 1.900 1.200 300 200
D 2.500 1.200 1.000 700 200 100

(3) In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste dupa cum urmeaza:
a) prin inmultirea numarului de metri patrati de teren cu suma corespunzatoare prevazuta la alin. (4);
b) prin inmultirea rezultatului de la lit. a) cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut la alin. (5).
(4) Numarul de metri patrati de teren se inmulteste cu suma corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel:

Nr. crt. Categoria de folosinta Zona (lei/m2)
    I II III IV
 
1. Teren arabil 15 12 10 8
2. Pasune 12 10 8 6
3. Faneata 12 10 8 6
4. Vie 25 20 15 10
5. Livada 30 25 20 15
6. Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera 15 12 10 8
7. Teren cu apa 8 6 4 X
8. Drumuri si cai ferate X X X X
9. Teren neproductiv X X X X

(5) Suma stabilita conform alin. (4) se inmulteste cu coeficientul de corectie corespunzator, prevazut in urmatorul tabel:

Rangul localitatii Coeficientul de corectie
 
0 8,00
I 5,00
II 4,00
III 3,00
IV 1,10
V 1,00

(6) In cazul unui teren amplasat in extravilan, indiferent de rangul localitatii, categoria de folosinta si zona unde este situat, impozitul pe teren este de 10.000 lei/ha.

Norme metodologice:

78. (1) Impozitul pe teren se stabileste anual in suma fixa, in lei pe metru patrat de teren, in mod diferentiat, in intravilanul si extravilanul localitatilor, dupa cum urmeaza:
a) in intravilan:
1. pe ranguri de localitati, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV si V;
2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C si D;
3. pe categorii de folosinta, astfel cum sunt evidentiate in tabloul prevazut la pct. 80;
4. prin aplicarea nivelurilor si a coeficientilor de corectie prevazuti la art. 258 alin. (2), (4) si (5) din Codul fiscal;
b) in extravilan, indiferent de rangul localitatii, de zona si de categoria de folosinta, prin aplicarea nivelului prevazut la art. 258 alin. (6) din Codul fiscal.
(2) Pentru stabilirea impozitului pe teren, prevederile pct. 1-9, pct. 11 alin. (3), pct. 15 si 18 se aplica in mod corespunzator.
79. Pentru terenurile din intravilanul localitatilor, inregistrate in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se determina prin inmultirea nivelurilor prevazute la art. 258 alin. (4) din Codul fiscal cu coeficientii de corectie de la alin. (5) al aceluiasi articol, diferentiati pe ranguri de localitati.
80. La incadrarea terenurilor pe categorii de folosinta, in functie de subcategoria de folosinta, se are in vedere tabloul urmator:

Categoria de folosinta
Subcategoria de folosinta
Simbol (cod)

1. Terenuri cu constructii
- constructii C
- curti si constructii CC
- diguri CD
- cariere CA
- parcuri CP
- cimitire CI
- terenuri de sport CS
- piete si targuri CT
- pajisti si stranduri CPJ
- taluzuri pietruite CTZ
- fasie de frontiera CFF
- exploatari miniere si petroliere CMP
- alte terenuri cu constructii CAT

2. Arabil
- arabil propriu-zis A
- pajisti cultivate AP
- gradini de legume AG
- orezarii AO
- sere AS
- solarii si rasadnite ASO
- capsunarii AC
- alte culturi perene AD

3. Pasuni
- pasuni curate P
- pasuni impadurite PP
- pasuni cu pomi fructiferi PL
- pasuni cu tufarisuri si maracinis PT

4. Fanete
- fanete curate F
- fanete cu pomi fructiferi FL
- fanete impadurite FPF
- fanete cu tufarisuri si maracinis T

5. Vii
- vii nobile VN
- vii hibride VH
- plantatii hamei VHA
- pepiniere viticole P

6. Livezi
- livezi clasice L
- livezi intensive si superintensive LI
- livezi plantatii arbusti LF
- plantatii dud LD
- pepiniere pomicole LP

7. Paduri si alte terenuri de vegetatie forestiera
- paduri PD
- perdele de protectie PDP
- tufarisuri si maracinisuri PDT
- rachitarii PDR
- pepiniere silvice PDPS

8. Terenuri cu ape
- ape curgatoare HR
- lacuri si balti naturale HB
- lacuri de acumulare HA
- amenajari piscicole HP
- ape cu stuf HS
- canaluri HC
- marea teritoriala HM

9. Drumuri si cai ferate
- autostrazi DA
- drumuri nationale DN
- drumuri judetene DJ
- drumuri comunale DC
- strazi si ulite DS
- drumuri de exploatare (agricole, silvice, petroliere, industriale etc.) DE
- drumuri si poteci turistice DT
- cai ferate DF

10. Terenuri neproductive
- nisipuri zburatoare NN
- bolovanisuri, stancarii, pietrisuri NB
- rape, ravene, torenti NR
- saraturi cu crusta NS
- mocirle si smarcuri NM
- gropi imprumut, deponii NG
- halde NH

81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate in intravilanul localitatilor, atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmatoarele date:
a) rangul localitatii unde se afla situat terenul;
b) zona in cadrul localitatii prevazute la lit. a);
c) categoria de folosinta;
d) suprafata terenului;
e) in cazul terenului incadrat la categoria de folosinta "terenuri cu constructii", suprafata construita la sol a cladirilor;
f) majorarea stabilita in conditiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren.
(2) Pentru calculul impozitului pentru terenurile situate in extravilanul localitatilor, atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmatoarele date:
a) suprafata terenului;
b) in cazul terenului incadrat la categoria de folosinta "terenuri cu constructii", suprafata construita la sol a cladirilor;
c) majorarea stabilita in conditiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren.
82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2004, in cazul unui teren amplasat in intravilan, avand categoria de folosinta "terenuri cu constructii":
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevazute la pct. 81 alin. (1):
a) rangul localitatii unde este situat terenul: 0;
b) zona in cadrul localitatii: A;
c) categoria de folosinta: terenuri cu constructii;
d) suprafata terenului: 598 m^2;
e) suprafata construita la sol a cladirilor: 56 m^2;
f) Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat, in anul 2003 pentru anul 2004, majorarea impozitului pe teren cu 37,9%.
B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezulta din economia textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determina suprafata pentru care se datoreaza impozit pe teren:
din suprafata terenului detinut in proprietate se scade suprafata construita la sol, respectiv: 598 m^2 - 56 m^2 = 542 m^2;
2. Se determina impozitul pe teren:
2.1. in tabloul prevazut la pct. 11 alin. (3), la cap. III impozitul pe terenurile amplasate in intravilan - terenuri cu constructii, in coloana "Nivelurile stabilite in anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)" se identifica suma corespunzatoare unui teren amplasat in zona A din localitatea care are rangul 0, respectiv: 6.525 lei/m^2;
2.2. suprafata de teren pentru care se datoreaza impozit pe teren, prevazuta la pct. 1, se inmulteste cu suma prevazuta la subpct. 2.1, respectiv: 542 m^2 x 6.525 lei/m^2 = = 3.536.550 lei;
2.3. avand in vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, in anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat majorarea impozitului pe teren cu 37,9%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, impozitul pe teren se inmulteste cu 1,379, respectiv: 3.536.550 lei x 1,379 = = 4.875.902,45 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 902,45 lei depasind 500 lei se majoreaza la 1.000 lei, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 4.876.000 lei.
(2) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2004, in cazul unui teren amplasat in intravilan, avand categoria de folosinta "faneata":
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevazute la pct. 81 alin. (1):
a) rangul localitatii unde este situat terenul: 0;
b) zona in cadrul localitatii: C;
c) categoria de folosinta: faneata;
d) suprafata terenului: 1.214 m^2;
e) suprafata construita la sol a cladirilor: 0 m^2;
f) Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat, in anul 2003 pentru anul 2004, majorarea impozitului pe teren cu 37,9%.
B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezulta din economia textului art. 258 alin. (3)-(5) din Codul fiscal:
1. Se determina suprafata pentru care se datoreaza impozit pe teren:
este efectiv suprafata terenului, respectiv: 1.214 m^2;
2. Se determina impozitul pe teren:
2.1. in tabloul prevazut la pct. 11 alin. (3), la cap. III impozitul pe terenurile amplasate in intravilan - orice alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, in coloana "Nivelurile stabilite in anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)" se identifica suma corespunzatoare unui teren avand categoria de folosinta "faneata", amplasat in zona C, respectiv: 9 lei/m^2;
2.2. suprafata de teren pentru care se datoreaza impozit pe teren, prevazuta la pct. 1, se inmulteste cu suma prevazuta la subpct. 2.1, respectiv: 1.214 m^2 x 9 lei/m^2 = 10.926 lei;
2.3. suma stabilita la subpct. 2.2 se inmulteste cu coeficientul de corectie 8,00 din tabelul prevazut la art. 258 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzator rangului 0 al localitatii unde este amplasat terenul, respectiv: 10.926 lei x 8,00 = 87.408 lei;
2.4. avand in vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, in anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat majorarea impozitului pe teren cu 37,9%, suma determinata la subpct. 2.3 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, aceasta suma se inmulteste cu 1,379, respectiv: 87.408 lei x 1,379 = 120.535,632 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 535,632 lei depasind 500 lei se majoreaza la 1.000 lei, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 121.000 lei.
(3) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2004, in cazul unui teren amplasat in extravilan:
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevazute la pct. 81 alin. (2):
a) suprafata terenului: 0,0607 ha;
b) suprafata construita la sol a cladirilor: 245 m^2;
c) Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat, in anul 2003 pentru anul 2004, majorarea impozitului pe teren cu 37,9%.
B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezulta din economia textului art. 258 alin. (6) din Codul fiscal:
1. Se determina suprafata pentru care se datoreaza impozit pe teren:
din suprafata terenului detinut in proprietate se scade suprafata construita la sol, respectiv:
607 m^2 - 245 m^2 = 362 m^2;
2. Se determina impozitul pe teren:
2.1. suprafata prevazuta la pct. 1, potrivit art. 258 alin. (6) din Codul fiscal, se inmulteste cu 10.000 lei/ha sau, pentru usurarea calculului, se inmulteste cu 1 leu/m^2, respectiv: 362 m^2 x 1 leu/m^2 = 362 lei;
2.2. avand in vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, in anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat majorarea impozitului pe teren cu 37,9%, suma determinata la subpct. 2.1 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, aceasta suma se inmulteste cu 1,379, respectiv: 362 lei x 1,379 = 499,198 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 499,198 lei fiind sub 500 lei se neglijeaza, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 0 lei.

Codul fiscal:

Dobandiri si transferuri de teren, precum si alte modificari aduse terenului

Art. 259.
(1) Pentru un teren dobandit de o persoana in cursul unui an, impozitul pe teren se datoreaza la data de intai a lunii urmatoare celei in care terenul a fost dobandit.
(2) Pentru orice operatiune juridica efectuata de o persoana in cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana inceteaza a mai datora impozitul pe teren incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) sau (2), impozitul pe teren se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an in care impozitul se aplica acelei persoane.
(4) Daca incadrarea terenului in functie de pozitie si categorie de folosinta se modifica in cursul unui an sau in cursul anului intervine un eveniment care modifica impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifica incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a intervenit modificarea.
(5) Daca in cursul anului se modifica rangul unei localitati, impozitul pe teren se modifica pentru intregul teren situat in intravilan corespunzator noii incadrari a localitatii, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a intervenit aceasta modificare.
(6) Orice persoana care dobandeste teren are obligatia de a depune o declaratie privind achizitia terenului la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile, inclusiv, care urmeaza dupa data achizitiei.
(7) Orice persoana care modifica folosinta terenului are obligatia de a depune o declaratie privind modificarea folosintei acestuia la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile, inclusiv, care urmeaza dupa data modificarii folosintei.

Norme metodologice:

83. (1) Referitor la circulatia juridica a terenurilor se vor avea in vedere, cu precadere, urmatoarele reglementari:
a) Legea 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, cu modificarile ulterioare;
b) O.U.G. 226/2000 privind circulatia juridica a terenurilor cu destinatie forestiera, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea 66/2002.
(2) Impozitul pe teren, precum si obligatiile de plata accesorii acestuia, datorate pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care se realizeaza instrainarea intre vii a terenurilor, reprezinta sarcina fiscala a partii care instraineaza. In situatia in care prin certificatul fiscal eliberat de catre compartimentul de specialitate se atesta existenta unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial pana la prezentarea documentului, in original, privind stingerea obligatiilor bugetare locale datorate.
84. (1) Ori de cate ori intervin modificari in registrul agricol, referitoare la terenurile, la cladirile, la mijloacele de transport sau la orice alte bunuri detinute in proprietate sau in folosinta, dupa caz, de natura sa conduca la modificarea oricaror impozite si taxe locale prevazute de titlul IX din Codul fiscal, functionarii publici cu atributii privind completarea, tinerea la zi si centralizarea datelor in registrele agricole au obligatia de a comunica aceste modificari functionarilor publici din compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, in termen de 3 zile lucratoare de la data modificarii.
(2) Referitor la registrele agricole se vor avea in vedere, cu precadere, urmatoarele reglementari:
a) Legea 68/1991 privind registrul agricol, publicata in M.Of. 240 din 28 noiembrie 1991;
b) O.G. 1/1992 privind registrul agricol, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 60 din 7 aprilie 1992;
c) H.G. 269/2001 privind registrul agricol pentru perioada 2001-2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 118 din 7 martie 2001;
d) Normele tehnice privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, ministrului finantelor publice, ministrului administratiei publice si al ministrului dezvoltarii si prognozei nr. 95.136/282/712/10/806/21/2001, publicat in M.Of. 275 din 28 mai 2001.
85. In cazul in care terenul este administrat sau folosit de alte persoane decat titularul dreptului de proprietate si pentru care locatarul, concesionarul ori arendasul datoreaza chirie, redeventa sau arenda in baza unui contract de inchiriere, locatiune, concesiune sau arendare, dupa caz, impozitul pe teren se datoreaza de catre proprietar, in masura in care:
a) proprietarul nu este scutit de aceasta obligatie; sau b) pentru terenul respectiv nu se datoreaza impozit, potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal.
86. In situatiile in care terenul se afla in proprietate comuna, impozitul pe teren se datoreaza dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care fiecare dintre contribuabili are determinate cotele-parti, impozitul se datoreaza de fiecare dintre contribuabili, proportional cu partea de teren corespunzatoare cotelor-parti respective;
b) in cazul in care contribuabilii nu au stabilite coteleparti din teren pe fiecare contribuabil, impozitul se imparte la numarul de coproprietari, fiecare dintre acestia datorand, in mod egal, partea din impozit rezultata in urma impartirii.
87. (1) Impozitul pe teren se datoreaza pana la data de la care se face scaderea.
(2) Scaderea de la impunere, in cursul anului, pentru oricare dintre situatiile prevazute de lege, se face dupa cum urmeaza:
a) incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs situatia respectiva;
b) proportional cu partea de teren supusa unei astfel de situatii;
c) proportional cu perioada cuprinsa intre data mentionata la lit. a) si sfarsitul anului fiscal respectiv.
88. In situatia in care pe parcursul anului fiscal apar schimbari ale categoriilor de folosinta, in conditiile legii, impozitul pe teren se modifica de la data de intai a lunii urmatoare celei in care a aparut schimbarea.
89. (1) Contribuabilii care achizitioneaza terenuri sunt obligati sa depuna declaratiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in raza carora se afla terenurile, in termen de 30 de zile de la data dobandirii acestora, conform prevederilor art. 259 alin. (6) din Codul fiscal.
(2) Obligatia de a depune declaratie fiscala revine deopotriva si contribuabililor care instraineaza teren.
(3) Declaratiile fiscale se depun in termen de 30 de zile de la data dobandirii sau de la data aparitiei oricareia dintre urmatoarele situatii:
a) intervin schimbari privind domiciliul fiscal al contribuabilului;
b) se realizeaza modificari ce conduc la recalcularea impozitului pe teren datorat;
c) intervin schimbari privind situatia juridica a contribuabilului, de natura sa conduca la modificarea impozitului pe teren.

Codul fiscal:

Plata impozitului

Art. 260.
(1) Impozitul pe teren se plateste anual, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

Norme metodologice:

90. Procedura de calcul pentru determinarea impozitului pe teren, datorat proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, este similara cu cea pentru impozitul pe cladiri, aplicandu-se in mod corespunzator prevederile pct. 71.
91. Procedura de calcul in cazul bonificatiei pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren este similara cu cea pentru impozitul pe cladiri, aplicandu-se in mod corespunzator prevederile pct. 72.
92. Declaratiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren, in cazul persoanelor fizice, si, respectiv, declaratiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren, in cazul persoanelor juridice, sunt modelele stabilite potrivit pct. 256.

Codul fiscal:

CAPITOLUL IV - Taxa asupra mijloacelor de transport



Reguli generale

Art. 261.
(1) Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat in Romania datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de transport, cu exceptia cazurilor in care in prezentul capitol se prevede altfel.
(2) Taxa prevazuta la alin. (1), denumita in continuare taxa asupra mijloacelor de transport, se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde persoana isi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz.
(3) In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de locator.

Norme metodologice:

93. Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde are domiciliul fiscal proprietarul.
94. (1) Contribuabilii care detin in proprietate mijloace de transport care trebuie inmatriculate in Romania datoreaza taxa asupra mijloacelor de transport in conditiile titlului IX din Codul fiscal.
(2) Prin sintagma mijloc de transport care trebuie inmatriculat, prevazuta la art. 261 alin. (1) din Codul fiscal, se intelege orice mijloc de transport, proprietate a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice, si care, potrivit legii, face obiectul inmatricularii.
95. In cazul in care proprietarii, persoane fizice sau juridice straine, solicita inmatricularea temporara a mijloacelor de transport in Romania, acestia au obligatia sa achite integral taxa datorata, pentru intreaga perioada pentru care solicita inmatricularea, la data luarii in evidenta de catre compartimentele de specialitate ale autoritatii administratiei publice locale.

Codul fiscal:

Scutiri

Art. 262.
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplica pentru:
a) autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei;
c) mijloacele de transport ale institutiilor publice;
d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri in regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri in afara unei localitati, daca tariful de transport este stabilit in conditii de transport public.

Norme metodologice:

96. Contribuabilii care se afla in situatia prevazuta la art. 262 lit. a) din Codul fiscal au obligatia sa prezinte compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza administrativ-teritoriala isi au domiciliul fotocopia documentului oficial care atesta situatia respectiva, precum si documentele care atesta ca mijlocul de transport este adaptat handicapului acestora.
97. Obligatia de a depune declaratia fiscala, in conditiile art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, revine si persoanelor fizice care intra sub incidenta art. 262 lit. a) din Codul fiscal, prin care se acorda scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica.
98. Scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se face incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care contribuabilii interesati prezinta compartimentelor de specialitate ale administratiei publice locale documentele prin care atesta situatiile, prevazute de lege, pentru care sunt scutiti.
99. Intra sub incidenta prevederilor art. 262 lit. b) atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, barcilor si luntrelor folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in unitatile administrativ-teritoriale din Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei.
100. (1) Unitatile administrativ-teritoriale prevazute la pct. 99 se stabilesc prin ordine ale prefectilor judetelor respective, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice.
(2) Ordinele prefectilor se aduc la cunostinta publica, vor fi comunicate autoritatilor administratiei publice locale interesate, in conditiile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si vor fi publicate in monitorul oficial al judetului respectiv, potrivit prevederilor O.G. 75/2003 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unitatilor administrativ-teritoriale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, aprobata cu modificari prin Legea 534/2003, denumita in continuare Ordonanta Guvernului nr. 75/2003.
101. Navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite in alte scopuri decat pentru transportul persoanelor fizice sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport in conditiile titlului IX din Codul fiscal. Pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport, navele fluviale de pasageri sunt asimilate vapoarelor prevazute in tabelul de la art. 263 alin. (7) pct. 8 din Codul fiscal.
102. Prin sintagma folosite pentru transportul persoanelor fizice, prevazuta la art. 262 lit. b) din Codul fiscal, se intelege folosirea atat pentru activitati ce privesc necesitatile familiale, cat si pentru activitati recreativ-distractive.
103. Prevederile pct. 97 se aplica deopotriva persoanelor fizice si persoanelor juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, barcilor si luntrelor care nu sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport.
104. Intra sub incidenta prevederilor art. 262 lit. d) din Codul fiscal operatorii de transport public local de calatori a caror activitate este reglementata prin Ordonanta Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de calatori, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 284/2002, denumita in continuare Ordonanta Guvernului nr. 86/2001.
105. Contribuabilii persoane juridice care au ca profil de activitate servicii de transport public de pasageri, in regim urban sau suburban, sunt scutiti de la plata taxei asupra mijloacelor de transport numai pentru autobuze, autocare si microbuze, prevazute in tabelul de la art. 263 alin. (2) pct. 3 din Codul fiscal, utilizate exclusiv in scopul transportului public local de calatori in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 86/2001.
106. Contribuabilii care au ca obiect al activitatii productia si/sau comertul cu mijloace de transport nu datoreaza taxa prevazuta la cap. IV al titlului IX din Codul fiscal pentru acele mijloace de transport inregistrate in contabilitate ca stocuri.

Codul fiscal

Calculul taxei

Art. 263.
(1) Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevazute in prezentul capitol.
(2) In cazul oricaruia dintre urmatoarele mijloace de transport cu tractiune mecanica, taxa asupra mijlocului de transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestora, prin inmultirea fiecarui 500 cm^3 sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

Mijloc de transport Valoarea taxei lei/500 cm3 sau fractiune
 
1. Autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 2.000 cm^3 inclusiv 58.000
2. Autoturisme cu capacitatea cilindrica de peste 2.000 cm^3 72.000
3. Autobuze, autocare, microbuze 117.000
4. Alte vehicule cu tractiune mecanica cu masa totala maxima autorizata de pana la 12 tone inclusiv 126.000
5. Tractoare inmatriculate 78.000
6. Motociclete, motorete si scutere 29.000

(3) In cazul unui atas, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru motocicletele, motoretele si scuterele respective.
(4) In cazul unui autovehicul de transport marfa cu masa totala autorizata de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

Numarul axelor si masa totala maxima autorizata Taxa (lei)
Vehicule cu sistem de suspensie pneumatica sau un echivalent recunoscut - Vehicule cu alt sistem de suspensie
I. Vehicule cu doua axe    
1. Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 13 tone 1.000.000 1.100.000
2. Masa peste 13 tone, dar nu mai mult de 14 tone 1.100.000 1.200.000
3. Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 15 tone 1.200.000 1.400.000
4. Masa peste 15 tone 1.400.000 2.800.000
     
II. Vehicule cu trei axe    
1. Masa peste 15 tone, dar nu mai mult de 17 tone 1.100.000 1.200.000
2. Masa peste 17 tone, dar nu mai mult de 19 tone 1.200.000 1.300.000
3. Masa peste 19 tone, dar nu mai mult de 21 tone 1.300.000 1.600.000
4. Masa peste 21 tone, dar nu mai mult de 23 tone 1.600.000 2.500.000
5. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone 2.500.000 3.800.000
6. Masa peste 25 tone 2.500.000 3.800.000
     
III. Vehicule cu patru axe    
1. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone 1.600.000 1.700.000
2. Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 27 tone 1.700.000 2.500.000
3. Masa peste 27 tone, dar nu mai mult de 29 tone 2.500.000 4.000.000
4. Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone 4.000.000 6.000.000
5. Masa peste 31 tone 4.000.000 6.000.000

(5) In cazul unei combinatii de autovehicule (un autovehicul articulat sau tren rutier) de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

Numarul axelor si masa totala maxima autorizata Taxa (lei)
  Vehicule cu sistem de suspensie pneumatica sau un echivalent recunoscut Vehicule cu alt sistem de suspensie
I. Vehicule cu 2 + 1 axe    
1. Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 14 tone 1.000.000 1.100.000
2. Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 16 tone 1.100.000 1.200.000
3. Masa peste 16 tone, dar nu mai mult de 18 tone 1.200.000 1.300.000
4. Masa peste 18 tone, dar nu mai mult de 20 tone 1.300.000 1.400.000
5. Masa peste 20 tone, dar nu mai mult de 22 tone 1.400.000 1.500.000
6. Masa peste 22 tone, dar nu mai mult de 23 tone 1.500.000 1.600.000
7. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone 1.600.000 2.000.000
8. Masa peste 25 tone 2.000.000 3.400.000
     
II. Vehicule cu 2 + 2 axe    
1. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone 1.200.000 1.300.000
2. Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 26 tone 1.300.000 1.600.000
3. Masa peste 26 tone, dar nu mai mult de 28 tone 1.600.000 2.000.000
4. Masa peste 28 tone, dar nu mai mult de 29 tone 2.000.000 2.300.000
5. Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone 2.300.000 3.700.000
6. Masa peste 31 tone, dar nu mai mult de 33 tone 3.700.000 5.200.000
7. Masa peste 33 tone, dar nu mai mult de 36 tone 5.200.000 7.900.000
8. Masa peste 36 tone 5.200.000 7.900.000
     
III. Vehicule cu 2 + 3 axe    
1. Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone 4.200.000 5.700.000
2. Masa peste 38 tone 5.700.000 8.000.000
     
IV. Vehicule cu 3 + 2 axe    
1. Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone 3.500.000 5.000.000
2. Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone 5.000.000 7.000.000
3. Masa peste 40 tone 7.000.000 7.900.000
     
V. Vehicule cu 3 + 3 axe    
1. Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone 2.800.000 3.100.000
2. Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone 3.100.000 3.700.000
3. Masa peste 40 tone 3.700.000 7.500.000

(6) In cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinatie de autovehicule prevazuta la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

Masa totala maxima autorizata Taxa (lei)
a) Pana la 1 tona inclusiv 59.000
b) Peste 1 tona, dar nu mai mult de 3 tone 194.000
c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone 292.000
d) Peste 5 tone 370.000

(7) In cazul mijloacelor de transport pe apa, taxa pe mijlocul de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

Mijlocul de transport pe apa Taxa (lei)
 
1. Luntre, barci fara motor, scutere de apa, folosite pentru uz si agrement personal 100.000
2. Barci fara motor, folosite in alte scopuri 300.000
3. Barci cu motor 600.000
4. Bacuri, poduri plutitoare 5.000.000
5. Salupe 3.000.000
6. Iahturi 15.000.000
7. Remorchere si impingatoare  
a) Pana la 500 CP inclusiv 3.000.000
b) Peste 500 CP, dar nu peste 2.000 CP 5.000.000
c) Peste 2.000 CP, dar nu peste 4.000 CP 8.000.000
d) Peste 4.000 CP 12.000.000
8. Vapoare - pentru fiecare 1.000 tdw sau fractiune din acesta 1.000.000
9. Ceamuri, slepuri si barje fluviale:  
a) Cu capacitatea de incarcare pana la 1.500 tone inclusiv 1.000.000
b) Cu capacitatea de incarcare de peste 1.500 tone, dar nu peste 3.000 tone 1.500.000
c) Cu capacitatea de incarcare de peste 3.000 tone 2.500.000

(8) In intelesul prezentului articol, capacitatea cilindrica sau masa totala maxima autorizata a unui mijloc de transport se stabileste prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achizitie sau un alt document similar.

Norme metodologice:

107. Taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica este anuala si se stabileste in suma fixa pentru fiecare tip de mijloc de transport, prevazut la art. 263 din Codul fiscal, pentru fiecare 500 cm^3 sau fractiune din aceasta.
108. Taxa asupra mijloacelor de transport, datorata potrivit pct. 5 din tabelul prevazut la art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, se stabileste numai pentru tractoarele inmatriculate.
109. (1) Prin sintagma document similar, prevazuta la art. 263 alin. (8) din Codul fiscal, se intelege adeverinta eliberata de o persoana fizica sau de o persoana juridica specializata, care este autorizata sa efectueze servicii auto, potrivit legii, prin care se atesta capacitatea cilindrica sau masa totala maxima autorizata.
(2) Exemplu de calcul privind taxa asupra mijloacelor de transport aferenta anului 2004, in cazul unui autoturism avand capacitatea cilindrica de pana la 2.000 cm^3:
A. Datele despre mijlocul de transport: autoturism care are capacitatea cilindrica de 1.002 cm^3.
B. Explicatii privind modul de calcul al taxei asupra mijloacelor de transport, astfel cum rezulta din economia textului art. 263 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determina numarul de fractiuni a 500 cm^3: capacitatea cilindrica a autoturismului se imparte la 500 cm^3, respectiv: 1.002 cm^3 : 500 cm^3 = 2,004; pentru calcul se considera 3 fractiuni a 500 cm^3;
2. Se determina taxa asupra mijloacelor de transport
2.1. in tabloul prevazut la pct. 11 alin. (3) la cap. IV taxa asupra mijloacelor de transport, in coloana "Nivelurile stabilite in anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)" se identifica suma corespunzatoare unui autoturism cu capacitatea cilindrica de pana la 2.000 cm^3 inclusiv, respectiv 65.000 lei/500 cm^3;
2.2. numarul de fractiuni prevazut la pct. 1 se inmulteste cu suma prevazuta la subpct. 2.1, respectiv: 3 fractiuni a 500 cm^3 x 65.000 lei/500 cm^3 = 195.000 lei;
2.3. avand in vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal si considerand ca, in anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, autoritatea deliberativa a hotarat majorarea taxei asupra mijloacelor de transport cu 46,3%, suma determinata la subpct. 2.2 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, aceasta suma se inmulteste cu 1,463, respectiv: 195.000 lei x 1,463 = 285.285 lei;
potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1) din prezentele norme metodologice, fractiunea de 285 lei fiind sub 500 lei se neglijeaza, taxa asupra mijloacelor de transport astfel determinata se rotunjeste la 285.000 lei.
(3) Exemplu de calcul privind taxa asupra mijloacelor de transport aferenta anului 2004, in cazul unui autoturism avand capacitatea cilindrica de peste 2.000 cm^3:
A. Datele despre mijlocul de transport: autoturism care are o capacitate cilindrica de 2.978 cm^3.
B. Explicatii privind modul de calcul al taxei asupra mijloacelor de transport, astfel cum rezulta din economia textului art. 263 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determina numarul de fractiuni a 500 cm^3: capacitatea cilindrica a autoturismului se imparte la 500 cm^3, respectiv: 2.978 cm^3 : 500 cm^3 = 5,956; pentru calcul se considera 6 fractiuni a 500 cm^3;
2. Se determina taxa asupra mijloacelor de transport:
2.1. in tabloul prevazut la pct. 11 alin. (3) la cap. IV taxa asupra mijloacelor de transport, in coloana "Nivelurile stabilite in anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)" se identifica suma corespunzatoare unui autoturism cu capacitatea cilindrica de peste 2.000 cm^3 inclusiv, respectiv: 80.000 lei/500 cm^3;
2.2. numarul de fractiuni prevazut la pct. 1 se inmulteste cu suma prevazuta la subpct. 2.1, respectiv:
6 fractiuni a 500 cm^3 x 80.000 lei/500 cm^3 = 480.000 lei;
2.3. avand in vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal si considerand ca, in anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, autoritatea deliberativa a hotarat majorarea taxei asupra mijloacelor de transport cu 46,3%, suma determinata la subpct. 2.2 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, aceasta suma se inmulteste cu 1,463, respectiv: 480.000 lei x 1,463 = 702.240 lei;
potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 240 lei fiind sub 500 lei se neglijeaza, taxa asupra mijloacelor de transport astfel determinata se rotunjeste la 702.000 lei.
110. Stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea taxei asupra mijloacelor de transport se efectueaza de catre compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale de la nivelul comunei, al orasului, al municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz, in a caror raza de competenta se afla domiciliul, sediul sau punctul de lucru al contribuabilului.
111. (1) Pentru categoriile de autovehicule de transport marfa prevazute la art. 263 alin. (4) din Codul fiscal, taxa anuala se stabileste in suma fixa in lei/an, in mod diferentiat, in functie de numarul de axe, de masa totala maxima autorizata si de sistemul de suspensie cu care sunt dotate.
(2) Prin masa totala maxima autorizata se intelege masa totala a vehiculului incarcat, declarata admisibila cu prilejul autorizarii de catre autoritatea competenta.
(3) Numarul axelor si masa totala maxima autorizata, avute in vedere la calcularea taxei, sunt cele inscrise in cartea de identitate a autovehiculului in randul 7 si, respectiv, randul 11.
(4) Daca sistemul de suspensie nu este inscris in caseta libera din cartea de identitate a autovehiculului ca informatie suplimentara, detinatorii vor prezenta o adeverinta eliberata in acest sens de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Roman".
(5) In cazul autovehiculelor de pana la 12 tone inclusiv, destinate prin constructie atat transportului de persoane, cat si de bunuri, pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport, acestea sunt asimilate vehiculelor prevazute la pct. 4 din tabelul de la art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, iar in cazul celor de peste 12 tone, acestea sunt asimilate autovehiculelor prevazute la art. 263 alin. (4) pct. I, II si III din Codul fiscal. Intra sub incidenta acestui alineat automobilele mixte si automobilele specializate/autospecializatele, astfel cum sunt definite de prevederile legale in vigoare.
112. In cazul in care contribuabilii nu depun documentele care sa ateste sistemul suspensiei, taxa asupra mijloacelor de transport se determina corespunzator autovehiculelor din categoria "vehicule cu alt sistem de suspensie".
113. Pentru remorci, semiremorci si rulote taxa anuala este stabilita in suma fixa in lei/an, in mod diferentiat, in functie de masa totala maxima autorizata a acestora.
114. Nu intra sub incidenta prevederilor pct. 113, mijloacele de transport care fac parte din combinatiile de autovehicule - autovehicule articulate sau trenuri rutiere - de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, prevazute la art. 263 alin. (5) din Codul fiscal.
115. Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste pentru fiecare mijloc de transport cu tractiune mecanica, precum si pentru fiecare remorca, semiremorca si rulota care are cartea de identitate a vehiculelor, chiar daca acestea circula in combinatie.

Codul fiscal

Dobandiri si transferuri ale mijloacelor de transport

Art. 264.
(1) In cazul unui mijloc de transport dobandit de o persoana in cursul unui an, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de persoana de la data de intai a lunii urmatoare celei in care mijlocul de transport a fost dobandit.
(2) In cazul unui mijloc de transport care este instrainat de o persoana in cursul unui an sau este radiat din evidenta fiscala a compartimentului de specialitate al autoritatii de administratie publica locala, taxa asupra mijlocului de transport inceteaza sa se mai datoreze de acea persoana incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care mijlocul de transport a fost instrainat sau radiat din evidenta fiscala.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) sau (2), taxa asupra mijloacelor de transport se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an in care impozitul se aplica acelei persoane.
(4) Orice persoana care dobandeste/transfera un mijloc de transport sau isi schimba domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligatia de a depune o declaratie cu privire la mijlocul de transport la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale pe a carei raza teritoriala isi are domiciliul/sediul/punctul de lucru in termen de 30 de zile inclusiv, de la modificarea survenita.

Norme metodologice:

116. (1) Taxa asupra mijloacelor de transport, precum si obligatiile de plata accesorii acesteia, datorate pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care se realizeaza instrainarea intre vii a mijlocului de transport, reprezinta sarcina fiscala a partii care instraineaza.
(2) In situatia in care prin certificatul fiscal eliberat de catre compartimentul de specialitate se atesta existenta unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial pana la prezentarea documentului, in original, privind stingerea obligatiilor bugetare respective.
(3) Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza pana la data de la care se face scaderea.
(4) Scaderea de la impunere, in cursul anului, pentru oricare dintre situatiile prevazute de lege, se face dupa cum urmeaza:
a) incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs situatia respectiva;
b) proportional cu perioada cuprinsa intre data mentionata la lit. a) si sfarsitul anului fiscal respectiv.
117. (1) Sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport numai vehiculele ce intra sub incidenta cap. IV al titlului IX din Codul fiscal, respectiv:
a) mijloacele de transport cu tractiune mecanica, prevazute la art. 263 alin. (2) si (3) din Codul fiscal;
b) autovehiculele de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, prevazute la art. 263 alin. (4) din Codul fiscal;
c) combinatiile de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, prevazute la art. 263 alin. (5) din Codul fiscal;
d) remorcile, semiremorcile si rulotele, prevazute la art. 263 alin. (6) din Codul fiscal;
e) mijloacele de transport pe apa, prevazute la art. 263 alin. (7) din Codul fiscal.
(2) In aplicarea prevederilor art. 263 alin. (3) din Codul fiscal, pentru determinarea taxei asupra mijloacelor de transport in cazul motocicletelor, motoretelor si scuterelor prevazute cu atas, nivelurile din tabelul de la art. 263 alin. (2) pct. 6 din Codul fiscal se majoreaza cu 50%.
118. Pentru aplicarea unitara a prevederilor art. 264 din Codul fiscal, referitoare la dobandire, instrainare si radiere/scoatere din evidente, se fac urmatoarele precizari:
a) taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite; in situatiile in care contribuabilii persoane fizice sau persoane juridice - dobandesc in strainatate dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport, oricare dintre cele prevazute de cap. IV al titlului IX din Codul fiscal, data dobandirii se considera data emiterii de catre autoritatea vamala romana a primului document in care se face referire la mijlocul de transport in cauza;
b) taxa asupra mijloacelor de transport se da la scadere incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a avut loc instrainarea sau radierea;
c) instrainarea priveste pierderea proprietatii pe oricare dintre urmatoarele cai:
1. transferul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege;
2. furtul mijlocului de transport respectiv, furt inregistrat la autoritatile competente in conditiile legii si pentru care acestea elibereaza o adeverinta in acest sens, pana la data restituirii mijlocului de transport furat catre proprietarul de drept, in situatia in care vehiculul este recuperat, ori definitiv, in situatia in care bunul furat nu poate fi recuperat;
d) radierea, in intelesul art. 264 alin. (2) din Codul fiscal, precum si al prezentelor norme metodologice, consta in scoaterea din evidentele fiscale ale compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale a mijloacelor de transport care intra sub incidenta pct. 122 alin. (2).
119. In conformitate cu prevederile art. 264 din Codul fiscal, coroborate cu precizarile de la pct. 118 din prezentele norme metodologice, se stabilesc urmatoarele doua actiuni corelative dreptului de proprietate, in raport cu care se datoreaza ori se da la scadere taxa asupra mijloacelor de transport, respectiv:
a) dobandirea mijlocului de transport, potrivit celor prevazute la pct. 118 lit. a), care genereaza datorarea taxei asupra mijloacelor de transport, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite;
b) instrainarea mijlocului de transport, potrivit celor mentionate la pct. 118 lit. c) din prezentele norme metodologice, care genereaza scaderea taxei asupra mijloacelor de transport, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost instrainate.
120. Prezentele norme metodologice, in cazul mijloacelor de transport cu tractiune mecanica, se completeaza cu prevederile H.G. 610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 262 din 21 octombrie 1992, denumita in continuare H.G. 610/1992, in aplicarea careia s-au emis Instructiunile Ministerului de Interne, Ministerului Finantelor si Ministerului Transporturilor nr. 290/2.802/1.189/1993, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 110 din 28 mai 1993, denumite in continuare Instructiuni.
121. (1) Potrivit art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 610/1992, cartea de identitate a vehiculului este documentul care atesta, pentru persoana care o detine, dreptul de proprietate numai daca datele din aceasta coincid cu datele din oricare dintre documentele prevazute la alin. (3).
(2) Pentru inregistrarea mijloacelor de transport in evidentele compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice se utilizeaza declaratiile fiscale stabilite potrivit pct. 256, dupa cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridica.
(3) La declaratia fiscala prevazuta la alin. (2) se anexeaza o fotocopie de pe cartea de identitate, precum si fotocopia certificata "pentru conformitate cu originalul" de pe contractul de vanzare-cumparare, sub semnatura privata, contractul de schimb, factura, actul notarial (de donatie, certificatul de mostenitor etc.), hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila sau orice alt document similar.
122. (1) Pentru mijloacele de transport scaderea taxei se poate face atat in cazurile instrainarii acestora, potrivit prevederilor pct. 118 lit. c), cat si in cazurile in care mijloacele de transport respective sunt scoase din functiune.
(2) Mijloacele de transport scoase din functiune corespund mijloacelor de transport cu grad avansat de uzura fizica, deteriorate sau care au piese lipsa, fiind improprii indeplinirii functiilor pentru care au fost create, cazuri in care scaderea de la taxa asupra mijloacelor de transport se face prin prezentarea unor documente din care sa reiasa ca mijlocul de transport a fost dezmembrat de o persoana fizica sau de o persoana juridica specializata, care este autorizata sa efectueze servicii tehnice auto, potrivit legii.
(3) Taxa asupra mijloacelor de transport nu se da la scadere pentru perioada in care acestea se afla in reparatii curente, reparatii capitale sau nu sunt utilizate din oricare alt motiv, inclusiv din lipsa unor piese de schimb din reteaua comerciala sau de la unitatile de reparatii de profil.
(4) Structurile teritoriale de specialitate ale Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei nu pot sa radieze din evidentele proprii mijloacele de transport cu tractiune mecanica, potrivit art. 47 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. 85/2003, publicata in M.Of. 58 din 31 ianuarie 2003, cu modificarile ulterioare, daca proprietarul nu prezinta certificatul fiscal prin care se atesta ca are achitata taxa asupra mijloacelor de transport aferenta pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care indeplineste conditiile de scadere din evidentele fiscale:
a) in cazul instrainarii mijlocului de transport; sau
b) in cazul in care mijlocul de transport respectiv este scos din functiune; si
c) numai daca proprietarul care solicita radierea prezinta certificatul fiscal prin care atesta ca are achitata taxa aferenta pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a realizat transferul dreptului de proprietate al mijlocului de transport respectiv.
(5) Structurile teritoriale de specialitate ale Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei au obligatia ca la inmatricularea autovehiculelor dobandite prin acte juridice intre vii sa solicite certificatul fiscal prin care se atesta ca persoana care a instrainat mijlocul de transport respectiv are achitata taxa aferenta pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a realizat transferul dreptului de proprietate.
123. (1) Detinerea unor piese sau a unor caroserii de autovehicule nu inseamna ca acel contribuabil are un autovehicul taxabil.
(2) In caz de transformare a autoturismului prin schimbarea caroseriei, nu se stabileste o noua taxa, deoarece capacitatea cilindrica a motorului nu se modifica.
124. Contribuabilii care datoreaza taxa asupra mijloacelor de transport sunt datori sa indeplineasca obligatiile prevazute de art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, atat in ceea ce priveste declararea dobandirii sau instrainarii, dupa caz, a mijlocului de transport, cat si in ceea ce priveste schimbarile intervenite ulterior declararii, referitoare la adresa domiciliului/sediului/punctului de lucru, sau alte situatii care determina modificarea cuantumului taxei, sub sanctiunile prevazute de dispozitiile legale in vigoare.
125. (1) In cazul schimbarii domiciliului, a sediului sau a punctului de lucru, pe teritoriul Romaniei, contribuabilii proprietari de mijloace de transport supuse taxei au obligatia sa declare, conform art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, in termen de 30 de zile, la compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale din raza administrativ-teritoriala unde sunt inregistrate aceste mijloace de transport, data schimbarii si noua adresa.
(2) In baza declaratiei fiscale prevazute la alin. (1), compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale transmite dosarul in vederea impunerii, in termen de 15 zile, compartimentului de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, dupa caz, specificand ca, in baza confirmarii primirii, va da la scadere taxa cu incepere de la data de intai a lunii in care s-a schimbat domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz, urmand ca impunerea sa se stabileasca cu incepere de la aceeasi data la noua adresa.
(3) Compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, dupa caz, verifica pe teren, inainte de confirmarea primirii dosarului, exactitatea datelor privind noua adresa, confirmand preluarea debitului in termenul prevazut de lege.
126. (1) In cazul instrainarii mijloacelor de transport, taxa stabilita in sarcina fostului proprietar se da la scadere pe baza actului de instrainare, cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a facut instrainarea sau, dupa caz, radierea, potrivit prevederilor pct. 118 lit. c).
(2) Compartimentul de specialitate al autoritatilor adminystratiei publice locale va proceda la scaderea taxei si va comunica, in termen de 15 zile, la compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza administrativ-teritoriala noul proprietar, in calitatea sa de dobanditor, isi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz, numele sau denumirea acestuia, adresa lui si data de la care s-a acordat scaderea din sarcina vechiului proprietar.
(3) Compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza administrativ-teritoriala dobanditorul isi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz, este obligat sa confirme primirea datelor respective in termen de 30 de zile si sa ia masuri pentru impunerea acestuia.
(4) In ceea ceea ce priveste inscrierea sau radierea din evidentele autoritatilor atministratiei publice locale a mijloacelor de transport, dispozitiile prezentelor norme metodologice se complinesc cu cele ale instructiunilor mentionate la pct. 120.
127. (1) In cazul contribuabililor proprietari de mijloace de transport supuse taxei, plecati din localitatea unde au declarat ca au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz, fara sa incunostinteze despre modificarile intervenite, taxele aferente se debiteaza in evidentele fiscale, urmand ca ulterior sa se faca cercetari pentru a fi urmariti la plata, potrivit reglementarilor legale.
(2) In cazul in care prin cercetarile intreprinse se identifica noua adresa, compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in evidenta carora se afla mijloacele de transport respective vor transmite debitele la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale din raza administrativ-teritoriala unde contribuabilii si-au stabilit noua adresa, in conditiile legii.

Codul fiscal:

Plata taxei

Art. 265.
(1) Taxa asupra mijlocului de transport se plateste anual, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a taxei auto, datorata pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.
(3) In cazul unui mijloc de transport detinut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de transport se plateste integral in momentul inregistrarii mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autoritatii de administratie publica locala.

Norme metodologice:

128. Prevederile pct. 71 si 72 se aplica in mod corespunzator si in cazul taxei asupra mijloacelor de transport.
129. (1) Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a mijloacelor de transport in Romania in conditiile art. 35 din regulamentul prevazut la pct. 122 alin. (4), au obligatia sa achite integral, la data solicitarii, taxa datorata pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare celei in care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.
(2) In situatia in care inmatricularea priveste o perioada care depaseste data de 31 decembrie a anului fiscal in care s-a solicitat inmatricularea, detinatorii prevazuti la alin. (1) au obligatia sa achite integral taxa asupra mijloacelor de transport pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, astfel:
a) in cazul in care inmatricularea priveste un an fiscal, taxa anuala;
b) in cazul in care inmatricularea priveste o perioada care se sfarseste inainte de data de 1 decembrie a aceluiasi an, taxa aferenta perioadei cuprinse intre data de 1 ianuarie si data de intai a lunii urmatoare celei in care expira inmatricularea.

Codul fiscal:

CAPITOLUL V - Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor



Reguli generale

Art. 266.
Orice persoana care trebuie sa obtina un certificat, aviz sau alta autorizatie prevazuta in prezentul capitol trebuie sa plateasca taxa mentionata in acest capitol la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale inainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizatia necesara.

Norme metodologice:

130. Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor se achita anticipat eliberarii acestora.

Codul fiscal:

Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizatiilor de construire si a altor avize asemanatoare

Art. 267.
(1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, in mediul urban, este egala cu suma stabilita de consiliul local in limitele prevazute in tabelul urmator:

Suprafata pentru care se obtine certificatul de urbanism Taxa (lei)
 
a) Pana la 150 m^2 inclusiv 25.000-35.000
b) Intre 151 m^2 si 250 m^2 inclusiv 37.000-47.000
c) Intre 251 m^2 si 500 m^2 inclusiv 48.000-60.000
d) Intre 501 m^2 si 750 m^2 inclusiv 61.000-72.000
e) Intre 751 m^2 si 1.000 m^2 inclusiv 73.000-85.000
f) Peste 1.000 m^2 85.000 + 130 pentru fiecare m^2 care depaseste 1.000 m^2

(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zona rurala este egala cu 50% din taxa stabilita conform alin. (1).
(3) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii de construire pentru o cladire care urmeaza a fi folosita ca locuinta sau anexa la locuinta este egala cu 0,5% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructii.
(4) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari necesara studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari se calculeaza inmultind numarul de metri patrati de teren afectat de foraj sau de excavatie cu o valoare stabilita de consiliul local de pana la 50.000 lei.
(5) Taxa pentru eliberarea autorizatiei necesare pentru lucrarile de organizare de santier in vederea realizarii unei constructii, care nu sunt incluse in alta autorizatie de construire, este egala cu 3% din valoarea autorizata a lucrarilor de organizare de santier.
(6) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de amenajare de tabere de corturi, casute sau rulote ori campinguri este egala cu 2% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructie.
(7) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, situate pe caile si in spatiile publice, precum si pentru amplasarea corpurilor si a panourilor de afisaj, a firmelor si reclamelor este de pana la 50.000 lei pentru fiecare metru patrat de suprafata ocupata de constructie.
(8) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru orice alta constructie decat cele prevazute in alt alineat al prezentului articol este egala cu 1% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructie, inclusiv instalatiile aferente.
(9) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, totala sau partiala, a unei constructii este egala cu 0,1% din valoarea impozabila a constructiei, stabilita pentru determinarea impozitului pe cladiri. In cazul desfiintarii partiale a unei constructii, taxa pentru eliberarea autorizatiei se modifica astfel incat sa reflecte portiunea din constructie care urmeaza a fi demolata.
(10) Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizatii de construire este egala cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizatiei initiale.
(11) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii privind lucrarile de racorduri si bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu se stabileste de consiliul local si este de pana la 75.000 lei pentru fiecare racord.
(12) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de catre comisia de urbanism si amenajarea teritoriului, de catre primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judetean se stabileste de consiliul local in suma de pana la 100.000 lei.
(13) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa se stabileste de catre consiliile locale in suma de pana la 60.000 lei.
(14) Pentru taxele prevazute in prezentul articol, stabilite pe baza valorii autorizate a lucrarilor de constructie, se aplica urmatoarele reguli:
a) taxa datorata se stabileste pe baza valorii lucrarilor de constructie declarate de persoana care solicita avizul si se plateste inainte de emiterea avizului;
b) in termen de 15 zile de la data finalizarii lucrarilor de constructie, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data la care expira autorizatia respectiva, persoana care a obtinut autorizatia trebuie sa depuna o declaratie privind valoarea lucrarilor de constructie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale;
c) pana in cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care se depune situatia finala privind valoarea lucrarilor de constructii, compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale are obligatia de a stabili taxa datorata pe baza valorii reale a lucrarilor de constructie;
d) pana in cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale a emis valoarea stabilita pentru taxa, trebuie platita orice suma suplimentara datorata de catre persoana care a primit autorizatia sau orice suma care trebuie rambursata de autoritatea administratiei publice locale.
(15) In cazul unei autorizatii de construire emise pentru o persoana fizica, valoarea reala a lucrarilor de constructie nu poate fi mai mica decat valoarea impozabila a cladirii stabilita conform art. 251.

Norme metodologice:

131. (1) Pentru eliberarea certificatelor de urbanism, in conditiile Legii 50/1991, prin hotarari ale consiliilor locale, se stabilesc nivelurile taxelor, intre limitele prevazute in tabelul de la art. 267 alin. (1) din Codul fiscal, taxe care se platesc anticipat, in functie de suprafata terenului pentru care se solicita certificatul.
(2) Taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz, unde este amplasat terenul, indiferent daca certificatul de urbanism se elibereaza de la nivelul consiliului judetean. La nivelul municipiului Bucuresti, taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.
132. (1) In mediul rural, consiliile locale stabilesc taxa intre limitele prevazute in tabelul de la art. 267 alin. (1) din Codul fiscal, reduse cu 50%. Mediul urban corespunde localitatilor de rangul 0-III, iar mediul rural corespunde localitatilor de rangul IV si V.
(2) In cazul in care prin cerere se indica numai adresa, potrivit nomenclaturii stradale, suprafata de teren la care se raporteaza calculul taxei este suprafata intregii parcele, iar in cazul in care printr-un plan topografic sau de situatie solicitantul individualizeaza o anumita suprafata din parcela, taxa se aplica doar la aceasta.
133. (1) Pentru cladirile utilizate ca locuinta, atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cel al persoanelor juridice, precum si pentru anexele la locuinta taxele pentru eliberarea autorizatiei de construire se reduc cu 50%.
(2) Calculul acestei taxe se face de catre structurile de specialitate.
(3) Prin expresia anexe la locuinta se intelege: grajdurile, patulele, magaziile, hambarele pentru cereale, surele, fanariile, remizele, soproanele, garajele, precum si altele asemenea.
134. (1) Autorizatia de foraje si excavari, model stabilit potrivit pct. 256, se elibereaza de catre primarii in a caror raza de competenta teritoriala se realizeaza oricare dintre operatiunile: studii geotehnice, ridicari topografice, exploatari de cariera, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si oricare alte exploatari, la cererea scrisa a beneficiarului acesteia, potrivit modelului prevazut la acelasi punct.
(2) Autorizatia se elibereaza pentru fiecare an fiscal sau fractiune de an fiscal, iar taxa se calculeaza in mod corespunzator. Aceasta autorizatie nu este de natura autorizatiei de construire si nici nu o inlocuieste pe aceasta, iar plata taxei nu il scuteste pe titularul autorizatiei de orice alte obligatii fiscale legale, in masura in care acestea ii sunt aplicabile.
(3) Cererea pentru eliberarea autorizatiei de foraje si excavari are elementele constitutive ale declaratiei fiscale si se depune la structura de specialitate in a carei raza de competenta teritoriala se realizeaza oricare dintre operatiunile prevazute la art. 267 alin. (4) din Codul fiscal, cu cel putin 30 de zile inainte de data inceperii operatiunilor.
(4) Taxa se calculeaza pentru fiecare metru patrat sau fractiune de metru patrat afectat de oricare dintre operatiunile prevazute la alin. (1).
(5) Pentru operatiunile in curs la data publicarii prezentelor norme metodologice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, beneficiarii au obligatia sa depuna cererile pentru eliberarea autorizatiilor in termen de 30 de zile de la data publicarii prezentelor norme metodologice.
135. In cazurile in care lucrarile specifice organizarii de santier nu au fost autorizate o data cu lucrarile pentru investitia de baza, taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire este de 3% si se aplica la cheltuielile cu organizarea de santier.
136. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote ori campinguri, prevazuta la art. 267 alin. (6) din Codul fiscal, se calculeaza prin aplicarea unei cote de 2% asupra valorii autorizate a lucrarii sau a constructiei.
137. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, situate pe caile si in spatiile publice, si pentru amplasarea corpurilor si a panourilor de afisaj, a firmelor si a reclamelor se stabileste de consiliul local si se calculeaza pentru fiecare metru patrat sau fractiune de metru patrat afectat acestor lucrari.
138. (1) Pentru eliberarea autorizatiei de construire, atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice solicitante datoreaza o taxa, reprezentand 1% din valoarea de proiect declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei, in conformitate cu proiectul prezentat, in conditiile Legii nr. 50/1991, inclusiv instalatiile aferente.
(2) Calculul acestei taxe se face de catre structurile de specialitate.
(3) In cazul lucrarilor de construire a cladirilor proprietate a persoanelor fizice, daca valoarea de proiect declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire este mai mica decat valoarea impozabila determinata in conditiile art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, taxa se calculeaza prin aplicarea cotei de 1% sau reduse cu 50%, dupa caz, asupra valorii impozabile.
(4) Pentru orice alte lucrari supuse autorizarii, in afara lucrarilor de construire a cladirilor proprietate a persoanelor fizice, stabilirea taxei se face cu respectarea prevederilor alin. (1).
139. (1) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, partiala sau totala, a constructiilor si a amenajarilor se calculeaza prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a constructiei, in cazul persoanelor fizice detinatoare de cladiri.
(2) In cazul persoanelor fizice ale caror constructii sau amenajari nu sunt de natura cladirilor, cota de 0,1% se aplica asupra valorii reale a constructiilor sau amenajarii supuse desfiintarii, declarata de beneficiarul autorizatiei, daca acestea ar fi realizate la data respectiva.
(3) In cazul desfiintarii partiale cuantumul taxei se calculeaza proportional cu suprafata construita desfasurata a cladirii supuse desfiintarii, iar pentru celelalte constructii si amenajari care nu sunt de natura cladirilor, taxa se calculeaza proportional cu valoarea reala a constructiilor sau amenajarilor supuse desfiintarii.
(4) Prin termenul desfiintare se intelege demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea partiala sau totala a constructiei si a instalatiilor aferente, precum si a oricaror altor amenajari.
(5) Prin termenul dezafectare se intelege schimbarea destinatiei unui imobil.
140. (1) Pentru prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism sau autorizatiei de construire se stabileste o taxa reprezentand 30% din taxa initiala.
(2) Cu cel putin 15 zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism sau autorizatiei de construire se recomanda ca structura specializata sa instiinteze beneficiarul acestora despre necesitatea prelungirii valabilitatii in cazul in care lucrarile de construire nu se finalizeaza pana la termen.
(3) In cazul in care lucrarile de construire nu au fost executate integral pana la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire si nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii acesteia, la data regularizarii taxei se stabileste separat si taxa prevazuta la art. 267 alin. (10) din Codul fiscal.
141. (1) Taxa pentru eliberarea autorizatiilor privind lucrarile de racorduri si bransament la retelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu se datoreaza de catre furnizorii serviciilor respective pentru fiecare instalatie/beneficiar.
Aceasta autorizatie nu este de natura autorizatiei de construire si nici nu o inlocuieste pe aceasta in situatia in care este necesara emiterea autorizatiei de construire.
(2) Autorizatia prevazuta la acest punct, model stabilit potrivit pct. 256, se emite numai de catre primari, in functie de raza de competenta.
(3) Furnizorii serviciilor nu pot efectua lucrarile de racorduri sau bransamente decat dupa obtinerea autorizatiei, in conditiile prezentelor norme metodologice, sub sanctiunile prevazute de lege.
(4) Autorizatia privind lucrarile de racorduri si bransament la retelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu se elibereaza la cererea scrisa a furnizorilor de servicii, potrivit modelului stabilit la pct. 256.
(5) Cererea pentru eliberarea autorizatiei privind lucrarile de racorduri si bransament la retelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu are elementele constitutive ale declaratiei fiscale si se depune la structura de specialitate in a carei raza de competenta teritoriala se realizeaza oricare dintre racorduri sau bransamente, prevazute la art. 267 alin. (11) din Codul fiscal, cu cel putin 30 de zile inainte de data inceperii lucrarilor.
142. Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de catre comisia de urbanism si amenajarea teritoriului, de catre primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judetean, prevazuta la art. 267 alin. (12) din Codul fiscal, se stabileste, prin hotarare, de catre consiliile locale si se face venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz, unde se afla amplasat terenul pentru care se emite certificatul de urbanism.
La nivelul municipiului Bucuresti aceasta taxa se stabileste, prin hotarare, de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti si se face venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.
143. (1) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa se datoreaza pentru fiecare certificat eliberat de catre primari in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberarii certificatelor si adeverintelor de catre autoritatile publice centrale si locale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2002, aprobata cu modificari prin Legea 223/2002, prin care se confirma realitatea existentei domiciliului/resedintei persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice la adresa respectiva, potrivit nomenclaturii stradale aprobate la nivelul localitatii.
(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa se stabileste, prin hotarare, de catre consiliile locale si se face venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz. La nivelul municipiului Bucuresti aceasta taxa se stabileste, prin hotarare, de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti si se face venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.
(3) Cererea pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa, precum si Certificatul de nomenclatura stradala si adresa reprezinta modelele stabilite potrivit pct. 256.
(4) Pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala nu se datoreaza si taxa extrajudiciara de timbru.
144. (1) In cazul persoanelor juridice, taxa datorata pentru eliberarea autorizatiei de construire se stabileste pe baza valorii reale a lucrarilor care corespunde inregistrarilor din evidenta contabila si se plateste anticipat, inainte de eliberarea acesteia.
(2) In situatia in care se apreciaza ca valoarea reala declarata a lucrarilor este subevaluata in raport cu alte lucrari similare, compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale din raza de competenta unde se realizeaza lucrarile de construire, la sesizarea structurii de specialitate, are obligatia sa efectueze cel putin inspectia fiscala partiala, in conditiile Codului de procedura fiscala, pentru verificarea concordantei dintre valoarea reala a lucrarilor declarate pentru regularizarea taxei si inregistrarile efectuate in evidenta contabila.
(3) Termenul de plata a diferentei rezultate in urma regularizarii taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire este de 15 zile de la data intocmirii procesului-verbal de receptie, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii valabilitatii autorizatiei de construire.
(4) In cazul in care in urma regularizarii taxei de autorizare beneficiarului autorizatiei de construire i se cuvine restituirea unei sume, iar acesta inregistreaza obligatii bugetare restante, regularizarea se face potrivit prevederilor legale in vigoare.
(5) Notiunea situatia finala, prevazuta la art. 267 alin. (14) lit. c) din Codul fiscal, corespunde procesuluiverbal de receptie.
145. In cazul persoanelor fizice beneficiare ale autorizatiei de construire pentru cladiri, daca valoarea reala declarata a lucrarilor de constructie este mai mica decat valoarea impozabila stabilita in conditiile art. 251 din Codul fiscal, pentru determinarea taxei se are in vedere aceasta din urma valoare.
146. Nivelurile taxelor prevazute in suma fixa la acest capitol se stabilesc de catre consiliile locale sau judetene, dupa caz, intre limitele si in conditiile prevazute in Codul fiscal, in cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal urmator.

Codul fiscal:

Taxa pentru eliberarea autorizatiilor pentru a desfasura o activitate economica si a altor autorizatii similare

Art. 268.
(1) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii pentru desfasurarea unei activitati economice este stabilita de catre consiliul local in suma de pana la 100.000 lei, in mediul rural, si de pana la 500.000 lei, in mediul urban.
(2) Taxa pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare se stabileste de consiliul local si este de pana la 120.000 lei.
(3) Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, detinute de consiliile locale, se stabileste de catre consiliul local si este de pana la 200.000 lei.
(4) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producator se stabileste de catre consiliile locale si este de pana la 500.000 lei.

Norme metodologice:

147. Taxele prevazute la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal vizeaza numai persoanele fizice si asociatiile familiale prevazute in Legea 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 6 august 2002, denumita in continuare Legea nr. 507/2002.
148. Autorizatiile prevazute la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal corespund autorizarii pentru desfasurarea de catre persoanele fizice a unor activitati economice in mod independent, precum si celor pentru infiintarea si functionarea asociatiilor familiale.
149. (1) Taxele pentru eliberarea autorizatiilor pentru desfasurarea unei activitati economice sunt anuale, se stabilesc prin hotarari ale consiliilor locale, adoptate in conditiile art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, si se achita integral, anticipat eliberarii acestora, indiferent de perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.
(2) Taxele prevazute la alin. (1) in cazul autorizatiilor pentru desfasurarea unei activitati economice, existente la titular la data de 31 decembrie, se achita pana cel tarziu la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmator.
(3) Mentiunea privind plata acestor taxe se face pe verso-ul autorizatiilor.
150. Taxa pentru eliberarea autorizatiei pentru desfasurarea unei activitati economice nu se restituie chiar daca autorizatia de functionare a fost suspendata sau anulata, dupa caz.
151. In cazul pierderii ori degradarii autorizatiei de functionare, eliberarea alteia se face numai dupa achitarea taxei in conditiile prevazute la pct. 149 alin. (1).
152. In cazul pierderii autorizatiei pentru desfasurarea unei activitati economice, titularul sau are obligatia sa publice pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a. Dovada publicarii se depune la cererea pentru eliberarea noii autorizatii de functionare.
153. Pentru efectuarea de modificari in autorizatia pentru desfasurarea unei activitati economice, potrivit prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice, aprobate prin H.G. 58/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 108 din 20 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, la cererea titularului sau, dupa eliberarea acesteia, nu se incaseaza taxa prevazuta la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal.
154. (1) Taxele pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare, prevazute la art. 268 alin. (2) din Codul fiscal, sunt anuale si se fac venit la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde se afla situate obiectivele si/sau unde se desfasoara activitatile pentru care se solicita autorizarea. In cazul municipiului Bucuresti, aceste taxe se fac venit la bugetul local al sectorului unde se afla situate obiectivele si/sau unde se desfasoara activitatile pentru care se solicita autorizarea.
(2) Taxele prevazute la alin. (1) pentru autorizatiile sanitare de functionare existente la titular la data de 31 decembrie se achita pana cel tarziu la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmator.
155. (1) Taxele prevazute la art. 268 alin. (2) din Codul fiscal:
a) se refera la autorizatiile sanitare de functionare eliberate de directiile de sanatate publica teritoriale in temeiul Legii 100/1998 privind asistenta de sanatate publica, publicata in M.Of. 204 din 1 iunie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) se achita integral pana la data eliberarii autorizatiei, indiferent de perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal respectiv;
c) se stabilesc prin hotarari ale consiliilor locale, adoptate in conditiile art. 288 alin. (1) din Codul fiscal;
d) nu se restituie chiar daca autorizatia a fost retrasa temporar sau definitiv.
(2) La eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare, directiile de sanatate publica teritoriale vor solicita beneficiarilor autorizatiilor respective dovada efectuarii platii taxelor, in conditiile alin. (1) lit. b) si c), in contul unitatii administrativ-teritoriale unde se afla situate obiectivele si/sau unde se desfasoara activitatile pentru care se solicita autorizarea.
156. (1) Taxa prevazuta la art. 268 alin. (3) din Codul fiscal, pentru eliberarea de copii heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri detinute de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene se datoreaza de persoanele fizice si persoanele juridice beneficiare.
(2) Taxa prevazuta la alin. (1) se stabileste, in lei/m^2 sau fractiune de m^2, prin hotarari ale autoritatilor deliberative, in conditiile art. 288 alin. (1).
157. Taxa prevazuta la pct. 156 se face venit la bugetul local administrat de catre autoritatea deliberativa care detine planurile respective.
158. (1) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producator, prevazuta la art. 268 alin. (4) din Codul fiscal:
a) se incaseaza de la persoanele fizice producatori care intra sub incidenta H.G. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producator, publicata in M.Of. 436 din 3 august 2001, denumita in continuare Hotararea Guvernului nr. 661/2001;
b) se achita anticipat eliberarii certificatului de producator;
c) se face venit la bugetele locale ale caror ordonatori principali de credite sunt primarii care au eliberat certificatele de producator respective;
d) nu se restituie chiar daca certificatul de producator a fost anulat.
(2) Certificatul de producator se elibereaza la cerere, al carui model este stabilit potrivit anexei 2 la Hotararea Guvernului nr. 661/2001.
(3) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producator se stabileste prin hotarari adoptate de consiliile locale, in conditiile prevederilor art. 268 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 288 alin. (1) din Codul fiscal. In cazul municipiului Bucuresti, aceasta taxa se stabileste prin hotarare adoptata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
(4) Autoritatile deliberative pot stabili taxe pentru eliberarea certificatelor de producator, intre limitele din tabloul prevazut la pct. 11 alin. (3), diferentiate pe produse.
159. Potrivit prevederilor art. 8 din Hotararea Guvernului nr. 661/2001, contravaloarea certificatelor de producator se suporta din taxele mentionate la pct. 158 alin. (4) si pe cale de consecinta autoritatile deliberative nu pot institui alte taxe pentru eliberarea certificatelor de producator in afara acestora.

Codul fiscal:

Scutiri

Art. 269.
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se datoreaza pentru:
a) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru lacas de cult sau constructie anexa;
b) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului;
c) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, pentru lucrarile de interes public judetean sau local;
d) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, daca beneficiarul constructiei este o institutie publica;
e) autorizatie de construire pentru autostrazile si caile ferate atribuite prin concesionare, conform legii.

Norme metodologice:

160. Taxele pentru eliberarea atat a certificatului de urbanism, cat si a autorizatiei de construire, prevazute la art. 269 din Codul fiscal, nu se datoreaza in urmatoarele cazuri:
a) pentru oricare categorie de lucrari referitoare la locasuri de cult, inclusiv pentru constructiile-anexe ale acestora, cu conditia ca acel cult religios sa fie recunoscut oficial in Romania;
b) pentru lucrarile de dezvoltare, modernizare sau reabilitare a infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului, indiferent de solicitant;
c) pentru lucrarile de interes public judetean sau local;
d) pentru lucrarile privind constructiile ai caror beneficiari sunt institutiile publice, indiferent de solicitantul autorizatiei;
e) pentru lucrarile privind autostrazile si caile ferate atribuite prin concesionare in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 30/1995 privind regimul de concesionare a construirii si exploatarii unor tronsoane de cai de comunicatii terestre - autostrazi si cai ferate, aprobata cu modificari prin Legea 136/1996, cu modificarile ulterioare.
161. In sensul prezentelor norme metodologice, prin lucrari de interes public se intelege orice lucrari de constructii si reparatii finantate de la bugetul local, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, credite externe sau sume alocate pe baza de parteneriat, efectuate pentru a deservi colectivitatile locale.

Codul fiscal:


CAPITOLUL VI - Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate



Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate

Art. 270.
(1) Orice persoana, care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate in Romania in baza unui contract sau a unui alt fel de intelegere incheiata cu alta persoana, datoreaza plata taxei prevazute in prezentul articol, cu exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de informare in masa scrise si audiovizuale.
(2) Taxa prevazuta in prezentul articol, denumita in continuare taxa pentru servicii de reclama si publicitate, se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia persoana presteaza serviciile de reclama si publicitate.
(3) Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se calculeaza prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclama si publicitate.
(4) Cota taxei se stabileste de consiliul local, fiind cuprinsa intre 1% si 3%.
(5) Valoarea serviciilor de reclama si publicitate cuprinde orice plata obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta pentru serviciile de reclama si publicitate, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata.
(6) Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se varsa la bugetul local, lunar, pana la data de 10 a lunii urmatoare celei in care a intrat in vigoare contractul de prestari de servicii de reclama si publicitate.

Norme metodologice:

162. Beneficiarii serviciilor de reclama si publicitate realizate in baza unui contract sau a unei altfel de intelegeri incheiate cu oricare alta persoana datoreaza taxa, prevazuta la art. 270 din Codul fiscal, la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia persoana respectiva presteaza aceste servicii de reclama si publicitate.
163. (1) Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate, se calculeaza prin aplicarea unei cote cuprinse intre 1% si 3%, inclusiv, asupra valorii serviciilor de reclama si publicitate, prevazuta in contract, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.
(2) Nivelul cotei se stabileste de catre consiliile locale in cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal urmator, potrivit art. 288 alin. (1) din Codul fiscal.
164. (1) Taxa se plateste lunar de catre prestatorul serviciului de reclama si publicitate, pe toata durata desfasurarii contractului, pana la data de 10 a lunii urmatoare datorarii taxei.
(2) Taxa se datoreaza de la data intrarii in vigoare a contractului.

Codul fiscal:

Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate

Art. 271.
(1) Orice persoana care utilizeaza un panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate intr-un loc public datoreaza plata taxei anuale prevazute in prezentul articol catre bugetul local al autoritatii administratiei publice locale in raza careia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj respectiva.
(2) Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se calculeaza anual, prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a suprafetei afisajului pentru reclama sau publicitate cu suma stabilita de consiliul local, astfel:
a) in cazul unui afisaj situat in locul in care persoana deruleaza o activitate economica, suma este de pana la 200.000 lei;
b) in cazul oricarui alt panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate, suma este de pana la 150.000 lei.
(3) Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se recalculeaza pentru a reflecta numarul de luni sau fractiunea din luna dintr-un an calendaristic in care se afiseaza in scop de reclama si publicitate.
(4) Taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste anual, anticipat sau trimestrial, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
(5) Consiliile locale pot impune persoanelor care datoreaza taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate sa depuna o declaratie anuala la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale.

Norme metodologice:

165. (1) Pentru utilizarea unui panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate intr-un loc public, care nu are la baza un contract de publicitate, consiliile locale stabilesc, prin hotarare, taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate, pe metru patrat de afisaj, platita de utilizator la bugetul local al unitatii administrativteritoriale in raza careia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj. La nivelul municipiului Bucuresti aceasta taxa se stabileste, prin hotarare, de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti si se face venit la bugetul local al sectorului in raza caruia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj.
(2) In cazul in care panoul, afisajul sau structura de afisaj este inchiriata unei alte persoane, utilizatorul final va datora taxa in conditiile art. 270 sau art. 271 din Codul fiscal, dupa caz.
166. Taxa datorata se calculeaza prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a afisajului cu taxa stabilita de autoritatea deliberativa.
167. (1) Suprafata pentru care se datoreaza taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate este determinata de dreptunghiul imaginar in care se inscriu toate elementele ce compun afisul, panoul sau firma, dupa caz.
(2) Exemplu de afis, panou sau firma:
(3) Suprafata pentru care se datoreaza taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate, potrivit exemplului de la alin. (2), se determina prin inmultirea L x l, respectiv 5,73 m x 4,08 m = 23,38 m^2.
(4) Firma instalata la locul in care o persoana deruleaza o activitate economica este asimilata afisului.
168. (1) In sensul prevederilor art. 271 alin. (4) din Codul fiscal, se fac urmatoarele precizari:
a) se considera ca taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste anual, anticipat, atunci cand un contribuabil stinge obligatia de plata datorata pentru anul fiscal respectiv, inainte de data de 15 martie, inclusiv, a aceluiasi an fiscal;
b) se considera ca taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste trimestrial, atunci cand un contribuabil stinge obligatia de plata datorata pentru anul fiscal respectiv, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Taxa se calculeaza pentru un an fiscal sau pentru numarul de luni si zile ramase pana la sfarsitul anului fiscal si se plateste de catre utilizatorul panoului, afisajului sau structurii de afisaj, potrivit prevederilor alin. (1).
169. Consiliile locale, prin hotararile adoptate in conditiile pct. 165 alin. (1), pot stabili obligatia ca persoanele care datoreaza aceasta taxa sa depuna o declaratie fiscala, model stabilit conform pct. 256. In cazul in care autoritatile deliberative opteaza pentru obligatia depunerii declaratiei fiscale, aceasta va fi depusa la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in a carei raza este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj, sub sanctiunile prevazute la art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, in termen de 30 de zile de la data amplasarii.

Codul fiscal:

Scutiri

Art. 272.
(1) Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate si taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate nu se aplica institutiilor publice, cu exceptia cazurilor cand acestea fac reclama unor activitati economice.
(2) Taxa prevazuta in prezentul articol, denumita in continuare taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate, nu se aplica unei persoane care inchiriaza panoul, afisajul sau structura de afisaj unei alte persoane, in acest caz taxa prevazuta la art. 270 fiind platita de aceasta ultima persoana.
(3) Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate nu se datoreaza pentru afisele, panourile sau alte mijloace de reclama si publicitate amplasate in interiorul cladirilor.
(4) Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate nu se aplica pentru panourile de identificare a instalatiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulatie, precum si alte informatii de utilitate publica si educationale.
(5) Nu se datoreaza taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate pentru afisajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin constructia lor, realizarii de reclama si publicitate.

Norme metodologice:

170. Intra sub incidenta prevederilor art. 272 alin. (3) din Codul fiscal si afisele expuse in exteriorul cladirii, prin care se fac publice spectacolele de natura celor prevazute la art. 273 din Codul fiscal, dar numai cele de la sediul organizatorului si/sau locul desfasurarii spectacolului, fiind asimilate celor amplasate in interiorul cladirilor.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VII - Impozitul pe spectacole



Reguli generale

Art. 273.
(1) Orice persoana care organizeaza o manifestare artistica, o competitie sportiva sau alta activitate distractiva in Romania are obligatia de a plati impozitul prevazut in prezentul capitol, denumit in continuare impozitul pe spectacole.
(2) Impozitul pe spectacole se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva.

Norme metodologice:

171. Persoanele fizice si persoanele juridice care organizeaza manifestari artistice, competitii sportive sau orice alta activitate distractiva, cu caracter permanent sau ocazional, datoreaza impozitul pe spectacole, calculat in cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea abonamentelor si biletelor de intrare sau, dupa caz, in suma fixa, in functie de suprafata incintei, in cazul videotecilor si discotecilor.
172. Impozitul pe spectacole se plateste lunar, pana la data de 15, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care se organizeaza spectacolul, la bugetele locale ale comunelor, ale oraselor sau ale municipiilor, dupa caz, in a caror raza de competenta se desfasoara spectacolele. La nivelul municipiului Bucuresti impozitul pe spectacole se face venit la bugetul local al sectoarelor in a caror raza de competenta se desfasoara spectacolele.

Codul fiscal:

Calculul impozitului

Art. 274.
(1) Cu exceptiile prevazute la art. 275, impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit la suma incasata din vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor.
(2) Cota de impozit se determina dupa cum urmeaza:
a) in cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesa de teatru, balet, opera, opereta, concert filarmonic sau alta manifestare muzicala, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competitie sportiva interna sau internationala, cota de impozit este egala cu 2%;
b) in cazul oricarei alte manifestari artistice decat cele enumerate la lit. a), cota de impozit este egala cu 5%.
(3) Suma primita din vanzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele platite de organizatorul spectacolului in scopuri caritabile, conform contractului scris intrat in vigoare inaintea vanzarii biletelor de intrare sau a abonamentelor.
(4) Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole stabilit in conformitate cu prezentul articol au obligatia de:
a) a inregistra biletele de intrare si/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale care isi exercita autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul;
b) a anunta tarifele pentru spectacol in locul unde este programat sa aiba loc spectacolul, precum si in orice alt loc in care se vand bilete de intrare si/sau abonamente;
c) a preciza tarifele pe biletele de intrare si/sau abonamente si de a nu incasa sume care depasesc tarifele precizate pe biletele de intrare si/sau abonamente;
d) a emite un bilet de intrare si/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori;
e) a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, documentele justificative privind calculul si plata impozitului pe spectacole;
f) a se conforma oricaror alte cerinte privind tiparirea, inregistrarea, avizarea, evidenta si inventarul biletelor de intrare si al abonamentelor, care sunt precizate in normele elaborate in comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii si Cultelor si Agentia Nationala pentru Sport.

Norme metodologice:

173. Organizatorii de manifestari artistice cinematografice, teatrale, muzicale si folclorice datoreaza impozit pe spectacole, in conditiile prezentelor norme metodologice, calculat asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, dupa caz, determinata potrivit prevederilor:
a) Legii 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 150 din 14 iunie 1994, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) Normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor nr. 48.211/1994 privind perceperea, incasarea, virarea, utilizarea, evidenta si controlul destinatiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric si al artelor plastice, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 293 din 17 octombrie 1994, cu modificarile si completarile ulterioare.
174. Pentru manifestarile artistice si competitiile sportive impozitul pe spectacole se stabileste asupra incasarilor din vanzarea abonamentelor si a biletelor de intrare, prin aplicarea urmatoarelor cote:
a) 2% pentru manifestarile artistice de teatru, de opera, de opereta, de filarmonica, cinematografice, muzicale, de circ, precum si pentru competitiile sportive interne si internationale;
b) 5% pentru manifestarile artistice de genul: festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestari artistice ori distractive care au un caracter ocazional.
175. Contribuabililor care desfasoara activitati sau servicii de natura celor mentionate la art. 274 alin. (2) din Codul fiscal le revine obligatia de a inregistra la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau sediul, dupa caz, atat abonamentele, cat si biletele de intrare si de a afisa tarifele la casele de vanzare a biletelor, precum si la locul de desfasurare a spectacolelor, interzicandu-li-se sa incaseze sume care depasesc tarifele precizate pe biletele de intrare si/sau abonamente.
176. In cazul in care contribuabilii prevazuti la pct. 175 organizeaza aceste spectacole in raza teritoriala de competenta a altor autoritati ale administratiei publice locale decat cele de la domiciliul sau sediul lor, dupa caz, acestora le revine obligatia de a viza abonamentele si biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala se desfasoara spectacolele.
177. (1) Normele privind tiparirea, inregistrarea, avizarea, evidenta si inventarul biletelor de intrare si al abonamentelor se elaboreaza in comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii si Cultelor si de Agentia Nationala pentru Sport.
(2) Formularele tipizate aflate in stoc pana la data publicarii normelor prevazute la alin. (1) vor putea fi utilizate pana la epuizare, in conditiile adaptarii corespunzatoare.

Codul fiscal:

Reguli speciale pentru videoteci si discoteci

Art. 275.
(1) In cazul unei manifestari artistice sau al unei activitati distractive care are loc intr-o videoteca sau discoteca, impozitul pe spectacole se calculeaza pe baza suprafetei incintei prevazute in prezentul articol.
(2) Impozitul pe spectacole se stabileste pentru fiecare zi de manifestare artistica sau de activitate distractiva, prin inmultirea numarului de metri patrati ai suprafetei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilita de consiliul local, astfel:
a) in cazul videotecilor, suma este de pana la 1.000;
b) in cazul discotecilor, suma este de pana la 2.000 lei.
(3) Impozitul pe spectacole se ajusteaza prin inmultirea sumei stabilite, potrivit alin. (2), cu coeficientul de corectie corespunzator, precizat in tabelul urmator:

Rangul localitatii Coeficient de corectie
 
0 8,00
I 5,00
II 4,00
III 3,00
IV 1,10
V 1,00

(4) Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole stabilit in conformitate cu prezentul articol au obligatia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale privind spectacolele programate pe durata unei luni calendaristice.
Declaratia se depune pana la data de 15, inclusiv, a lunii precedente celei in care sunt programate spectacolele respective.

Norme metodologice:

178. (1) Prin discoteca, in sensul prezentelor norme metodologice, se intelege activitatea artistica si distractiva desfasurata intr-o incinta prevazuta cu instalatii electronice speciale de lumini, precum si de redare si auditie de muzica, unde se danseaza, indiferent cum este denumita ori de felul cum este organizata ca activitate, respectiv:
a) integrata sau conexa activitatilor comerciale de natura celor ce intra sub incidenta diviziunii 55 sau a activitatilor de spectacole specifice grupei 923 din CAEN-rev.1;
b) integrata sau conexa oricaror alte activitati nementionate la lit. a);
c) individuala;
d) cu sau fara disc-jockey.
(2) Nu sunt de natura discotecilor activitatile prilejuite de organizarea de nunti, de botezuri si de revelioane.
(3) Prin videoteca, in sensul prezentelor norme metodologice, se intelege activitatea artistica si distractiva desfasurata intr-o incinta prevazuta cu instalatii electronice speciale de redare si vizionare de filme; nu este de natura videotecii activitatea care intra sub incidenta clasei 9213 din CAEN-rev.1.
(4) In cazul videotecilor si discotecilor nu se aplica prevederile referitoare la tiparirea, inregistrarea, avizarea, evidenta si inventarul biletelor de intrare si al abonamentelor.
179. (1) Pentru determinarea impozitului pe spectacole, in cazul videotecilor si discotecilor, prin incinta se intelege spatiul inchis in interiorul unei cladiri, suprafata teraselor sau suprafata de teren afectata pentru organizarea acestor activitati artistice si distractive.
(2) Pentru dimensionarea suprafetei incintei in functie de care se stabileste impozitul pe spectacole se insumeaza suprafetele utile afectate acestor activitati, precum si, acolo unde este cazul, suprafata utila a incintelor in care se consuma bauturi alcoolice, bauturi racoritoare sau cafea, indiferent daca participantii stau in picioare sau pe scaune, precum si suprafata utila a oricaror alte incinte in care se desfasoara o activitate distractiva conexa programelor de videoteca sau discoteca.
(3) Prin zi de functionare, pentru determinarea impozitului pe spectacole, se intelege intervalul de timp de 24 de ore, precum si orice fractiune din acesta inauntrul caruia se desfasoara activitatea de videoteca sau discoteca, chiar daca programul respectiv cuprinde timpi din doua zile calendaristice consecutive.
180. (1) Cuantumul impozitului, prevazut in suma fixa la art. 275 alin. (2) din Codul fiscal, se stabileste de catre consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal urmator, astfel:
I. se stabileste o valoare cuprinsa intre limitele prevazute la art. 275 alin. (2) din Codul fiscal;
II. asupra valorii stabilite potrivit mentiunii de la lit. a) se aplica coeficientul de corectie ce corespunde rangului localitatii respective, astfel;

a) localitati urbane de rangul 0 8,00;
b) localitati urbane de rangul I 5,00;
c) localitati urbane de randul II 4,00;
d) localitati urbane de rangul III 3,00;
e) localitati rurale de rangul IV 1,10;
f) localitati rurale de rangul V 1,00;

III. asupra valorii rezultate potrivit mentiunii de la lit. b) se poate aplica majorarea anuala, hotarata de catre consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, cu pana la 20%, prevazuta de art. 287 din Codul fiscal, reprezentand impozitul pe spectacole, in lei/m^2 zi, ce se percepe pentru activitatea de videoteca sau discoteca.
(2) Contribuabilii care intra sub incidenta art. 275 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia sa prezinte releveul suprafetei incintei o data cu depunerea declaratiei fiscale si ori de cate ori intervine o modificare a acestei suprafete, tinand seama de prevederile pct. 179 alin. (1) si (2).
181. (1) In cazul contribuabililor care organizeaza activitati artistice si distractive de videoteca si discoteca, impozitul pe spectacole se determina pe baza suprafetei incintei afectate pentru organizarea acestor activitati, nefiind necesare bilete sau abonamente.
(2) Contribuabilii care organizeaza activitati artistice si distractive de videoteca si discoteca, in calitatea lor de platitori de impozit pe spectacole, au obligatia de a depune Declaratia fiscala pentru stabilirea impozitului pe spectacole, in cazul activitatilor artistice si distractive de videoteca si discoteca, stabilita potrivit pct. 256, pana cel tarziu la data de 15 inclusiv, pentru luna urmatoare.

Codul fiscal:

Scutiri

Art. 276.
Impozitul pe spectacole nu se aplica spectacolelor organizate in scopuri umanitare.

Norme metodologice:

182. Contractele incheiate intre contribuabilii organizatori de spectacole si beneficiarii sumelor cedate in scopuri umanitare se vor inregistra la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala se desfasoara spectacolul, prealabil organizarii acestuia. Pentru aceste sume nu se datoreaza impozit pe spectacol.
183. Contractele care intra sub incidenta prevederilor art. 276 din Codul fiscal sunt cele ce fac obiectul prevederilor Legii 32/1994 privind sponsorizarea, publicata in M.Of. 129 din 25 mai 1994, cu modificarile si completarile ulterioare.

Codul fiscal:

Plata impozitului

Art. 277.
(1) Impozitul pe spectacole se plateste lunar pana la data de 15, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care a avut loc spectacolul.
(2) Orice persoana care datoreaza impozitul pe spectacole are obligatia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pana la data stabilita pentru fiecare plata a impozitului pe spectacole. Formatul declaratiei se precizeaza in normele elaborate in comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.
(3) Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole raspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declaratiei si plata la timp a impozitului.

Norme metodologice:

184. Impozitul pe spectacole se plateste lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se realizeaza venitul, la bugetele locale, potrivit destinatiilor prevazute la pct. 172.

Codul fiscal:


CAPITOLUL VIII - Taxa hoteliera



Reguli generale

Art. 278.
(1) Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, intr-o localitate asupra careia consiliul local isi exercita autoritatea, dar numai daca taxa se aplica conform prezentului capitol.
(2) Taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, denumita in continuare taxa hoteliera, se incaseaza de catre persoanele juridice prin intermediul carora se realizeaza cazarea, o data cu luarea in evidenta a persoanelor cazate.
(3) Unitatea de cazare are obligatia de a varsa taxa colectata in conformitate cu alin. (2) la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia este situata aceasta.

Norme metodologice:

185. (1) Instituirea taxei hoteliere constituie atributia optionala a consiliilor locale ale comunelor, ale oraselor sau ale municipiilor, dupa caz. La nivelul municipiului Bucuresti aceasta atributie se indeplineste de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
(2) Hotararea privind instituirea taxei hoteliere se adopta in cursul lunii mai si se aplica in anul fiscal urmator, in conditiile prezentelor norme metodologice. Neadoptarea hotararii pana la data de 31 mai a fiecarui an fiscal corespunde optiunii autoritatii deliberative de a nu institui taxa hoteliera pentru anul fiscal urmator.
186. Persoanele juridice prin intermediul carora se realizeaza cazarea au obligatia ca in documentele utilizate pentru incasarea tarifelor de cazare sa evidentieze distinct taxa hoteliera incasata determinata in functie de cota si, dupa caz, de numarul de zile stabilite de catre autoritatile deliberative.
187. Sumele incasate cu titlu de taxa hoteliera se varsa la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz, in a carei raza de competenta se afla unitatea de cazare, lunar, pana la data de 10 a lunii in curs pentru luna precedenta, cu exceptia situatiilor in care aceasta data coincide cu o zi nelucratoare, caz in care virarea se face in prima zi lucratoare urmatoare. La nivelul municipiului Bucuresti aceasta taxa se face venit la bugetul local al sectorului in a carui raza de competenta se afla unitatea de cazare.

Codul fiscal:

Calculul taxei

Art. 279.
(1) Taxa hoteliera se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unitatile de cazare.
(2) Cota taxei se stabileste de consiliul local si este cuprinsa intre 0,5% si 5%. In cazul unitatilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica, cota taxei poate varia in functie de clasa cazarii in hotel.
(3) Taxa hoteliera se datoreaza pentru intreaga perioada de sedere, cu exceptia cazului unitatilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica, atunci cand taxa se datoreaza numai pentru o singura noapte, indiferent de perioada reala de cazare.

Norme metodologice:

188. (1) In cazul in care autoritatile prevazute la pct. 185 opteaza pentru instituirea taxei hoteliere, cota se stabileste intre 0,5% si 5% inclusiv si se aplica dupa cum urmeaza:
a) pentru sederea in municipii, orase sau comune, altele decat cele declarate, conform legii, statiuni turistice, taxa hoteliera se aplica la tarifele de cazare practicate de unitatile hoteliere pentru fiecare persoana care datoreaza aceasta taxa; numarul de zile pentru care se datoreaza taxa hoteliera se stabileste de catre autoritatile deliberative respective;
b) pentru sederea in statiunile turistice, atat cele de interes national, cat si cele de interes local, declarate ca atare prin hotarare a Guvernului, in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea 755/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, taxa hoteliera se aplica la tarifele de cazare practicate de unitatile de cazare numai pentru o noapte de cazare, pentru fiecare persoana care datoreaza aceasta taxa, indiferent de perioada reala de cazare.
(2) Prin perioada reala de cazare se intelege perioada neintrerupta in care o persoana fizica este cazata intr-o unitate de cazare; perioada poate fi de una sau de mai multe zile.

Codul fiscal:

Scutiri

Art. 280.
Taxa hoteliera nu se aplica pentru:
a) persoanele fizice in varsta de pana la 18 ani inclusiv;
b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau II;
c) pensionarii sau studentii;
d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;
e) veteranii de razboi;
f) vaduvele de razboi sau vaduvele veteranilor de razboi care nu s-au recasatorit;
g) persoanele fizice prevazute la art. 1 al Decretuluilege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
h) sotul sau sotia uneia dintre persoanele fizice mentionate la lit. b)-g), care este cazat/cazata impreuna cu o persoana mentionata la lit. b)-g).

Norme metodologice:

189. Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei hoteliere, persoanele interesate trebuie sa faca dovada cu:
certificatul de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap, cuponul de pensie, carnetul de student sau orice alt document similar, insotit de actul de identitate. In cazul persoanelor in varsta de pana la 14 ani, actul de identitate este certificatul de nastere sau alte documente care atesta situatia respectiva.

Codul fiscal:

Plata taxei

Art. 281.
(1) Unitatile de cazare au obligatia de a varsa taxa hoteliera la bugetul local, lunar, pana la data de 10, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care s-a colectat taxa hoteliera de la persoanele care au platit cazarea.
(2) Unitatile de cazare au obligatia de a depune lunar o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pana la data stabilita pentru fiecare plata a taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declaratiei se precizeaza in normele elaborate in comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.

Norme metodologice:

190. Sumele incasate cu titlu de taxa hoteliera se varsa la bugetul local al comunelor/oraselor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, in a caror raza de competenta se afla unitatea de cazare, lunar, pana la data de 10 a lunii in curs pentru luna precedenta, cu exceptia situatiilor in care aceasta data coincide cu o zi nelucratoare, caz in care virarea se face in prima zi lucratoare urmatoare.
191. La virarea sumelor reprezentand taxa hoteliera, unitatile de cazare, persoane juridice, prin intermediul carora se realizeaza cazarea, vor depune la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale respective o declaratie-decont, model prevazut la pct. 256 din prezentele norme metodologice, care sa cuprinda sumele incasate si virate pentru luna de referinta.
Virarea sumelor se face in primele 10 zile ale fiecarei luni pentru luna precedenta.

Codul fiscal:

CAPITOLUL IX - Taxe speciale



Taxe speciale

Art. 282.
(1) Pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot adopta taxe speciale.
(2) Domeniile in care consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum si cuantumul acestora se stabilesc in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale.

Norme metodologice:

192. Consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, prin regulamentul aprobat, vor stabili conditiile si sectoarele de activitate in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, precum si modul de organizare si functionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective si modalitatile de consultare si de obtinere a acordului persoanelor fizice si juridice beneficiare ale serviciilor respective.
193. Hotararile adoptate de catre autoritatile prevazute la pct. 192, in legatura cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice si juridice platitoare, vor fi afisate la sediul autoritatilor administratiei publice locale si vor fi publicate, potrivit legii.
194. Impotriva acestor hotarari persoanele interesate pot face contestatie in termen de 15 zile de la afisarea sau publicarea acestora. Dupa expirarea acestui termen autoritatea deliberativa care a adoptat hotararea se intruneste si delibereaza asupra contestatiilor primite.
195. (1) Taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
(2) Nu se pot institui taxe speciale pentru functionarea nici unei/unui institutii/serviciu public de interes local avand ca platitori proprietarii ori utilizatorii vehiculelor care circula pe drumurile publice, indiferent de categoria sau denumirea, precum si de titularul dreptului de proprietate asupra drumului public respectiv.
196. Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor art. 282 din Codul fiscal, se incaseaza intr-un cont distinct, deschis in afara bugetului local, fiind utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate, iar contul de executie al acestora se aproba de consiliul local, consiliul judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

Codul fiscal:

CAPITOLUL X - Alte taxe locale



Alte taxe locale

Art. 283.
(1) Consiliile locale sau consiliile judetene pot institui o taxa zilnica de pana la 100.000 lei pentru utilizarea temporara a locurilor publice si pentru vizitarea muzeelor, a caselor memoriale sau a monumentelor istorice, de arhitectura si arheologice.
(2) Consiliul local sau consiliul judetean poate institui taxe zilnice de pana la 100.000 lei pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor destinate in scopul obtinerii de venit. Taxa se aplica claselor de echipamente precizate de consiliul local.
(3) Consiliul local poate stabili o taxa anuala de pana la 300.000 lei pentru fiecare din urmatoarele vehicule lente:
1. autocositoare;
2. autoexcavator (excavator pe autosasiu);
3. autogreder sau autogreper;
4. buldozer pe pneuri;
5. compactor autopropulsat;
6. excavator cu racleti pentru sapat santuri, excavator cu rotor pentru sapat santuri sau excavator pe pneuri;
7. freza autopropulsata pentru canale sau pentru pamant stabilizat;
8. freza rutiera;
9. incarcator cu o cupa pe pneuri;
10. instalatie autopropulsata de sortare-concasare;
11. macara cu greifer;
12. macara mobila pe pneuri;
13. macara turn autopropulsata;
14. masina autopropulsata pentru oricare din urmatoarele:
a) lucrari de terasamente;
b) constructia si intretinerea drumurilor;
c) decopertarea imbracamintii asfaltice la drumuri;
d) finisarea drumurilor;
e) forat;
f) turnarea asfaltului;
g) inlaturarea zapezii;
15. sasiu autopropulsat cu ferastrau pentru taiat lemne;
16. tractor pe pneuri;
17. troliu autopropulsat;
18. utilaj multifunctional pentru intretinerea drumurilor;
19. vehicul pentru pompieri pentru derularea furtunurilor de apa;
20. vehicul pentru macinat si compactat deseuri;
21. vehicul pentru marcarea drumurilor;
22. vehicul pentru taiat si compactat deseuri.
(4) Taxele prevazute la alin. (1)-(3) se calculeaza si se platesc in conformitate cu procedurile elaborate de consiliul local.

Norme metodologice:

197. Consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot institui taxe zilnice de pana la 100.000 lei pentru:
a) utilizarea temporara a locurilor publice;
b) vizitarea:
1. muzeelor;
2. caselor memoriale;
3. monumentelor istorice;
4. monumentelor de arhitectura;
5. monumentelor arheologice;
198. Autoritatile administratiei publice locale prevazute la art. 283 alin. (1) din Codul fiscal pot stabili taxe zilnice pentru utilizarea temporara a locurilor publice.
199. Pentru instituirea taxelor zilnice autoritatile deliberative ale administratiei publice locale vor avea in vedere urmatoarele criterii:
A. pentru utilizarea temporara a locurilor publice:
1. imobilele sa apartina domeniului public sau privat al unitatii administrativ-teritoriale respective si acestea sa fie administrate direct de catre autoritatile administratiei publice locale. Pentru sectoarele municipiului Bucuresti, imobilele trebuie sa le fie date in administrare, prin hotarare, de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti potrivit legii. Nu intra sub incidenta prezentului punct imobilele care apartin domeniului public sau privat al unitatii administrativteritoriale si care sunt concesionate, potrivit legii;
2. utilizarea temporara a locurilor publice sa aiba la baza reguli si proceduri clare, care sa nu permita nici un arbitrariu ce ar putea da nastere la favoritisme sau discriminari in raporturile cu contribuabilii, adecvate specificului pentru care se datoreaza taxa, si anume:
2.1. pentru parcarea ocazionala a vehiculelor, taxa se stabileste in lei/ora/vehicul, astfel incat nivelul acesteia inmultit cu 24 sa nu depaseasca 100.000 lei. Prin parcare ocazionala se intelege stationarea unui vehicul intr-un loc public situat, de regula, intr-o alta unitate administrativ-teritoriala decat cea in care se afla sediul sau domiciliul, dupa caz, al detinatorului/utilizatorului vehiculului;
2.2. pentru parcarea curenta a vehiculelor, taxa se stabileste in lei/zi/vehicul, astfel incat nivelul acesteia sa nu depaseasca 100.000 lei. Prin parcare curenta se intelege stationarea in mod obisnuit a unui vehicul intr-un loc public, de regula in unitatea administrativ-teritoriala in care se afla sediul, domiciliul sau resedinta detinatorului/utilizatorului. Platitorii acestei taxe nu datoreaza aceleiasi unitati administrativ-teritoriale si taxa prevazuta la pct. 2.1;
2.3. pentru depozitarea de materiale, taxa se stabileste in lei/m^2/zi, astfel incat pentru un metru patrat de teren ocupat pentru depozitarea de materiale, taxa/zi sa nu depaseasca 100.000 lei;
2.4. pentru realizarea unor lucrari, taxa se stabileste in lei/m^2/zi, astfel incat pentru un metru patrat de teren afectat respectivei lucrari, taxa/zi sa nu depaseasca 100.000 lei;
2.5. pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comertului, in piete, in targuri, in oboare, in standuri situate de-a lungul drumurilor publice, in parcari sau in alte locuri anume stabilite prin hotarari ale consiliilor locale, taxa se stabileste in lei/m^2/zi, astfel incat pentru un metru patrat de teren afectat acestei activitati, taxa/zi sa nu depaseasca 100.000 lei;
2.6. pentru accesul in parcuri, in gradini zoologice, in gradini botanice, in targuri, in balciuri, la stranduri, la expozitii, la locuri de agrement sau altele similare, taxa zilnica se stabileste in lei/persoana, astfel incat aceasta sa nu depaseasca 100.000 lei;
2.7. pentru ocuparea terenurilor cu constructii provizorii, autorizate in conditiile legii, taxa se stabileste in lei/m^2/zi, astfel incat, pentru un metru patrat de teren afectat respectivei constructii, taxa/zi sa nu depaseasca 100.000 lei;
datorarea acestei taxe nu il exonereaza pe contribuabil de plata redeventei sau chiriei, dupa caz, precum si de la plata impozitului pe cladiri si a impozitului pe teren;
B. pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectura sau a oricaror alte obiective, denumite in continuare obiective, stabilite ca atare de catre autoritatile administratiei publice locale:
1. obiectivele sa apartina domeniului public sau privat al unitatii administrativ-teritoriale respective si acestea sa fie administrate direct de catre autoritatile administratiei publice locale. Pentru sectoarele municipiului Bucuresti, obiectivele trebuie sa fie date in administrare, prin hotarare, de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti, potrivit legii. Nu intra sub incidenta prezentului punct obiectivele care apartin domeniului public sau privat al unitatii administrativteritoriale si care sunt concesionate, potrivit legii;
2. taxele zilnice privesc accesul persoanelor la obiectivele in cauza, regula de baza constituind-o stabilirea taxei/vizitator, ca unica modalitate de cuantificare a raportului dintre serviciul oferit de autoritate si contribuabil-vizitator. Cuantumul taxei/vizitator se stabileste in suma de pana la 100.000 lei, in functie de importanta obiectivelor in cauza, precum si de nivelul cheltuielilor efectuate de acest serviciu.
200. (1) Consiliile locale ale comunelor, ale oraselor sau ale municipiilor, dupa caz, pot institui, potrivit art. 283 alin. (2) din Codul fiscal, taxe zilnice de pana la 100.000 lei pentru detinerea in proprietate sau in folosinta, dupa caz, de catre persoanele fizice cu domiciliul sau resedinta in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, de echipamente destinate sa functioneze in scopul obtinerii de venit si care nu fac parte din inventarul activitatii economice pe care persoana fizica respectiva o desfasoara in mod independent sau intr-o asociatie familiala, potrivit Legii nr. 507/2002. La nivelul municipiului Bucuresti aceasta atributie se indeplineste de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
(2) Consiliile judetene pot institui aceste taxe numai in cazul persoanelor juridice si numai pentru clasele de echipamente precizate de consiliile locale din judetul respectiv.
(3) Aceste taxe, inclusiv cele instituite de consiliile judetene, se fac venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz, iar la nivelul municipiului Bucuresti se fac venit la bugetul local al sectorului, in functie de domiciliul fiscal al contribuabilului care intra sub incidenta art. 283 alin. (2) din Codul fiscal.
201. (1) Pentru a putea institui taxe zilnice, potrivit art. 283 alin. (2) din Codul fiscal si implicit pentru a stabili categoriile de echipamente destinate in scopul obtinerii de venit, pentru care se datoreaza aceste taxe, consiliile locale vor avea in vedere urmatoarele criterii cumulative:
a) echipamente destinate in scopul obtinerii de venit sa reprezinte acea unealta, masina, instalatie, aparat, vehicul, altul decat cel pentru care se datoreaza taxa in conditiile art. 283 alin. (3) din Codul fiscal sau altul similar, care prin caracteristicile sale tehnice serveste pentru efectuarea unei anumite lucrari sau activitati de prestari de servicii;
b) functionarea echipamentelor respective sa determine obtinerea de venituri de catre persoana fizica ce il detine in proprietate sau in folosinta;
c) echipamentul care indeplineste conditiile prevazute la lit. a) si b) sa nu faca parte din sfera activitatii economice pe care persoana fizica respectiva o desfasoara in mod independent sau intr-o asociatie familiala, potrivit Legii nr. 507/2002.
(2) Contribuabililor care intra sub incidenta art. 283 alin. (2) din Codul fiscal, la data efectuarii platii taxelor locale datorate, li se elibereaza autorizatie al carei model este stabilit in conformitate cu prevederile pct. 256.
(3) Exemple de echipamente destinate in scopul obtinerii de venit: instalatie pentru distilarea amestecului fermentat de fructe sau cereale ori a alcoolului - alambic sau cazan; unealta sau masina prevazuta cu o lama, o banda sau un disc din otel cu dinti ascutiti pusa in miscare pe cale mecanica sau electrica - motoferastrau, circular sau gater; instalatie special amenajata pentru macinarea cerealelor - moara sau urluitoare; autovehicul; vehicul cu tractiune animala; vehicul tras sau impins cu mana; orice alt echipament stabilit de catre consiliile locale potrivit art. 283 alin. (2) teza a doua din Codul fiscal.
202. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot institui taxe pentru fiecare dintre vehiculele lente prevazute la art. 283 alin. (3) din Codul fiscal, al caror cuantum se stabileste de catre aceste autoritati in suma de pana la 300.000 lei/an.
203. Taxele locale de natura celor reglementate prin art. 283 alin. (1)-(3) din Codul fiscal se platesc anticipat, respectiv:
a) pentru utilizarea temporara a locurilor publice, dupa cum urmeaza:
1. pentru parcarea ocazionala, taxa se achita pentru fiecare parcare de o ora sau fractiune din aceasta;
2. pentru parcarea curenta taxa se achita:
2.1. lunar, pana cel tarziu la data de 15, inclusiv, pentru luna urmatoare. Pentru perioade mai mici de o luna taxa se achita in prima zi a perioadei pentru care se solicita parcarea si pentru intreaga durata;
2.2. anual, pana cel tarziu la data de 15 martie, inclusiv, pentru anul in curs.
Taxele pentru parcarea curenta pot fi diferentiate, in functie de situatiile prevazute la pct. 1 si 2 potrivit politicilor fiscale locale, cu incadrarea intre limitele prevazute la pct. 199 lit. A subpct. 2.2.
In toate cazurile se poate utiliza permisul de parcare ca mijloc de identificare a platitorilor, al carui model si a carui procedura de evidentiere se stabilesc de catre autoritatile deliberative ale administratiei publice locale interesate;
3. pentru depozitarea de materiale, taxa se achita la data obtinerii autorizatiei de la structura specializata in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului, a carei eliberare se face pe baza de cerere. Modelul de cerere si cel al autorizatiei pentru utilizarea temporara a locurilor publice pentru depozitarea de materiale se stabilesc de catre autoritatile deliberative ale administratiei publice interesate;
4. pentru realizarea unor lucrari, taxa se achita la data obtinerii autorizatiei de la structura specializata in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului, iar eliberarea autorizatiei se face pe baza de cerere. Modelul de cerere si cel al autorizatiei pentru utilizarea temporara a locurilor publice pentru realizarea de lucrari se stabilesc de catre autoritatile deliberative ale administratiei publice locale interesate;
5. pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comertului in piete, in targuri, in oboare, in standuri situate de-a lungul drumurilor publice, in parcari sau in alte locuri anume stabilite prin hotarari ale autoritatilor deliberative, taxa se achita zilnic sau pe baza de abonament pentru o perioada mai mare de o zi, caz in care taxa se achita la eliberarea abonamentului.
Pentru taxele achitate zilnic se pot utiliza bilete valorice din carnete a cate 100 de bucati inseriate si personalizate, avand doua parti, din care una se elibereaza comerciantului.
Pe ambele parti se inscriu: numele si prenumele persoanei careia i s-a eliberat biletul valoric, codul numeric al acesteia, data eliberarii, precum si semnatura gestionarului biletelor valorice respective. Nu este permisa decat utilizarea biletelor valorice pe care nivelul taxei in lei se afla tiparit o data cu elementele ce privesc personalizarea.
Modelul abonamentului si al biletului valoric, precum si procedura de evidentiere a acestora se stabilesc de catre autoritatile deliberative ale administratiei publice locale interesate;
6. pentru accesul in parcuri, in gradini zoologice, in gradini botanice, in targuri, in balciuri, la stranduri, la expozitii, la locuri de agrement sau altele similare, taxa se achita la accesul in incinta acestora, pe baza de bilete de intrare sau abonamente, dupa caz. Modelul biletelor de intrare/abonamentelor si procedura de evidentiere a acestora se stabilesc de autoritatile deliberative ale administratiei publice locale interesate;
7. pentru ocuparea terenurilor cu constructii provizorii taxa se stabileste in suma de pana la 100.000 lei/m^2/zi, incepand cu data autorizarii, si se achita in patru rate egale, la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv. In cazul constructiilor provizorii realizate sau desfiintate in cursul anului fiscal, taxa se calculeaza proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal.
Modelele cererilor pentru obtinerea autorizatiei pentru ocuparea terenurilor cu constructii provizorii, modelele autorizatiilor pentru ocuparea terenurilor cu oricare dintre aceste situatii, precum si procedura de evidentiere se stabilesc de autoritatile deliberative interesate;
b) pentru vizitarea obiectivelor, taxa se achita la accesul in incinta acestora, pe baza de bilete de intrare. Modelul biletului de intrare si procedura de evidentiere a acestora se stabilesc de catre autoritatile deliberative ale administratiei publice locale interesate;
c) pentru detinerea de catre persoane fizice de echipamente destinate in scopul obtinerii de venit, taxa se achita la data depunerii declaratiei fiscale, al carei model este stabilit in conformitate cu pct. 256, corespunzator numarului de zile cuprins intre aceasta data si data la care contribuabilul declara ca acest echipament serveste scopului vizat.
In cazul in care pentru echipamentul respectiv taxa locala se datoreaza pentru o perioada mai mare de o luna, aceasta se achita lunar, pana cel tarziu la data de 25 pentru luna urmatoare. Nedepunerea declaratiei fiscale in conditiile prezentei litere se sanctioneaza potrivit prevederilor art. 294 alin. (2) din Codul fiscal;
d) pentru vehiculele lente existente in patrimoniul persoanelor fizice sau juridice la data de 1 ianuarie, taxele locale datorate pentru intregul an fiscal se achita pana cel tarziu la data de 15 martie a anului de referinta:
1. pentru vehiculele lente dobandite dupa data de 1 ianuarie, taxele locale se datoreaza incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a dobandit vehiculul lent, proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal respectiv, si se achita in cel mult 30 de zile calendaristice de la data dobandirii;
2. pentru vehiculele lente instrainate ori scoase din functiune, taxele locale aferente se dau la scadere incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs aceasta situatie, proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal respectiv, regularizarea sumelor achitate in plus facand obiectul compensarii, potrivit dispozitiilor O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
204. Pentru vehiculele lente existente in patrimoniul unei persoane la data de 1 ianuarie, aceasta are obligatia sa depuna o declaratie fiscala pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal respectiv.
205. (1) Pentru vehiculele lente dobandite in cursul anului, persoanele vor depune declaratia fiscala in termen de 30 de zile de la data dobandirii.
(2) Modelul declaratiei fiscale privind stabilirea taxei locale pentru vehiculele lente este stabilit in conformitate cu pct. 256.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XI - Scutiri si facilitati comune



Scutiri si facilitati pentru persoanele fizice

Art. 284.
(1) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, precum si alte taxe prevazute la art. 282 si art. 283 nu se aplica pentru:
a) veteranii de razboi;
b) persoanele fizice prevazute la art. 1 al Decretuluilege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si in alte legi.
(2) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren si taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplica persoanelor fizice prevazute la art. 6 si art.10 alin. 1 lit. k) din Legea nr. 42/1990 privind cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Impozitul pe cladiri si impozitul pe teren nu se aplica vaduvelor de razboi si vaduvelor veteranilor de razboi care nu s-au recasatorit.
(4) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa pentru eliberarea autorizatiilor de functionare pentru activitati economice si viza anuala a acestora nu se aplica pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat si persoanele invalide de gradul I sau II.
(5) In cazul unei cladiri, al unui teren sau al unui mijloc de transport detinut in comun de o persoana fizica prevazuta la alin. (1), (2), (3) sau (4), scutirea fiscala se aplica integral pentru proprietatile detinute in comun de soti.
(6) Scutirea de la plata impozitului pe cladiri se aplica doar cladirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice prevazute la alin. (1), (2), (3) sau (4).
(7) Scutirea de la plata impozitului pe teren se aplica doar terenului aferent cladirii utilizate ca domiciliu de persoanele fizice prevazute la alin. (1), (2), (3) sau (4).
(8) Scutirea de la plata impozitului prevazuta la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplica unei persoane incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care persoana depune documentele justificative in vederea scutirii.
(9) Persoanele fizice si/sau juridice romane care reabiliteaza sau modernizeaza termic cladirile de locuit pe care le detin in proprietate, in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, aprobata cu modificari prin Legea 325/2002, sunt scutite de impozitul pentru aceste cladiri pe perioada de rambursare a creditului obtinut pentru reabilitarea termica, precum si de taxele pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru lucrarile de reabilitare termica.
(10) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, precum si alte taxe prevazute la art. 282 si 283 se reduc cu 50%, in conformitate cu O.G. 27/1996 privind acordarea unor facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", republicata, cu modificarile ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliaza si traiesc in localitatile precizate in:
a) H.G. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltarii economico-sociale a unor localitati din Muntii Apuseni, cu modificarile ulterioare;
b) H.G. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele masuri si actiuni pentru sprijinirea dezvoltarii economico-sociale a judetului Tulcea si a Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", cu modificarile ulterioare.
(11) Nu se datoreaza taxa asupra succesiunii prevazuta de O.G. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, republicata, cu modificarile ulterioare, daca procedura succesorala se dezbate in termen de 1 an de la data decesului autorului bunurilor. De scutire beneficiaza si cei care solicita dezbaterea succesiunii in termen de 1 an de la intrarea in vigoare a prezentului act normativ.

Norme metodologice:

206. Scutirea de impozit pe cladiri, impozit pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, de taxele speciale adoptate de consiliile locale, precum si de alte taxe locale stabilite conform art. 283 din Codul fiscal se acorda pentru:
a) veteranul de razboi;
b) persoana fizica, cetatean roman, care in perioada regimurilor instaurate cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 a avut de suferit persecutii din motive etnice, dupa cum urmeaza:
1. a fost deportata in ghetouri si lagare de concentrare din strainatate;
2. a fost privata de libertate in locuri de detentie sau in lagare de concentrare;
3. a fost stramutata in alta localitate decat cea de domiciliu;
4. a facut parte din detasamentele de munca fortata;
5. a fost supravietuitoare a trenului mortii;
6. este sotul/sotia persoanei asasinate sau executate din motive etnice, daca ulterior nu s-a recasatorit;
c) persoana care, dupa data de 6 martie 1945, pe motive politice:
1. a executat o pedeapsa privativa de libertate in baza unei hotarari judecatoresti ramase definitiva sau a fost lipsita de libertate in baza unui mandat de arestare preventiva pentru infractiuni politice;
2. a fost privata de libertate in locuri de detinere in baza unor masuri administrative sau pentru cercetari de catre organele de represiune;
3. a fost internata in spitale de psihiatrie;
4. a avut stabilit domiciliu obligatoriu;
5. a fost stramutata intr-o alta localitate;
d) sotul/sotia celui decedat, din categoria celor disparuti sau exterminati in timpul detentiei, internati abuziv in spitale de psihiatrie, stramutati, deportati in strainatate sau prizonieri, daca ulterior nu s-a recasatorit;
e) sotul/sotia celui decedat dupa iesirea din inchisoare, din spitalul de psihiatrie, dupa intoarcerea din stramutare, din deportare sau din prizonierat, daca ulterior nu s-a recasatorit;
f) sotul/sotia celui decedat in conditiile prevazute la alineatele precedente si care, din motive de supravietuire, a fost nevoit sa divorteze de cel inchis, internat abuziv in spitale de psihiatrie, deportat, prizonier sau stramutat, daca nu s-a recasatorit si daca poate face dovada ca a convietuit cu victima pana la decesul acesteia;
g) persoana care a fost deportata in strainatate dupa 23 august 1944;
h) persoana care a fost constituita in prizonier de catre partea sovietica dupa data de 23 august 1944 ori, fiind constituita ca atare, inainte de aceasta data, a fost retinuta in captivitate dupa incheierea armistitiului.
207. De drepturile prevazute la art. 284 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal beneficiaza si persoanele care au calitatea de luptator in rezistenta anticomunista, precum si cele din rezistenta armata care au participat la actiuni de impotrivire cu arma si de rasturnare prin forta a regimului comunist, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savarsite din motive politice, persoanelor impotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania, aprobata cu modificari prin Legea 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
208. Scutirea de impozit pe cladiri, impozit pe teren si taxa asupra mijloacelor de transport se acorda pentru persoanele prevazute de Legea 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv:
a) persoanele care si-au pierdut total capacitatea de munca;
b) persoanele care si-au pierdut partial capacitatea de munca;
c) marii mutilati;
d) ranitii;
e) urmasii celor care au decedat ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989;
f) celelalte persoane nementionate la lit. a)-e) carora li s-a conferit titlul de Luptator pentru Victoria Revolutiei Romane din Decembrie 1989.
209. Categoriile de persoane prevazute la art. 284 alin. (2) din Codul fiscal, pentru a beneficia de scutirile prevazute de acesta, trebuie sa prezinte brevetul prin care se atesta conferirea titlurilor respective.
210. Scutirea de impozit pe cladiri, impozit pe teren si taxa pentru eliberarea autorizatiilor de functionare pentru activitati economice se acorda pentru:
a) persoanele cu handicap grav;
b) persoanele cu handicap accentuat;
c) persoanele invalide de gradul I;
d) persoanele invalide de gradul II.
211. Scutirile prevazute la art. 284 alin. (1)-(4) din Codul fiscal se acorda in proportie de 100% pentru bunurile proprii si pentru bunurile comune ale sotilor, stabilite potrivit Codului familiei.
212. Scutirea de la plata impozitelor si taxelor locale prevazute de art. 284 din Codul fiscal se acorda persoanelor in cauza pe baza cererii acestora, proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului, incepand cu luna urmatoare celei in care persoanele in cauza prezinta actele prin care se atesta situatia respectiva. Copia actului ramane ca document oficial la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, care il certifica pentru conformitate.
213. Daca au intervenit schimbari care conduc la modificarea conditiilor in care se acorda scutirile prevazute la art. 284 din Codul fiscal, persoanele in cauza trebuie sa depuna noi declaratii fiscale in termen de 30 de zile de la aparitia schimbarilor.
214. Pentru a beneficia de scutirea de impozitul pe cladiri prevazuta la art. 284 alin. (9) din Codul fiscal, persoanele fizice sau juridice romane care detin in proprietate cladirile in cauza trebuie sa depuna la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale o cerere insotita de copii de pe autorizatia de construire pentru lucrarile de reabilitare termica si de pe documentele din care reiese perioada de rambursare a creditului obtinut pentru reabilitarea termica. Scutirea se acorda incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care persoanele au depus cererea respectiva.
215. (1) Potrivit prevederilor art. 651 din Codul civil, succesiunile se deschid prin moarte.
(2) Daca procedura succesorala se dezbate in termen de 1 an de la data decesului autorului bunurilor, nu se datoreaza taxa asupra succesiunii.
(3) De scutirea de la plata taxei asupra succesiunilor beneficiaza si mostenitorii care dezbat procedura succesorala pana la data de 31 decembrie 2004, inclusiv, pentru autorii decedati anterior datei de 1 ianuarie 2004.
(4) In cazul in care pana la data eliberarii certificatului de mostenitor, mostenitorii, altii decat cei de la alin. (2) si (3), nu au achitat taxa asupra succesiunilor, debitul privind aceasta taxa se trimite spre executare la compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale competente, iar acesta are obligatia sa confirme debitul prin adresa al carei model se stabileste potrivit prevederilor pct. 256.
(5) In aplicarea prevederilor art. 68 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicata in M.Of. 92 din 16 mai 1995, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea 36/1995, si ale art. 75 din regulamentul prevazut la pct. 275, secretarului unitatii administrativteritoriale/secretarului sectorului municipiului Bucuresti, denumit in continuare secretar, din raza localitatii in care defunctul a avut ultimul domiciliu, atunci cand are cunostinta ca mostenirea cuprinde bunuri imobile, procedand la verificarea datelor inregistrate in registrul agricol, ii revine obligatia sa trimita sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notarului public care tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale, cu mentionarea datelor prevazute la art. 72 din acest regulament, in cel mult 30 de zile calendaristice de la data decesului, sub sanctiunile prevazute de lege.
(6) Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale se intocmeste obligatoriu in 3 exemplare, din care unul se inainteaza notarului public, unul compartimentului de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale pentru cunoasterea datelor de identitate a succesibililor, iar cel de-al treilea ramane la secretar, ca unic document care sta la baza inregistrarilor din registrul prevazut la alin. (7).
(7) Pentru urmarirea realizarii atributiei prevazute la alin. (6) secretarii au obligatia conducerii unui registru de evidenta a sesizarilor pentru deschiderea procedurii succesorale, care contine urmatoarele coloane: numarul curent, numele si prenumele defunctului, data decesului, numarul actului de deces, numarul si data inregistrarii sesizarii pentru deschiderea procedurii succesorale in registrul general pentru inregistrarea corespondentei de la nivelul autoritatilor administratiei publice locale respective, rolul nominal unic, volumul/pozitia nr. din registrul agricol, numarul si data confirmarii primirii de catre notarul public si observatii.
(8) Registrul prevazut la alin. (7), al carui model se stabileste potrivit prevederilor pct. 256, va fi numerotat, snuruit, sigilat si inregistrat in registrul general pentru inregistrarea corespondentei, prin grija secretarului, in termen de 30 de zile de la data publicarii prezentelor norme metodologice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(9) In registrul de evidenta a sesizarilor pentru deschiderea procedurii succesorale se trec si defunctii cu ultimul domiciliu in localitatea din raza de competenta a secretarului respectiv, cu precizarea ca nu se mai inainteaza la notarul public sesizarea respectiva, iar la rubrica "observatii" se face mentiunea "fara bunuri imobile".
(10) Prealabil inaintarii catre notarul public a sesizarii pentru deschiderea procedurii succesorale, secretarul va solicita compartimentului de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale sa cerceteze pozitia din rolul nominal unic al defunctului, in ceea ce priveste impunerea pentru cei 5 ani din urma.
(11) Cand se constata ca defunctul - autor al succesiunii, in calitate de contribuabil, a fost omis sau insuficient impus pentru anul decesului sau pentru oricare alt an din cei 5 ani anteriori decesului, se va proceda la consemnarea in sesizare a creantelor bugetare datorate, acestea socotindu-se ca o sarcina succesorala, facand parte din pasivul succesoral, iar mostenitorii raspund solidar in ceea ce priveste plata creantelor bugetare respective.
(12) Cercetarea prevazuta la alin. (11) se face atat asupra inregistrarilor din registrul de rol nominal unic, cat si asupra celor din registrul agricol.
(13) Pentru a putea beneficia de scutirile prevazute la alin. (2) si (3), mostenitorii trebuie sa obtina certificatul de mostenitor inauntrul termenului de un an de la data decesului autorului bunurilor ce fac obiectul succesiunii.

Codul fiscal:

Scutiri si facilitati pentru persoanele juridice

Art. 285.
(1) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, precum si alte taxe locale precizate la art. 282 si art. 283 nu se aplica:
a) oricarei institutii sau unitati care functioneaza sub coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu exceptia incintelor folosite pentru activitati economice;
b) fundatiilor testamentare constituite conform legii, cu scopul de a intretine, dezvolta si ajuta institutii de cultura nationala, precum si de a sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural;
c) organizatiilor umanitare care au ca unica activitate intretinerea si functionarea caminelor de batrani si a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a copiilor strazii.
(2) Impozitul pe cladiri si impozitul pe teren se reduc cu 50% pentru acele cladiri si terenul aferent detinute de persoane juridice, care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioada de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic.
(3) Impozitul pe cladiri se reduce cu 50% pentru cladirile nou-construite detinute de cooperatiile de consum sau mestesugaresti, dar numai pentru primii 5 ani de la data achizitiei cladirii.

Norme metodologice:

216. Sub incidenta art. 285 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se regaseste Fundatia Menachem Elias a carei legatara universala este Academia Romana.
217. Sunt scutite de impozit pe cladiri, impozit pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor si de alte taxe locale prevazute la art. 282 si 283 din Codul fiscal organizatiile umanitare a caror unica activitate, prevazuta in statut, o constituie:
a) intretinerea si functionarea caminelor de batrani; si/sau
b) casele pentru ocrotirea copiilor orfani, precum si a copiilor strazii.
218. Prin servicii turistice in contextul art. 285 alin. (2) din Codul fiscal se intelege numai combinatia oricarora dintre activitatile: 5510 - Hoteluri, 552 - Campinguri si alte facilitati pentru cazare de scurta durata, 5522 Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote si 5523 - Alte mijloace de cazare, pe de o parte, si oricare dintre activitatile: 5530 - Restaurante, 5540 - Baruri, 5551 Cantine, 5552 - Alte unitati de preparare a hranei, pe de alta parte, astfel cum sunt prevazute de Clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN, actualizata prin Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica nr. 601/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002.
219. (1) Obiectivele nou-construite care apartin cooperatiei de consum sau mestesugaresti sunt scutite de la plata impozitului pe cladiri in proportie de 50% pe o perioada de 5 ani de la data achizitiei cladirii.
(2) Scutirea se acorda cu data de intai a lunii urmatoare celei in care se depune o cerere in acest sens si numai pentru cladirile realizate cu respectarea autorizatiei de construire.

Codul fiscal:

Scutiri si facilitati stabilite de consiliile locale

Art. 286.
(1) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri sau o reducere a acestuia pentru o cladire folosita ca domiciliu de persoana fizica ce datoreaza acest impozit.
(2) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent cladirii folosite ca domiciliu al persoanei fizice care datoreaza acest impozit.
(3) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri si a impozitului pe teren sau o reducere a acestora pentru persoanele ale caror venituri lunare sunt mai mici decat salariul minim pe economie ori constau in exclusivitate din ajutor de somaj si/sau pensie de asistenta sociala.
(4) In cazul unei calamitati naturale, consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren, precum si a taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism si autorizatiei de construire sau o reducere a acestora.
(5) Scutirea de la plata impozitelor sau reducerile acestora prevazute la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplica persoanei respective cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care persoana depune documentele justificative in vederea scutirii sau reducerii.
(6) Consiliul local poate acorda scutirea de la plata impozitului pe teren sau reducerea acestuia pentru terenul aferent investitiilor derulate in conformitate cu Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, cu modificarile ulterioare, pe toata perioada executarii acestora, pana la punerea in functiune, dar nu mai mult de 3 ani de la data inceperii lucrarilor.

Norme metodologice:

220. (1) Facilitatile prevazute la art. 286 alin. (1)-(4) din Codul fiscal pot fi acordate prin hotarari ale consiliilor locale adoptate in cursul anului pe baza criteriilor si procedurilor stabilite de catre acestea.
(2) La acordarea scutirilor sau reducerilor, dupa caz, prevazute la art. 286 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, numai in cazul persoanelor fizice, autoritatile deliberative pot avea in vedere facilitatile fiscale acordate persoanelor fizice prin reglementari neprevazute in titlul IX din Codul fiscal.
221. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot sa hotarasca scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe teren pentru suprafata aferenta investitiilor executate conform Legii 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, cu modificarile ulterioare, pe toata perioada executarii acestora, pana la punerea in functiune, dar nu mai mult de 3 ani de la inceperea lucrarilor.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XII - Alte dispozitii comune



Majorarea impozitelor si taxelor locale de consiliile locale sau consiliile judetene

Art. 287.
Consiliul local sau consiliul judetean, dupa caz, poate majora anual cu maximum 20%, fata de nivelul stabilit pentru anul 2004, in functie de conditiile specifice zonei, orice impozit sau taxa locala prevazuta in prezentul titlu, cu exceptia taxelor prevazute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d).

Norme metodologice:

222. (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene, dupa caz, pot majora anual impozitele si taxele locale prevazute de Codul fiscal, exclusiv taxele prevazute la art. 295 alin. (11) lit. b), c) si d) din acesta, cu pana la 20%, inclusiv, in functie de conditiile specifice zonei. Hotararea privind majorarea anuala se adopta in luna mai a fiecarui an si se aplica in anul fiscal urmator.
(2) Hotararile adoptate au la baza nivelurile impozitelor si taxelor locale stabilite in suma fixa conform prevederilor Codului fiscal, precum si impozitele si taxele locale determinate pe baza de cota procentuala, potrivit dispozitiilor acestuia. Hotararea de majorare se aplica numai pentru anul fiscal pentru care s-a aprobat. In anul fiscal urmator se vor avea in vedere impozitele si taxele locale actualizate cu rata inflatiei conform prevederilor art. 292 din Codul fiscal coroborate cu cele din prezentele norme metodologice.
223. In anul 2004, potrivit prevederilor art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, majorarea anuala a impozitelor si taxelor locale are la baza hotararile consiliilor locale adoptate in anul 2003, cu aplicabilitate in anul 2004.

Codul fiscal:

Deciziile consiliilor locale si judetene privind impozitele si taxele locale

Art. 288. - (1) Consiliile locale si judetene adopta deciziile cu privire la stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru un an calendaristic pana la data de 31 mai inclusiv a anului calendaristic precedent.
(2) Primarii si presedintii consiliilor judetene asigura publicarea corespunzatoare a oricarei hotarari a consiliului local sau judetean respectiv.

Norme metodologice:

224. (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene adopta, pana la data de 31 mai, inclusiv, a fiecarui an, pentru anul fiscal urmator, hotarari privind stabilirea impozitelor si taxelor locale referitoare la:
a) stabilirea cotei impozitelor sau taxelor locale, dupa caz, cand acestea se determina pe baza de cota procentuala, iar prin Codul fiscal sunt prevazute limite minime si maxime;
b) stabilirea cuantumului impozitelor si taxelor locale, cand acestea sunt prevazute in suma fixa, in limitele prevazute de Codul fiscal ori de hotararea Guvernului prin care nivelurile impozitelor si taxelor locale se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza in conditiile art. 292 din Codul fiscal;
c) adoptarea taxelor speciale prevazute la art. 282 si instituirea/stabilirea taxelor locale prevazute la art. 283 alin. (1)-(3) din Codul fiscal;
d) stabilirea nivelului bonificatiei de pana la 10%, conform prevederilor art. 255 alin. (2), art. 260 alin. (2) si art. 265 alin. (2) din Codul fiscal;
e) majorarea cu pana la 20% a impozitelor si taxelor locale, conform art. 287 din Codul fiscal;
f) delimitarea zonelor in intravilan, avandu-se in vedere prevederile pct. 9;
g) procedura de acordare a facilitatilor fiscale categoriilor de persoane fizice prevazute la art. 286 din Codul fiscal;
h) adoptarea oricaror alte hotarari in aplicarea Codului fiscal si a prezentelor norme metodologice;
i) procedurile de calcul si plata a taxelor prevazute la art. 283 alin. (4) din Codul fiscal.
(2) Termenul deciziile din cuprinsul art. 288 alin. (1) din Codul fiscal corespunde termenului hotararile, care constituie actele de autoritate pe care le adopta consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene in exercitarea atributiilor acestora, prevazute de lege.
(3) Hotararile privind stabilirea impozitelor, a taxelor locale si a taxelor speciale, inclusiv a celor prin care se aproba modificari sau completari la acestea, precum si hotararile prin care se acorda facilitati fiscale se publica:
a) in mod obligatoriu, in monitorul oficial al judetului/municipiului Bucuresti, in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 75/2003, chiar daca publicarea se face si potrivit prevederilor lit. b);
b) in monitoarele oficiale ale celorlalte unitati administrativ-teritoriale, acolo unde acestea se editeaza, in conditiile O.G. 75/2003;
c) prin oricare alte modalitati prevazute de lege.
(4) Modelul-cadru al hotararii privind stabilirea impozitelor si taxelor locale, care se adopta in conditiile alin. (1), este stabilit potrivit prevederilor pct. 256.
225. Pentru anul fiscal 2004, potrivit prevederilor art. 296 alin. (2) din Codul fiscal, consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene, dupa caz, adopta numai hotararile privind stabilirea taxelor locale prevazute la art. 267, 268 si 271 din Codul fiscal, pana cel tarziu la data de 6 februarie 2004.
226. In timpul anului fiscal consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene, dupa caz, pot hotari, potrivit prevederilor art. 286 alin. (4) din Codul fiscal, atat pentru persoanele fizice, cat si pentru persoanele juridice, in cazul calamitatilor naturale, scutirea de la plata sau reducerea:
a) impozitului pe cladiri;
b) impozitului pe teren;
c) taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism;
d) taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire.
227. Compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale vor efectua inventarierea materiei impozabile generate de aplicarea Codului fiscal, in fiecare an, pana la data de 15 mai, astfel incat proiectele bugetelor locale depuse in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 sa cuprinda impozitele si taxele locale aferente materiei impozabile respective.
228. Inventarierea materiei impozabile se realizeaza, in mod obligatoriu, inaintea elaborarii proiectelor bugetelor locale, in scopul fundamentarii partii de venituri a acestora, fapt pentru care autoritatile administratiei publice locale, prin compartimentele de specialitate ale acestora, au in vedere urmatoarele:
a) identificarea actelor normative prin care sunt instituite impozite si taxe locale, inclusiv a hotararilor consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau ale consiliilor judetene, dupa caz, prin care s-au instituit/stabilit impozite si taxe locale, pe o perioada de 5 ani anteriori anului fiscal curent;
b) identificarea actelor normative in temeiul carora s-au acordat, pe o perioada de 5 ani anteriori anului fiscal curent ori se pot acorda facilitati fiscale;
c) planul de amenajare a teritoriului, planul urbanistic general, planurile urbanistice zonale, nomenclatura stradala sau orice alte documente asemanatoare, precum si evidentele specifice cadastrului imobiliar-edilitar, acolo unde acestea sunt realizate, care stau la baza fundamentarii proiectelor de hotarari privind delimitarea zonelor in cadrul fiecarei unitati administrativ-teritoriale;
d) intocmirea si tinerea la zi a registrului agricol care constituie sursa de date privind contribuabilii si totodata obiectele acestora impozabile sau taxabile, dupa caz, din unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
e) verificarea, pe perioada de valabilitate a autorizatiei de construire, a gradului de realizare a lucrarilor, in scopul identificarii datei de la care cladirile sunt supuse impozitarii;
f) analiza mentinerii starii de insolvabilitate a contribuabililor inregistrati in evidenta separata si, pe cale de consecinta, identificarea sumelor din evidenta separata, ce pot fi colectate in anul de referinta;
g) intocmirea:
1. matricolei pentru evidenta centralizata a impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren si a taxei asupra mijloacelor de transport in cazul persoanelor fizice, model stabilit potrivit pct. 256;
2. matricolei pentru evidenta centralizata a impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren, a taxei pe teren si a taxei asupra mijloacelor de transport in cazul persoanelor juridice, stabilita potrivit pct. 256;
h) intocmirea si tinerea la zi a registrului de rol nominal unic, model stabilit potrivit pct. 256;
i) orice alte documente necuprinse la lit. a)-h), in care sunt consemnate elemente specifice materiei impozabile.
229. Rolul nominal unic reprezinta fisa unica a contribuabilului care contine elementele de identificare, precum si creantele bugetare ale acestuia la nivelul comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti, individualizata printr-un numar de rol, incepand cu nr. 1 si pana la numarul care asigura inregistrarea tuturor contribuabililor. Se recomanda, in special, la unitatile administrativ-teritoriale cu un numar mare de contribuabili sa se deschida registre de rol nominal unic pentru persoane fizice si registre de rol nominal unic pentru persoane juridice.
230. Contribuabililor coindivizari li se deschide rolul nominal unic dupa cum urmeaza:
a) in cazul mostenitorilor aflati in indiviziune, pe numele autorului succesiunii;
b) in cazul celorlalti coindivizari, in urmatoarea ordine:
1. pe numele celui care efectueaza declaratia fiscala;
2. pe numele celui care are domiciliul in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
3. pe numele celui care are resedinta in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
4. pe numele primului inscris in actul prin care se atesta dreptul de proprietate.
231. Este interzisa atribuirea de doua sau mai multe numere de rol aceluiasi contribuabil la nivelul aceleiasi comune, aceluiasi oras, municipiu sau sector al municipiului Bucuresti, dupa caz.
232. In cazul in care pe seama contribuabilului respectiv se stabilesc numai debite de natura amenzilor, imputatiilor, despagubirilor etc., inregistrarea acestora se poate face in registrele de rol alte venituri, model stabilit potrivit pct. 256.
233. Pentru urmarirea creantelor fiscale la domiciliul sau sediul contribuabililor, dupa caz, in functie de conditiile specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale sau fiecarui sector al municipiului Bucuresti, se utilizeaza extrasul de rol, model stabilit potrivit pct. 256, in care se inregistreaza date din registrul de rol nominal unic.
234. Registrele prevazute la pct. 229, 232 si 233 se numeroteaza, se snuruiesc, se sigileaza si se inregistreaza in registrul general pentru inregistrarea corespondentei de la nivelul autoritatilor administratiei publice locale respective, prin grija conducatorului compartimentului de specialitate al acestora.
235. Registrul de rol nominal unic se deschide pe o perioada de 5 ani, avand realizata, in mod obligatoriu, corespondenta la nivelul aceleiasi autoritati a administratiei publice locale atat cu rolul nominal unic pentru perioada anterioara, cat si cu cel al pozitiei din registrul agricol ce il priveste pe contribuabilul respectiv.
236. In situatia in care in perioada anterioara contribuabilul in cauza nu a avut deschis rol nominal unic, se face mentiunea "rol nou".
237. Codul numeric personal si codul de inregistrare fiscala/codul unic de inregistrare reprezinta elemente de identificare a contribuabilului care se inscriu, in mod obligatoriu, in registrul de rol nominal unic, in registrul agricol, in matricole, in declaratiile fiscale, in procesele-verbale pentru stabilirea impozitelor si taxelor locale, in certificatele fiscale, in chitantele pentru creante ale bugetelor locale, in actele de control, precum si in orice alte documente asemanatoare.
238. (1) Prevederile pct. 228 lit. g), 229, 232 si 233 se aplica in mod corespunzator si in cazul programelor informatice.
(2) Programele informatice de administrare a impozitelor si taxelor locale vor asigura, in mod obligatoriu, urmatoarele:
a) utilizarea numai a termenilor si notiunilor prevazute de titlul IX al Codului fiscal si de prezentele norme metodologice; acolo unde se impune o anumita abreviere, aceasta va fi cuprinsa intr-o legenda;
b) editarea oricaror documente, inclusiv a formularelor tipizate, potrivit structurii si informatiilor corespunzatoare acestora, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie specifice limbii romane, inclusiv semnele diacritice conexe acesteia.
(3) Beneficiarii programelor informatice de administrare a impozitelor si taxelor locale vor avea, in mod obligatoriu, manuale de utilizare care vor contine toate informatiile necesare unei cat mai facile exploatari chiar si de cei cu minime cunostinte in domeniu, ce vor fi puse la dispozitie organelor de control.

Codul fiscal:

Accesul la informatii privind impozitele si taxele locale

Art. 289.
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura accesul gratuit la informatii privind impozitele si taxele locale.

Norme metodologice:

239. Autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa asigure accesul neingradit, in conditiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, si ale Normelor metodologice de aplicare a Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 123/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002, al oricaror persoane interesate la informatiile privind nivelurile impozitelor si taxelor locale stabilite conform hotararilor adoptate de catre consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene, dupa caz, modul de calcul al acestora, contribuabilii care beneficiaza de facilitati fiscale, precum si la informatiile care privesc aplicarea oricaror alte prevederi ale prezentului titlu.

Codul fiscal:

Depunerea declaratiilor de persoanele juridice

Art. 290.
Orice persoana juridica care datoreaza plata impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren sau a taxei asupra mijloacelor de transport are obligatia de a calcula impozitul sau taxa respectiva si de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului calendaristic pentru care se calculeaza impozitul sau taxa.

Norme metodologice:

240. Contribuabilii persoane juridice calculeaza impozitele si taxele locale pe care le datoreaza si depun declaratia fiscala pana la data de 31 ianuarie, inclusiv, a fiecarui an fiscal, la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza de competenta se afla cladirea, terenul sau orice alte bunuri impozabile ori taxabile, dupa caz.
241. Contribuabilii persoane fizice si persoane juridice, inclusiv institutiile publice, sunt obligati sa depuna declaratiile prevazute de prezentele norme metodologice ori de cate ori se modifica situatia juridica a contribuabililor, precum si a materiei impozabile a acestora, in conditiile prevazute de lege.
242. Pentru toate cazurile in care se acorda scutiri sau reduceri de impozite si taxe locale, precum si de accesorii ale acestora, indiferent de categoria actului normativ prin care s-au stabilit, lege, ordonanta de urgenta/ordonanta/hotarare a Guvernului sau hotarare a autoritatii deliberative a administratiei publice locale, compartimentele de specialitate au obligatia sa intocmeasca borderouri de scaderi.
243. Declararea cladirilor in vederea impunerii si inscrierea acestora in evidentele autoritatilor administratiei publice locale reprezinta o obligatie legala a contribuabililor care detin in proprietate aceste imobile, chiar daca ele au fost executate fara autorizatie de construire.
244. Declararea cladirilor in vederea impunerii nu exonereaza persoana respectiva de aplicarea sanctiunilor prevazute de lege pentru incalcarea disciplinei in constructii.
245. Nu se depun noi declaratii fiscale pentru bunurile impozabile sau taxabile existente in evidentele compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale la data de 31 decembrie 2003.

Codul fiscal:

Controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale

Art. 291.
Autoritatile administratiei publice locale si organele speciale ale acestora, dupa caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale, precum si a amenzilor si penalizarilor aferente.

Norme metodologice:

246. Stabilirea, constatarea, controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale se efectueaza de catre autoritatile administratiei publice locale sau prin compartimentele de specialitate ale acestora, dupa caz, tinandu-se seama de atributiile specifice, potrivit legii.
247. Termenul organele speciale, din cuprinsul art. 291 din Codul fiscal, corespunde compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.
248. In cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri si impozitul pe teren se calculeaza de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza de competenta se afla situate aceste imobile, pe baza declaratiei fiscale depuse de catre proprietar sau de catre imputernicitul acestuia, la care se anexeaza o copie de pe actul de dobandire, precum si schita de plan a cladirii sau a terenului, dupa caz.
249. (1) Daca se constata unele diferente intre suprafetele inscrise in actele de proprietate si situatia reala din teren, atat in cazul cladirilor, cat si al terenurilor, rezultatele din masuratorile executate in conditiile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, publicata in M.Of. 61 din 26 martie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru determinarea impozitului pe cladiri si a impozitului pe teren se au in vedere suprafetele care corespund situatiei reale, dovedite prin lucrari tehnice de cadastru. Declararea cladirilor si a terenurilor pentru stabilirea impozitelor aferente nu este conditionata de inregistrarea acestor imobile la birourile de carte funciara.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice.
250. Pe baza declaratiei fiscale si a declaratiei speciale de impunere, pentru fiecare contribuabil, la nivelul fiecarui compartiment de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, se intocmeste Procesul-verbal - instiintare de plata pentru impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice, model stabilit potrivit pct. 256.
251. Pentru nerespectarea dispozitiilor referitoare la depunerea declaratiilor speciale, compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza de competenta se afla situate cladirile ce intra sub incidenta art. 252 din Codul fiscal aplica sanctiunile stabilite de lege.
252. Sinceritatea declararii datelor din declaratia fiscala se verifica prin controlul incrucisat cu datele declarate si inscrise in registrul agricol, cadastrul imobiliar-edilitar sau cu cele din evidenta contabila a contribuabililor, dupa caz.
Procedura verificarii modului de completare a declaratiei de impunere se face dupa cum urmeaza:
a) compartimentul de specialitate va verifica modul de completare a declaratiei depuse de contribuabil;
b) in cazul in care in declaratia depusa de contribuabil se poate identifica tipul erorii, respectiv eroare de calcul, de completare sau eroare de aplicare a cotelor de impozitare/taxare, stabilirea obligatiei de plata se va face prin corectarea erorii si prin inscrierea sumelor corecte, avandu-se in vedere urmatoarele:
1. aplicarea corecta a cotelor stabilite, potrivit Codului fiscal;
2. inscrierea corecta a sumelor reprezentand impozitele/taxele locale datorate, rezultate din inmultirea cotei legale de impozitare/taxare cu baza impozabila/taxabila;
3. inscrierea corecta a sumelor in rubricile prevazute de formular si anularea celor inscrise eronat in alte rubrici;
4. corectarea calculelor aritmetice care au avut drept rezultat inscrierea in declaratie a unor sume eronate;
5. daca in declaratia depusa se constata erori a caror cauza nu se poate stabili sau se constata elemente lipsa, importante pentru stabilirea creantei bugetare, compartimentul de specialitate va solicita, in scris, contribuabilului sa se prezinte la sediul autoritatii administratiei publice locale pentru efectuarea corecturilor necesare.
253. Exercitarea activitatii de inspectie fiscala se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale prin compartimentele de specialitate ale acestora, in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
254. In indeplinirea atributiilor si indatoririlor de serviciu functionarii publici din compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale se vor identifica prin prezentarea legitimatiei care le atesta aceasta calitate, a delegatiei semnate de conducatorul compartimentului respectiv, precum si a actului de identitate. Legitimatia are modelul stabilit potrivit pct. 256.

Codul fiscal:

Indexarea impozitelor si taxelor locale

Art. 292.
(1) In cazul oricarui impozit sau taxe locale care consta intr-o anumita suma in lei sau care este stabilita pe baza unei anumite sume in lei, sumele respective se indexeaza anual pentru a reflecta rata estimata a inflatiei pentru anul urmator, daca rata estimata a inflatiei depaseste 5%.
(2) Sumele indexate se initiaza in comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor si se aproba prin hotarare a Guvernului, emisa pana la data de 30 aprilie, inclusiv, a fiecarui an.

Norme metodologice:

255. (1) In cazul in care rata inflatiei prognozata pentru anul urmator depaseste 5%, in luna aprilie a anului curent, la propunerea Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului Administratiei si Internelor, prin hotarare a Guvernului, se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza:
a) impozitele si taxele locale stabilite in sume fixe, instituite potrivit Codului fiscal;
b) valorile impozabile prevazute la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal;
c) taxele in suma fixa instituite prin reglementarile prevazute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d) din Codul fiscal.
(2) Limitele amenzilor prevazute la art. 294 alin. (3) si (4) din Codul fiscal se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

Codul fiscal:

Elaborarea normelor

Art. 293.
Elaborarea normelor pentru prezentul titlu se face de catre Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.

Norme metodologice:

256. (1) Modelele formularelor tipizate pentru stabilirea, constatarea, controlul, incasarea si urmarirea impozitelor si taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului finantelor publice si ministrului administratiei si internelor.
(2) Formularele tipizate, aflate in stoc la nivelul autoritatilor administratiei publice locale, la data publicarii prezentelor norme metodologice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, vor fi utilizate pana la epuizare, adaptandu-se in mod corespunzator, in masura in care aceasta este posibil.
(3) Formularele cu regim special, intocmite manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, utilizate la colectarea veniturilor cuvenite bugetelor locale, se executa pe hartie autocopiativa securizata si sunt cuprinse in Lista formularelor cu regim special care se aproba in conditiile prevazute la alin. (1).
(4) Autoritatile administratiei publice locale pot solicita executarea formularelor cu regim special avand imprimate elementele de identificare proprii, inclusiv stema unitatii administrativ-teritoriale, aprobata in conditiile legii, prin transmiterea unei comenzi ferme la Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A., in conditiile suportarii eventualelor diferente de pret.
(5) Formularele cu regim special, prevazute la alin. (3), intra sub incidenta prevederilor:
a) H.G. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 368 din 19 decembrie 1997;
b) Ordinului ministrului finantelor publice nr. 989/2002 privind tiparirea, inserierea si numerotarea formularelor cu regim special, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 561 din 31 iulie 2002.
257. (1) La elaborarea deciziilor prevazute la alin. (2) si a ordinelor comune prevazute la pct. 256 alin. (1), la pct. 286 si la pct. 289 alin. (3), potrivit prevederilor art. 8 din Legea 215/2001, vor fi consultate urmatoarele structuri asociative:
a) Asociatia Comunelor din Romania;
b) Asociatia Oraselor din Romania;
c) Asociatia Municipiilor din Romania;
d) Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania.
(2) La elaborarea deciziilor de catre Comisia fiscala centrala cu privire la aplicarea unitara a titlului IX din Codul fiscal participa si reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XIII - Sanctiuni



Sanctiuni

Art. 294.
(1) Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.
(2) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) depunerea peste termen a declaratiilor de impunere prevazute la art. 254 alin. (5) si (6), art. 259 alin. (6) si (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) si art. 290;
b) nedepunerea declaratiilor de impunere prevazute la art. 254 alin. (5) si (6), art. 259 alin. (6) si (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) si art. 290.
(3) Contraventia prevazuta la alin. (2) lit. a) se sanctioneaza cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, iar cea de la lit. b) cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.
(4) Incalcarea normelor tehnice privind tiparirea, inregistrarea, vanzarea, evidenta si gestionarea, dupa caz, a abonamentelor si a biletelor de intrare la spectacole constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(5) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre primari si persoane imputernicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autoritatii administratiei publice locale.
(6) In cazul persoanelor juridice, limitele minime si maxime ale amenzilor prevazute la alin. (3) si (4) se majoreaza cu 300%.
(7) Limitele amenzilor prevazute la alin. (3) si (4) se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
(8) Contraventiilor prevazute la alin. (2), (3) si (4) li se aplica dispozitiile legii.

Norme metodologice:

258. Exercitarea activitatii de inspectie fiscala se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale prin compartimentele de specialitate ale acestora, in conformitate cu prevederile legale in vigoare in acest domeniu.
259. Pentru spectacolele organizate in deplasare sau in turneu, inspectia fiscala se exercita de catre autoritatile administratiei publice locale in a caror raza administrativ-teritoriala au loc spectacolele, care verifica obligatiile prevazute la art. 274 alin. (4) din Codul fiscal.
260. In cazul in care se apreciaza de catre agentii constatatori ca faptele comise de contribuabili sunt de gravitate redusa, se poate aplica drept sanctiune contraventionala avertismentul, in conditiile prevazute la art. 5 alin. (2) lit. a), art. 6 alin. (1), art. 7 si la art. 38 alin. (1) si (2) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea 180/2002, cu modificarile ulterioare.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XIV - Dispozitii finale



Implicatii bugetare ale impozitelor si taxelor locale

Art. 295.
(1) Impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitatile aferente acestora constituite venituri la bugetele locale ale unitatilor administrativteritoriale.
(2) Impozitul pe cladiri, precum si amenzile si penalitatile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia este situata cladirea respectiva.
(3) Impozitul pe teren, precum si amenzile si penalitatile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia este situat terenul respectiv.
(4) Cu exceptiile prevazute la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport, precum si amenzile si penalitatile aferente acesteia constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia trebuie inmatriculat mijlocul de transport respectiv.
(5) Veniturile provenite din taxa asupra mijlocului de transport stabilita in concordanta cu prevederile art. 263 alin. (4) si (5), precum si amenzile si penalizarile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si construire a drumurilor locale si judetene, din care 60% constituie venituri la bugetul local si 40% constituie venituri la bugetul judetean. In cazul municipiului Bucuresti, taxa constituie venituri in proportie de 60% la bugetele sectoarelor si 40% la bugetul municipiului Bucuresti.
(6) Taxele locale prevazute la capitolul V din prezentul titlu constituie venituri ale bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale. Pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire de catre presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit in proportie de 50% la bugetul local al comunelor si de 50% la bugetul local al consiliului judetean.
(7) Taxa pentru servicii de reclama si publicitate, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde sunt prestate serviciile de reclama si publicitate. Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situat afisajul, panoul sau structura pentru afisajul in scop de reclama si publicitate.
(8) Impozitul pe spectacole, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva.
(9) Taxa hoteliera, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situat hotelul.
(10) Celelalte taxe locale prevazute la art. 283, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situat locul public sau echipamentul respectiv sau unde trebuie inmatriculat vehiculul lent.
(11) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:
a) dobanda pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor locale;
b) taxele judiciare de timbru prevazute de lege;
c) taxele de timbru prevazute de lege;
d) taxele extrajudiciare de timbru prevazute de lege.
(12) Sumele prevazute la alin. (11) se ajusteaza pentru a reflecta rata inflatiei in conformitate cu normele elaborate in comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.

Norme metodologice:

261. Penalitatile de intarziere datorate si calculate in conditiile Codului de procedura fiscala, aferente veniturilor bugetelor locale, constituie venituri proprii ale acestor bugete si se inregistreaza la capitolul si subcapitolul corespunzatoare categoriei de venit la care se refera. In acest sens se au in vedere si prevederile art. 295 din Codul fiscal.
262. Nedepunerea sumelor incasate reprezentand taxe pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate, impozit pe spectacole, taxe hoteliere, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notariala, taxe extrajudiciare de timbru, incasate de persoane care prin atributiile pe care le au de indeplinit efectueaza astfel de incasari, altele decat cele din structura compartimentelor de specialitate, precum si cele rezultate din vanzarea timbrelor fiscale mobile la termenele prevazute de lege sau de prezentele norme metodologice, se sanctioneaza potrivit Codului de procedura fiscala, avand elementele constitutive ale obligatiilor bugetare locale calculate si retinute la sursa.
263. La unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica unde unitatile administrativ-teritoriale si sectoarele municipiului Bucuresti au deschis conturile de venituri ale bugetelor locale se deschid conturi distincte pentru incasarea taxelor asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone.
264. Compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale de la nivelul comunelor/oraselor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, vireaza cota de 40% din taxele asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, prevazute la art. 263 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, catre bugetele judetene si, respectiv, catre bugetul local al municipiului Bucuresti, lunar, pana cel tarziu la data de 10 a lunii in curs pentru luna precedenta.
265. In situatia in care sumele ce urmeaza a fi restituite din taxele ce fac obiectul divizarii in cotele de 60% si, respectiv, 40%, potrivit art. 295 alin. (5) din Codul fiscal, catre contribuabilii care solicita aceasta in conditiile legii sunt mai mari decat cele constituite din cota de 40% pana la data solicitarii restituirii, compartimentul de specialitate mentionat la pct. 264 solicita, in scris, compartimentului de specialitate al consiliului judetean si, respectiv, al Consiliului General al Municipiului Bucuresti sa vireze suma necesara restituirii din cota de 40% incasata, iar acesta din urma are obligatia virarii sumei in cel mult 10 zile de la data solicitarii.
266. Dobanzile si penalitatile de intarziere stabilite in conditiile Codului de procedura fiscala, aferente taxei asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, urmeaza regula divizarii in proportie de 60% si, respectiv, de 40%, potrivit art. 295 alin. (5) din Codul fiscal.
267. Resursele financiare constituite din taxa asupra mijloacelor de transport prevazuta la art. 263 alin. (4) si (5) din Codul fiscal se pot utiliza in exclusivitate pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si construire a drumurilor locale si judetene.
268. Taxele instituite prin Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea 146/1997, constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, in functie de sediul autoritatilor publice care solutioneaza cererile ce intra sub incidenta aplicarii reglementarilor privind taxele judiciare de timbru.
269. La nivelul municipiului Bucuresti, taxa judiciara de timbru se incaseaza direct la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, in functie de raza teritoriala unde se afla autoritatile publice care solutioneaza actiunile si cererile ce intra sub incidenta Legii 146/1997.
270. Taxele instituite prin Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 586 din 7 august 2002, denumita in continuare O.G. 12/1998, constituie integral venituri ale bugetelor locale.
271. Taxele de timbru pentru autentificarea actelor intre vii, translative ale dreptului de proprietate si ale altor drepturi reale ce au ca obiect bunuri imobile, inclusiv actele ce au ca obiect constituirea ca aport la capitalul social al dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra bunurilor imobile, se fac venit la bugetul local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, unde se afla situate bunurile imobile respective.
272. La nivelul municipiului Bucuresti taxele de timbru pentru activitatea notariala se fac venit la bugetul local al sectorului unde se afla situate bunurile imobile respective.
273. Taxele asupra succesiunilor se fac venit la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor (cu exceptia municipiului Bucuresti) sau sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, in raport cu locul situarii bunurilor imobile, proportional cu ponderea acestora in valoarea intregului activ.
274. Taxele de timbru pentru indeplinirea actelor notariale, prevazute la art. 12 din Legea 36/1995, de catre secretarii comunelor si oraselor unde nu functioneaza birouri ale notarilor publici se fac venit la bugetele locale ale comunelor si oraselor respective.
275. Notarii publici au obligatia ca la intocmirea actelor notariale prevazute in prezentele norme metodologice si a celor ce privesc procedura succesorala notariala sa solicite certificatul fiscal de la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza de competenta se afla situate bunurile imobile, in care sa se faca, pe langa mentiunile prevazute la art. 70 din Regulamentul de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificarile ulterioare, si mentiunea cu privire la numarul contului de venituri, precum si la unitatea teritoriala de trezorerie si contabilitate publica la care are deschis contul unitatea administrativ-teritoriala beneficiara a acestor taxe.
276. Taxele de timbru pentru indeplinirea actelor notariale pot fi incasate prin oricare dintre urmatoarele modalitati:
a) de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale;
b) de catre notarii publici, pe chitantiere proprii, precum si pe baza de chitante emise cu ajutorul sistemelor informatice/electronice, dar distincte de cele prin care sunt incasate onorariile;
c) depuse de catre contribuabili, prin mandat postal, chitanta emisa de unitatea postala facand dovada platii.
277. Taxele de timbru pentru indeplinirea actelor notariale incasate de catre notarii publici se vireaza, in suma totala, pana cel mai tarziu la data de 10 inclusiv a lunii curente pentru luna precedenta, prin ordine de plata, catre fiecare unitate administrativ-teritoriala, respectiv sector al municipiului Bucuresti, beneficiara/beneficiar. In cazul taxelor de timbru pentru activitatea notariala prevazute la pct. 271 si 273 la ordinul de plata se anexeaza Borderoul de incasari ale taxelor de timbru pentru activitatea notariala, model stabilit potrivit prevederilor pct. 256, in care vor fi precizate sumele platite de catre contribuabili si elementele de identificare a acestora.
278. Autoritatile administratiei publice locale nu datoreaza comisioane pentru incasarea taxelor de timbru pentru indeplinirea actelor notariale.
279. Taxele instituite prin Legea 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 117/1999, constituie venituri ale bugetelor locale.
280. Taxele extrajudiciare de timbru prevazute la cap. I, II si III din anexa la Legea 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, orasului, municipiului (cu exceptia municipiului Bucuresti) sau sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz, in functie de sediul prestatorului de servicii.
281. Taxele extrajudiciare de timbru prevazute la cap. IV din anexa la Legea 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, orasului, municipiului (cu exceptia municipiului Bucuresti) sau sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz, in functie de domiciliul persoanei fizice sau de sediul persoanei juridice beneficiare a serviciului prestat, dupa caz.
282. Taxele extrajudiciare de timbru prevazute la cap. V - din anexa la Legea 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, orasului, municipiului (cu exceptia municipiului Bucuresti) sau sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz, in functie de sediul comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar care a initiat procedura eliberarii titlurilor de proprietate pentru care se plateste taxa respectiva.
283. (1) Taxele extrajudiciare de timbru rezultate din vanzarea timbrelor fiscale mobile se fac venit la bugetul local al comunei, orasului, municipiului, dupa caz, in a carei/carui raza administrativ-teritoriala se afla amplasata unitatea care vinde timbre fiscale.
(2) Pentru determinarea destinatiei sumelor rezultate din vanzarea timbrelor fiscale mobile, unitatea, in intelesul alin. (1), se identifica dupa adresa la care se afla situat punctul propriu-zis prin care se vand timbrele.
(3) Unitatile care vand aceste timbre au obligatia sa depuna contravaloarea timbrelor fiscale la bugetele locale beneficiare pana cel tarziu la data de 10 inclusiv a lunii curente pentru luna precedenta.
(4) Nedepunerea sumelor rezultate din vanzarea timbrelor fiscale mobile la termenul prevazut la alin. (3) se sanctioneaza potrivit Codului de procedura fiscala, avand elementele constitutive ale obligatiilor bugetare locale calculate si retinute la sursa.
284. La nivelul municipiului Bucuresti taxele extrajudiciare de timbru rezultate din vanzarea timbrelor fiscale mobile se vireaza direct de catre unitatile care vand aceste timbre la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, in functie de raza teritoriala in care se afla amplasate unitatile respective.
285. Taxele prevazute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d) din Codul fiscal nu intra sub incidenta prevederilor art. 287 din Codul fiscal.
286. Formularele tipizate utilizate de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in activitatea de colectare a veniturilor cuvenite bugetelor locale in conditiile prezentului titlu se vor aproba prin ordin comun al ministrului finantelor publice si ministrului administratiei si internelor.
287. (1) Pentru toate cazurile in care se acorda scutiri sau reduceri de impozite si taxe locale, precum si de obligatii de plata accesorii acestora, indiferent de categoria actului normativ prin care s-au stabilit, lege, ordonanta de urgenta/ordonanta/hotarare a Guvernului sau hotarare a autoritatii deliberative a administratiei publice locale, compartimentele de specialitate au obligatia sa intocmeasca borderouri de scaderi.
(2) Anual, intr-o anexa la hotararea privind aprobarea contului de incheiere a exercitiului bugetar se vor inscrie, in mod obligatoriu:
a) facilitatile fiscale acordate in anul fiscal de referinta, pe fiecare din impozitele si taxele locale prevazute la pct. 11 alin. (1), precum si pe fiecare din reglementarile care au stat la baza acordarii facilitatilor respective;
b) sumele inregistrate in evidenta separata a insolvabililor la data de 31 decembrie a anului fiscal de referinta, pe fiecare din impozitele si taxele locale prevazute la pct. 11 alin. (1), precum si pe fiecare an fiscal din cei 5 ani anteriori anului fiscal de referinta;
c) sumele inregistrate in lista de ramasita la data de 31 decembrie a anului fiscal de referinta, pe fiecare din impozitele si taxele locale prevazute la pct. 11 alin. (1), precum si pe fiecare alt venit propriu al bugetului local respectiv.
(3) Prin sintagma anul fiscal de referinta se intelege anul fiscal pentru care se adopta hotararea prevazuta la alin. (2).

Codul fiscal:

Dispozitii tranzitorii

Art. 296.
(1) Pana la data de 31 decembrie 2004, nivelul impozitelor si taxelor prevazute in prezentul titlu este cel stabilit prin hotararile consiliilor locale adoptate in anul 2003 pentru anul 2004, potrivit legii, cu exceptia taxelor prevazute la art. 267, 268 si art. 271.
(2) Pentru anul 2004, nivelul taxelor prevazute la art. 267, 268 si 271 va fi stabilit prin hotarari ale consiliilor locale, adoptate in termen de 45 de zile de la data publicarii prezentului Cod fiscal in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Prevederile art. 258 alin. (6) se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2004, iar prevederile art. 287, incepand cu data de 1 ianuarie 2005.
(4) Taxele speciale adoptate de consiliile locale, pana la data de 31 mai 2003, pentru anul fiscal 2004, care contravin prevederilor art. 282, isi inceteaza valabilitatea la data intrarii in vigoare a prezentului cod.

Norme metodologice:

288. (1) Pentru anul 2004, impozitele si taxele locale, precum si taxele asimilate acestora se datoreaza dupa cum urmeaza:
a) impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor fizice, pe baza valorilor impozabile prevazute la cap. II in coloana "Nivelurile stabilite in anul 2003 pentru anul 2004 art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, avand in vedere hotararile consiliilor locale adoptate in anul 2003, cu aplicabilitate in anul 2004 si in ceea ce priveste acordarea bonificatiei pentru plata cu anticipatie, precum si a facilitatilor fiscale;
b) impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor juridice, pe baza cotelor stabilite prin hotararile consiliilor locale adoptate in anul 2003, cu aplicabilitate in anul 2004;
c) impozitul pe teren, in cazul terenurilor amplasate in intravilan, pe baza nivelurilor prevazute la cap. III in coloana "Nivelurile stabilite in anul 2003 pentru anul 2004 art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, avand in vedere hotararile consiliilor locale adoptate in anul 2003, cu aplicabilitate in anul 2004 si in ceea ce priveste acordarea bonificatiei pentru plata cu anticipatie, in cazul persoanelor fizice;
d) impozitul pe teren, in cazul terenurilor amplasate in extravilan, pe baza nivelurilor prevazute la cap. III in coloana "Nivelurile pentru anul 2004" din anexa la prezentele norme metodologice, avand in vedere prevederile art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, precum si pe cele ale hotararilor consiliilor locale adoptate in anul 2003, cu aplicabilitate in anul 2004 in ceea ce priveste acordarea bonificatiei pentru plata cu anticipatie, in cazul persoanelor fizice, si a facilitatilor fiscale;
e) taxa asupra mijloacelor de transport, pe baza nivelurilor prevazute la cap. IV in coloana "Nivelurile stabilite in anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, avand in vedere hotararile consiliilor locale adoptate in anul 2003, cu aplicabilitate in anul 2004;
f) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, prevazute la art. 267 si 268 din Codul fiscal, pe baza nivelurilor prevazute la cap. V in coloana "Nivelurile pentru anul 2004" din anexa la prezentele norme metodologice, avand in vedere hotararile adoptate de consiliile locale in termenul prevazut la art. 296 alin. (2) din Codul fiscal;
g) taxa pentru serviciile de reclama si publicitate, prevazuta la art. 270 din Codul fiscal, pe baza cotelor stabilite prin hotararile consiliilor locale adoptate in anul 2003, cu aplicabilitate in anul 2004;
h) taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate, prevazuta la art. 271 din Codul fiscal, pe baza nivelurilor prevazute la cap. VI in coloana "Nivelurile pentru anul 2004" din anexa la prezentele norme metodologice, avand in vedere hotararile adoptate de consiliile locale in termenul prevazut la art. 296 alin. (2) din Codul fiscal;
i) impozitul pe spectacole, in cazul videotecilor si discotecilor, pe baza nivelurilor prevazute la cap. VII in coloana "Nivelurile pentru anul 2004 - art. 275 alin (2) coroborat cu art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, avand in vedere hotararile consiliilor locale adoptate in anul 2003, cu aplicabilitate in anul 2004;
j) taxa hoteliera, pe baza cotelor stabilite prin hotararile consiliilor locale adoptate in anul 2003, cu aplicabilitate in anul 2004;
k) alte taxe locale, pe baza nivelurilor prevazute la cap. X in coloana "Nivelurile pentru anul 2004 - art. 283 coroborat cu art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, avand in vedere hotararile consiliilor locale adoptate in anul 2003, cu aplicabilitate in anul 2004;
l) taxele prevazute la art. 295 alin. (11) din Codul fiscal, pe baza nivelurilor prevazute la pct. II-IV din anexa la prezentele norme metodologice, in coloana "Nivelurile actualizate pentru anul 2004".
(2) In anul 2004, potrivit prevederilor art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, majorarea anuala a impozitelor si taxelor locale are la baza hotararile consiliilor locale adoptate in anul 2003, cu aplicabilitate in anul 2004.
(3) Pentru anul 2005, majorarea anuala, stabilita in conditiile art. 287 din Codul fiscal, poate fi adoptata prin hotarari ale autoritatilor deliberative pana la data de 31 mai 2004 si va fi aplicata incepand cu data de 1 ianuarie 2005.
(4) In anul 2004, se aplica scutirile prevazute la art. 284 alin. (4) din Codul fiscal, ca exceptie de la prevederile alin. (1) lit. a) si c).
289. (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti adopta hotararile prevazute la pct. 288 alin. (1) lit. f) si h) potrivit prevederilor art. 296 alin. (2) din Codul fiscal.
(2) Facilitatile fiscale acordate prin alte acte normative decat cele prevazute in Codul fiscal isi inceteaza aplicabilitatea incepand cu anul 2004.
(3) Prin ordin comun al ministrului finantelor publice si ministrului administratiei si internelor se vor aproba normele metodologice pentru punerea in aplicare a reglementarilor privind taxele judiciare de timbru, taxele de timbru pentru activitatea notariala si taxele extrajudiciare.
(4) Nivelurile impozitelor si taxelor locale pentru anul 2005 se vor stabili avandu-se in vedere nivelurile stabilite pentru anul 2004, prevazute in anexa la prezentele norme metodologice, indexate/ajustate/actualizate prin hotarare a Guvernului, potrivit prevederilor art. 292 din Codul fiscal, pentru a reflecta rata estimata a inflatiei pentru anul 2005, exclusiv majorarea anuala prevazuta la art. 287 din Codul fiscal.
(5) Bonificatia pentru plata cu anticipatie a taxei asupra mijloacelor de transport, potrivit prevederilor art. 265 alin. (2) din Codul fiscal, se va stabili in luna mai a anului 2004, cu aplicabilitate in anul 2005.
290. Impozitele si taxele locale instituite prin reglementari anterioare intrarii in vigoare a Codului fiscal se urmaresc pe perioada de prescriptie, avandu-se in vedere reglementarile respective.


ANEXA*)
la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal


*) Anexa este reprodusa in facsimil.

TABLOUL CUPRINZAND VALORILE IMPOZABILE, IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE, ALTE TAXE ASIMILATE ACESTORA, PRECUM SI AMENZILE CARE SE INDEXEAZA/AJUSTEAZA/ACTUALIZEAZA ANUAL PRIN HOTARARE A GUVERNULUI

I. CODUL FISCAL - TITLUL IX - Impozite si taxe locale

VALORILE IMPOZABILE PREVAZUTE LA ART. 251 ALIN. (3), IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE CARE CONSTAU INTR-O ANUMITA SUMA IN LEI SI CARE SE INDEXEAZA/AJUSTEAZA ANUAL, IN CONDITIILE ART. 292 SI RESPECTIV ART. 295 ALIN. (12), PRECUM SI AMENZILE CARE SE ACTUALIZEAZA POTRIVIT ART. 294 ALIN. (7)


CAPITOLUL II - IMPOZITUL PE CLADIRI



VALORILE IMPOZABILE
pe metru patrat de suprafata construita desfasurata la cladiri, in cazul persoanelor fizice
Art. 251 alin. (3) - lei/m2 -

Tipul cladirii NIVELURILE PREVAZUTE DE CODUL FISCAL NIVELURILE STABILITE IN ANUL 2003 PENTRU ANUL 2004 - ART. 296 ALIN. (1)
Valoarea impozabila - lei/m2 - Valoarea impozabila - lei/m2 -
Cu instalatii de apa, canalizare, electrice si incalzire [conditii cumulative] Fara instalatii de apa, canalizare, electricitate sau incalzire Cu instalatii de apa, canalizare, electrice si incalzire [conditii cumulative] Fara instalatii de apa, canalizare, electricitate sau incalzire
0 1 2 3 4
1. Cladiri cu pereti sau cadre din beton armat, din caramida arsa, piatra naturala sau alte materiale asemanatoare 5.300.000 3.100.000 5.900.000 3.500.000
2. Cladiri cu pereti din lemn, caramida nearsa, paianta, valatuci, sipci sau alte materiale asemanatoare 1.400.000 900.000 1.600.000 1.000.000
3. Constructii anexe corpului principal al unei cladirii, avand peretii din beton, caramida arsa, piatra sau alte materiale asemanatoare 900.000 800.000 1.000.000 900.000
4. Constructii anexe corpului principal al unei cladiri, avand peretii din lemn, caramida nearsa, valatuci, sipci sau alte materiale asemanatoare 500.000 300.000 600.000 400.000

CAPITOLUL III - IMPOZITUL PE TEREN



IMPOZITUL PE TERENURILE AMPLASATE IN INTRAVILAN - TERENURI CU CONSTRUCTII
Art. 258 alin. (2) - lei/m2

Zona in cadrul localitatii NIVELURILE PREVAZUTE DE CODUL FISCAL NIVELURILE STABILITE IN ANUL 2003 PENTRU ANUL 2004 - ART. 296 ALIN. (1)
Nivelurile impozitului, pe ranguri de localitati Nivelurile impozitului, pe ranguri de localitati
0 I II III IV V 0 I II III IV V
A 5.900 4.900 4.300 3.700 500 400 6.525 5.420 4.760 4.095 555 445
B 4.900 3.700 3.000 2.500 400 300 5.420 4.095 3.320 2.765 445 335
C 3.700 2.500 1.900 1.200 300 200 4.095 2.765 2.100 1.330 335 225
D 2.500 1.200 1.000 700 200 100 2.765 1.330 1.110 775 220 110


IMPOZITUL PE TERENURILE AMPLASATE IN INTRAVILAN -
ORICE ALTA CATEGORIE DE FOLOSINTA DECAT CEA DE TERENURI CU CONSTRUCTII
Art. 258 alin. (4) - lei/m2 -

Nr. crt. Zona NIVELURILE PREVAZUTE DE CODUL FISCAL NIVELURILE STABILITE IN ANUL 2003 PENTRU ANUL 2004 - ART. 296 ALIN. (1)
Categoria de folosinta Zona A Zona B Zona C Zona D Zona A Zona B Zona C Zona D
1 Teren arabil 15 12 10 8 17 13 11 9
2 Pasune 12 10 8 6 13 11